86 matches
-
acestea, spre deosebire de cei din "zonă" bulgarii, turcii, grecii, ungurii, sârbii (cu occidentalii nu ne comparăm) noi nu le puteam asigura: baza de cazare era veche și neîngrijită, apa caldă și uneori chiar și cea rece erau cu program, masa pe sponci datorita lipsei multora din produsele necesare unor rețete de calitate, distracția cu restaurantele și barurile închise la ora 21,00, stațiunile turistice orbecăiau în întuneric, programele noastre de televiziune erau jalnice, șoselele pline de gropi și autocarele ca vai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dreptul să urmeze școala militară pentru ofițeri de rezervă. Treburile se urniseră. Gazda, familia Iziumenco, se afla pe o stradă aproape de piață. Era alături un han, La Nicolaev, unde mă duceam câte odată seara de mâncam câte ceva, așa, mai pe sponci, fiindcă salariul era mic. Familia Iziumenco avea numai fete: Olga, măritată cu Ion Bucă, Tanea, Sașa și Nata. Nata era elevă în clasa a VI-a de liceu (a zecea de astăzi), iar cea mai mică dintre ele, Elena, era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
totodată impresiile scriitorului față de peisajul moldovenesc, dimpreună cu preferința sa pentru peisajul montan dinspre vest, pe care căruța îl lăsa în urmă, în raport cu zonele de pe malul stâng al Siretului ăacolo unde, cum spune Luca, "apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vara te înăduși de căldură, și țânțarii te chinuiesc amarnic"). Capitolul și volumul se încheie brusc cu o descriere a elevilor din toate școlile Moldovei adunați în curtea mănăstirii Socola. Istoricul publicărilor: Amintiri din copilărie sunt, împreună cu portretul lui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
se cer servicii, mi se fac comenzi, mi se solicită intervenții, sfaturi și complicități. Am devenit mizantrop. Două treimi din metabolismul meu mental se epuizează în nervi de conjunctură, agenda mea zilnică e un inventar de urgențe minore. Gândesc pe sponci, stimulat de provocări meschine. Îmi încep ziua apoplectic, înjurând „situațiunea“: gropile din drum, moravurile șoferilor autohtoni, căldura (sau frigul), praful (sau noroiul), morala politicienilor, gramatica gazetarilor, módele ideologice, cacofoniile noii arhitecturi, dema gogia, corupția, bezmeticia tranziției. Abia dacă mai înregistrez
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ai inventat problema pentru care combați? Că nu asumi o fioroasă poziție de luptă dinaintea unui sfârâiac? Spitalele noastre au dificultăți patetice. N-au destule medicamente, n-au cearșafuri, n-au instrumentar. Medicii sunt prost plătiți, pacienții sunt hrăniți pe sponci și, uneori, tratați în condiții de front. Or, dumneata crezi că adevăratul lor necaz e încălcarea libertății de conștiință. Se trezesc, vezi Doamne, din anestezie, văd pe perete o icoană și cad la loc, răpuși de dictatura creștină. Parlamentul nostru
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
104, cât mai ales în Călin 105, ea se relevă ca un portret ideal: Al ei chip se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri/ Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri;/ Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată/ Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată./ Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie,/ Tâmpla bate liniștită ca o umbră viorie,/ Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie,/ Ce o singură trăsură măiestrit le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ridică un degețel,... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i pleznească colanul... ea-l descheie din sponci și, răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită de emoțiune, dar nu sătulă de-a privi. Tremura cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un degețel [deget],... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i plesnească colanul... ea-l deșcheie din sponci și, răsuflând din ce în ce mai liniștit, începu să privească întregul acel model frumos, din a cărui mușchi și forme respira mândria și nobleța... Mînele ei îi căzură-n jos, căci era obosită de emoțiune, dai nu sătulă de-a privi. Tremura cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și transportați pe muntele Bărnărel undeva în preajma orașului Vatra Dornei unde pe versantul muntelui se găseau săpate deja tranșeele de către geniști. Era prin apropiere un fel de magazie lungă unde se puseserăm paturi și puteam să dormim și noi pe sponci cu pușca încărcată cu cartușe de război la capătul patului, având voie doar să ne desfacem puțin centura fără să o dăm jos și să desfacem un pic șireturile de la bocanci. Asta a fost pentru noi huzureală până în noaptea de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Fiume. Acolo aș fi găsit un tânăr, pe care trebuia să-l învăț să citească și să scrie. La drept vorbind, eram surghiunit temporar din Cividale. Am fost obligat să plec imediat după ce mi-au dat să mănânc ceva pe sponci la masa servitorilor, fără să pot trece pe-acasă. I-am spus lui Saxo că nu eram îmbrăcat de călătorie, n-aveam arme, nici bani și nici cal. Mi-a răspuns: - Îți repet ce-a zis Grasulf: să meargă așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și Hokuetsu, mereu fiind gata să-și strige mărfurile: Cine are nevoie de ace? Ace de cusut avem, de la Kyoto. Cine mai dorește, cine mai poftește? Ace pentru bumbac, ace pentru mătase. Ace de cusut din Kyoto avem! Câștiga pe sponci, atât cât să-și ducă zilele. Totuși, nu devenise limitat, cum li se Întâmplă neguțătorilor, care judecă lumea numai În termeni comerciali. Clanul Hojo din Odawara, clanul Takeda din Kai, clanul Imagawa din Suruga. Vizitând cetățile din miazănoapte, simțea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
spre cuibul vulturului. De cum a intrat în Moldova, Soliman Pașa a văzut că satele sunt arse, hambarele golite, fântânele astupate ori otrăvite. N-aveau otomanii unde să-și odihnească truda drumurilor, n-aveau unde-și adăpa armăsarii, iar hrană pe sponci, mai ales că era obicei la turci ca armatele să se aprovizioneze din ținuturile străbătute, pe seama locuitorilor întâlniți în cale. Câtă inimă și câtă putere de cuget le-a trebuit răzeșilor și țăranilor liberi ca să-și aprindă casele și să
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
cu nasturi de mărgăritar, cu pacéle de samur, za taleri 350; za taleri 350; 2 ghiordii cu lastră cu pacéle de samur, za taleri 250; 1 ghiordie de hatai cu flori, cu cacum, taleri 60; 1 sucnă de sarasiri, cu sponcile de aur, cu diamanturi și cu guri cu mărgăritar, za taleri 250; 1 sucnă de lastră albă, cu sponcile de aur, cu robine, za taleri 150; 2 sucne de lastră, mai supțiri, ghiulghiuli și cemeni, za taleri 120; 3 sucne
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pacéle de samur, za taleri 250; 1 ghiordie de hatai cu flori, cu cacum, taleri 60; 1 sucnă de sarasiri, cu sponcile de aur, cu diamanturi și cu guri cu mărgăritar, za taleri 250; 1 sucnă de lastră albă, cu sponcile de aur, cu robine, za taleri 150; 2 sucne de lastră, mai supțiri, ghiulghiuli și cemeni, za taleri 120; 3 sucne de belacoasă, cu flori de fir, za taleri 150; 4 sucne de hatai cu flori de fir, za taleri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mărgăritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri” etc., iar între haine, toate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă, cu blană de samur, za taleri 1100”, „”1 ghiordie de sarasir cu pacea de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
albă de belacoasă cu flori de fir, alta de hatai cu flori de fir, 2 cu pacéle de samur, alta cu cacumi, la una nasturi de mărgăritari, za taleri 350; 1 sucnă de lastră, grea, turungi, cu flori albe, cu sponcile de aur, cu diamanturi cu gurile cu mărgăritari, za taleri 250; 1 sucnă de lastră cu dungi albe și ghiulghiuli, cu sponcile de aur cu robinéle, za taleri 100; 2 sucne de lastră, una albă, alta ghiulghiuli, cu dungi, za
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la una nasturi de mărgăritari, za taleri 350; 1 sucnă de lastră, grea, turungi, cu flori albe, cu sponcile de aur, cu diamanturi cu gurile cu mărgăritari, za taleri 250; 1 sucnă de lastră cu dungi albe și ghiulghiuli, cu sponcile de aur cu robinéle, za taleri 100; 2 sucne de lastră, una albă, alta ghiulghiuli, cu dungi, za taleri 120; 1 rochie de tabin ghiulghiuli, cu floricele de fir, za taleri 60; 8 sucne i rochii de belacoasă, cu flori
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
turma conservatoare de care s-a rătăcit... Suntem în deceniul șapte al erei noastre, la Antiohia, în Asia Mică. Un oraș "de prostituate și de cămătari", cum spune cu năduf Elena, iubita lui Cherintos, profesor într-o Academie aflată pe sponci. Elevii lui, Matei, Luca, Marcu și Ioan, sunt destul de silitori, dar comenzile s-au rărit îngrijorător: pare că "nimeni din Siria nu mai are de scris vreun imn de recunoștință, vreun raport financiar sau măcar un denunț către împărat" (p.
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
au reapărut cărbunii și "gazul", folosit în godine, niște sobițe de metal cu burlan propriu. Fierul de călcat era încins cu cărbuni. În plină sărăcie, cînd devenise un lux să aprinzi mașina de gătit și cuptorul, căci lemnele erau pe sponci, se foloseau niște reșouri cu petrol, mai rapide și mai economice, dar care umpleau casa de un miros neplăcut. Nu exista, firește, televiziune. Doar vechile radiouri Telefunken ori Philips, cu lămpi, cum li se spunea, care aveau puține frecvențe, nu
Se schimbă lumea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15092_a_16417]
-
ca un vis, ce se ia la întrecere cu trenul...), tot ce trebuie pentru a construi imaginea din interior, mică, dar nu mai puțin înspăimîntătoare, a deceniului șase. O vreme cînd, înțelegi din cartea Oanei Orlea, oamenii se iubeau pe sponci, cît să reziste. Pe urmă, altă și-altă iubire surogat. ,Ceața! A trăi în ceață...". Acesta e primul trecut, meșterit ca un covoraș, la fostele ore de lucru manual, din fîșii de ,glasată" multicoloră. Stă, cu ,portretele" lui, mărturie de cum
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
respectă și repetă, declarativ, un algoritm al generozității continue, ce se reia ori de câte ori este nevoie. Însă, e adevărat, de fiecare dată cam cu zgârță. Când nu e absorbit de studiul profund al fantasmelor, românul are vocația temeinică a veșniciei pe sponci. Asta e, contractul lui cu eternitatea e valabil doar o clipă! Datorită țâfnei posomorâte împotriva realității. A oțărâtei pizme pe această lume. Pe legile ei. Pe rânduielile ei. Pe durata ei. Și atunci, mintenaș și buclucaș, vâră o pană de
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
care venea chiar din Siberia, trezindu-mi cele mai vechi amintiri legate de iarnă. Oare cum putea cineva trăi timp de șase luni în climă asta asemănătoare celei din regiunile arctice, fără combustibil, fără îmbrăcăminte adecvată și cu hrana pe sponci? Că și celelalte bunuri, cărbunele și lemnul erau trimise în Uniunea Sovietică, astfel încît practic nu mai rămînea nimic pentru consumul intern. Lumea trăia din rezerve, dar acestea se vor epuiza în curînd. M-am luptat cu vîntul, care-mi
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
schimbare de regim existențial sau un salt ontologic într-o altă dimensiune a universului. Paradisul e precum lumea de aici, doar că este o lume înzestrată cu toate bucuriile de care aici, în viața terestră, nu avuseseși parte decît pe sponci și numai din cînd în cînd. În al șaptelea rînd, dogma trinității îl amuțeșe pe musulman, ideea că Dumnezeu nu e unul, ci trei, părîndu-i-se de o sfruntată lipsă de măsură. Dumnezeu e unul și nu rabdă multiplicări, de aceea
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
neputința de a-și găsi locul și de a pricepe ce Dumnezeu caută acolo. Perplexitatea aceasta îi provoacă reacții de copil răsfățat: zdruncinăturile camionului îl irită, lipsa cafelei matinale îl debusolează, sforăitul colegilor de chilie îi provoacă traume cazone, mîncarea pe sponci îl descumpănește, iar neplăcerile date de telefonul mobil îl revoltă. Pe scurt, lumea athonită îl chinuie prin disconfort, asprimea condițiilor trezindu-i năbădăi existențiale. Și ca orice estet care nu are apetență pentru deus absconditus, Dan C. Mihăilescu admiră natura
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]