84 matches
-
străbătut o viață lungă Și am văzut, multe în ea Dar un copil care să plângă La o vârstă matură, fiind aevea! Acest copil, aproape cincizeci ani Își plânge amarnic a sa soartă, În fața ochilor, vede doar bani Muncă pe sponci, că nu se poartă! Bătrânul său tată muncit-a din greu Să-și facă o stare, o viață mai bună, Departe de ea, că așa e mereu Nepotriviri, încă din viața străbună! Tatăl, fiind nevoit ca să vândă A sa casă
INIMĂ DE ŞARPE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377658_a_378987]
-
bun și drag iubia-mi furi deși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt, o suferință dublă îmi dai și nu te-nduri să nu-mi dai a alege între-o iubire sacra și-a ta prietenie, pe sponci acum lăsată, piezându-te pe tine, iubita-mi, poama acra, mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptura prea versata Dar, iată bucuria-mi e iarăși împăcata cu tine eu fac unul, iar ea-i cea sfârtecata Sonnet 42 William
SONET 42 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381395_a_382724]
-
bun și drag iubia-mi furi deși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt, o suferință dublă îmi dai și nu te-nduri să nu-mi dai a alege între-o iubire sacră și-a ta prietenie, pe sponci acum lăsată, piezându-te pe tine, iubita-mi, poamă acră, mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptură prea versată Dar, iată bucuria-mi e iarăși împăcată cu tine eu fac unul, iar ea-i cea sfârtecată Sonnet 42 William
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
în mine-nfipt...că, tu, prieten bun și drag iubia-mi furideși mă știi cât sunt al ei iubit, ci nu eucalipt,o suferință dublă îmi dai și nu te-ndurisă nu-mi dai a alege între-o iubire sacrăși-a ta prietenie, pe sponci acum lăsată,piezându-te pe tine, iubita-mi, poamă acră,mă faci s-o scuip, în fața mea fiind făptură prea versatăDar, iată bucuria-mi e iarăși împăcatăcu tine eu fac unul, iar ea-i cea sfârtecatăSonnet 42William ShakespeareThat thou hast her
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Iubirea pârjolitoare... Să nu-ți dea inima brânci Să te uiți la babalâci Că-au placă-n loc de dinți Și n-au locuri printre sfinți Nici socrii și nici părinți Nici neveste cu lipici Bani au la chimir pe sponci Sunt falimentari în bănci Neveste cu hibe multe Mai boite și mai slute N-au nici dor, nici jar în vatră Și nici pensie privată Iubirea li s-a răcit Strânsu-n brațe le-a slăbit Și poftele le-au sleit
DESTRĂBĂLARE AMÂNATĂ...(PARODIE DUPĂ M.R.P.) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348974_a_350303]
-
azi vă urlu și eu una: „Sculați voi oropsiți ai soartei, sus!“ De ce lăsați să stea pe tron minciuna ce numai disperare v-a adus? E timpul să înceapă-al ei apus, să o distrugem pentru totdeauna. Dacă trăiți pe sponci, nefericiți e vina celor ce prin impostură vă asupresc ca să-i îmbogățiți. Paharul este plin peste măsură. E vremea ca din somn să vă treziți, să fiarbă-n voi a răzvrătirii ură! Anatol Covali Referință Bibliografică: Naționala / Anatol Covali : Confluențe
NAŢIONALA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369217_a_370546]
-
este vorba de lungul „post al Crăciunului”, care durează 40 de zile. Este o perioadă în care prohibițiile sunt mai multe și mai severe decât cele obișnuite și care, odată încheiată, îndeamnă în mod firesc la excese. „Mâncarea, cam pe sponci, te face să te saturi ca de pădurețe acre”, „în Postul Crăciunului hori și nunți nu se fac prin sate, mai nicăiri” etc. (46, p. 1). în aceste condiții, desfrâul din timpul sărbătorilor de iarnă este general și total. Întregul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și caracterul părintelui? Nu mai pomenim de un merit esențial al discursului: prințul vorbește o limbă românească atât de curată și de frumoasă precum arareori se aude și care contrastează, spre lauda ei fără îndoială, cu păsăreasca lustruită și pe sponci a d-nilor Boerescu ori Grădișteanu. Vom reproduce asemenea cuvintele rostite de d. Lascar Catargiu, inspirate de-o deplină cunoștință a țării, precum și cele importante ale d-lui Teodor Rosetti. Ceea ce ne pare un semn caracteristic al vremii este că în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu nasturi de mărgăritar, cu pacéle de samur, za taleri 350; za taleri 350; 2 ghiordii cu lastră cu pacéle de samur, za taleri 250; 1 ghiordie de hatai cu flori, cu cacum, taleri 60; 1 sucnă de sarasiri, cu sponcile de aur, cu diamanturi și cu guri cu mărgăritar, za taleri 250; 1 sucnă de lastră albă, cu sponcile de aur, cu robine, za taleri 150; 2 sucne de lastră, mai supțiri, ghiulghiuli și cemeni, za taleri 120; 3 sucne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pacéle de samur, za taleri 250; 1 ghiordie de hatai cu flori, cu cacum, taleri 60; 1 sucnă de sarasiri, cu sponcile de aur, cu diamanturi și cu guri cu mărgăritar, za taleri 250; 1 sucnă de lastră albă, cu sponcile de aur, cu robine, za taleri 150; 2 sucne de lastră, mai supțiri, ghiulghiuli și cemeni, za taleri 120; 3 sucne de belacoasă, cu flori de fir, za taleri 150; 4 sucne de hatai cu flori de fir, za taleri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mărgăritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri” etc., iar între haine, toate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă, cu blană de samur, za taleri 1100”, „”1 ghiordie de sarasir cu pacea de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
albă de belacoasă cu flori de fir, alta de hatai cu flori de fir, 2 cu pacéle de samur, alta cu cacumi, la una nasturi de mărgăritari, za taleri 350; 1 sucnă de lastră, grea, turungi, cu flori albe, cu sponcile de aur, cu diamanturi cu gurile cu mărgăritari, za taleri 250; 1 sucnă de lastră cu dungi albe și ghiulghiuli, cu sponcile de aur cu robinéle, za taleri 100; 2 sucne de lastră, una albă, alta ghiulghiuli, cu dungi, za
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la una nasturi de mărgăritari, za taleri 350; 1 sucnă de lastră, grea, turungi, cu flori albe, cu sponcile de aur, cu diamanturi cu gurile cu mărgăritari, za taleri 250; 1 sucnă de lastră cu dungi albe și ghiulghiuli, cu sponcile de aur cu robinéle, za taleri 100; 2 sucne de lastră, una albă, alta ghiulghiuli, cu dungi, za taleri 120; 1 rochie de tabin ghiulghiuli, cu floricele de fir, za taleri 60; 8 sucne i rochii de belacoasă, cu flori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pânza de painjăn doarme fata de-mpărat; Înnecată de lumină e întinsă în crivat. Al ei chip se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri; Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată. Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie, Tâmpla bate liniștită ca o umbră viorie, Și sprâncenele arcate fruntea albă i-o încheie, Ce o singură trăsură măiestrit le
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
zică mama când m‐ o vedea fără vaci. Dar nu m‐o certat. e * Primarul Vasluiului, dl. Cristea, o felicită la împlinirea a 100 de ani (24 ianuarie 1909‐24 ianuarie 2008) * Mă simțeam vinovată și noaptea am dormit pe sponci. Nici nu se făcuse bine ziuă, când am plecat spr e pădure, cale de vreo doi kilometri. Când am ajuns în Valea Mică, unde era o fântână cu ghizdele din stejar și o teucă de bă ut apă, numai ce
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
faptul că ar fi putut oricând să-i repare ușile, broaștele, caloriferul, motanul, că sunt chiriași de bază, care vor să păstreze camera cel puțin un an. Bineânțeles că după cel mult trei luni, când fasolea și cartofii erau pe sponci, dispăreau. Niciodată fără să plătească, însă. În fond oamenii erau rezonabili: era vorba doar de o amărâtă de cameră umplută de un pat care nu se știe cum încăpuse acolo - probabil că fusese înjghebat chiar la locul faptei, iar scândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Cinstit, pe șleau, fără subterfugii, că doar ne cunoaștem și ne știm de-o viață! Azi, după-masă, am fost la Boss, acasă, dedesubt, cu Fratele și cu..., alți prieteni și am pilit câte ceva. Nu exagerat, doar așa, de deschidere, pe sponci, că suntem și într-o mică pană financiară. Din motive evidente, de criză economică. După aia, am ieșit să ne plimbăm în grup, pe bulevard. Pe promenadă, am văzut lumină la muzeu și toate afișele alea cu "Accesul gratuit" și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-ntindeai și pârâia ! Că am tot înnădit și am tot peticit, da la primu spălat crez c-a pleznit toate ! Păcat numa de muncă ! Eee, am zis io, agâp ! Că nu mai pui tu mâna pe mine ! Mâncare tot pe sponci, și-ncolo, vorbă și vorbă ! C-atâta mi-a turuit, d-am plecat și-mi vâjâia și cap, și urechi, și toate... Și ce nu mi-a spus, și de ăla, și de ăla, și de toată lumea... Chiar așa, madam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dreptul să urmeze școala militară pentru ofițeri de rezervă. Treburile se urniseră. Gazda, familia Iziumenco, se afla pe o stradă aproape de piață. Era alături un han, La Nicolaev, unde mă duceam câte odată seara de mâncam câte ceva, așa, mai pe sponci, fiindcă salariul era mic. Familia Iziumenco avea numai fete: Olga, măritată cu Ion Bucă, Tanea, Sașa și Nata. Nata era elevă în clasa a VI-a de liceu (a zecea de astăzi), iar cea mai mică dintre ele, Elena, era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Îmbătat de-amor și noapte. Ah, îi zice el cu dorul, Lasă-ți haina ta regală - Gol în ochi-ți văd amorul, Ah, arată-mi-te goală. Atunci ea roșind se pleacă Și sta piepții să-și disfacă Și din sponci desprinde haina Și în lună se desbracă, Desvelind taină cu taină. 81 {EminescuOpVI 82} Ce frumoasă-i... Umed - albă, Neted - dulce zugrăvit, De pe sâni rotunzi o salbă Ea în urmă a svîrlit, Și se plimbă pe covoare Moi cu micele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Fiume. Acolo aș fi găsit un tânăr, pe care trebuia să-l învăț să citească și să scrie. La drept vorbind, eram surghiunit temporar din Cividale. Am fost obligat să plec imediat după ce mi-au dat să mănânc ceva pe sponci la masa servitorilor, fără să pot trece pe-acasă. I-am spus lui Saxo că nu eram îmbrăcat de călătorie, n-aveam arme, nici bani și nici cal. Mi-a răspuns: - Îți repet ce-a zis Grasulf: să meargă așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
devenind, la centrul teritorial de drumuri și poduri, șef de serviciu. Într-o zi l-a vizitat pe Radu. La vorbitor. Îmi pari cam galeș, oarecum gălbejit, și bicisnic. Nu-ți par, ci, așa sunt. De ce? Muncă multă, hrană pe sponci, ca la mititica, și, griji, ce mai; asta e! Asta, Radule, Însă, nu-i prea bine. Nu-i, dar, ce pot face? O să-ți propun eu ceva. Propune-mi. O să vin, zilnic, pe la tine. Nu se poate, zilnic. Nu aici
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
v37>: vrei și tu așa ceva? <maria>: ce pot face? Cu salariul de prof nu o să reușesc niciodată <v37>: nu o sa reușești - ce? <maria>: nu știu. Orice. Simt că am ajuns într-o fundătura <maria>: salariu mic, haine nu, căldura pe sponci, nici un lux... <v37>: am avut o discuție, măi zilele trecute <v37>: despre piine <maria>: și? <v37>: spunea interlocutoarea că important este să asiguri mai întîi ‘felia de piine’ <maria>: da, așa e <v37>: abia cînd o ai te gîndești să
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pe ei, Mandravela îi atașase la un detașament de vioi (pacienți ce se puteau deplasa, de colo până colo, pe propriile picioare). Îi alipise, pentru a-i obosi, la o unitate de muncă. În iarna aceea, la Mociornița ninsese pe sponci, iar curțile sanatoriului se înfățișau sărăcite și văduvite de zăpadă. Fiecare Gogo pornea înarmat cu cîte-o bidinea cheală și-o căldărușă de apă cu var, cu care trebuia să spoiască (pe jumătate da, pe jumătate ba) fiecare copăcel. Fiecare bordură
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]