181 matches
-
Izvoarele, Leleasca, Măruntei, Mihăești, Milcov, Morunclav, Movileni, Nicolae Titulescu, Obârșia, Oboga, Oporelu, Optași-Măgura, Orlea, Osica de Jos, Osica de Sus, Parscoveni, Perieți, Pleșoiu, Poboru, Potcoava, Priseaca, Radomirești, Redea, Rotundă, Rusănești, Sâmburești, Sârbii Măgura, Scărișoara, Schitu, Scornicești, Seaca, Șerbănești, Șopârlița, Spineni, Sprâncenata, Ștefan cel Mare, Stoenești, Stoicănești, Strejești, Studina, Tătulești, Teslui, Tia Mare, Topana, Traian, Tufeni, Urzica, Vădastra, Vădăstrița, Vâlcele, Valea Mare, Văleni, Verguleasa, Vișina, Vișina Nouă, Vlădila, Vulpeni, Vulturești Județul Vâlcea - localitățile: Alunu, Amărăști, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Bărbătești, Berbești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187483_a_188812]
-
Mihăești, Milcov, Morunclav, Movileni, Nicolae Titulescu, Obârșia, Oboga, Oporelu, Optași-Măgura, Orlea, Osica de Jos, Osica de Sus, Parscoveni, Perieți, Piatra-Olt, Pleșoiu, Poboru, Potcoava, Priseaca, Radomirești, Redea, Rotundă, Rusănești, Sâmburești, Sârbii Măgura, Scărișoara, Schitu, Scornicești, Seaca, Șerbănești, Slatina, Slătioara, Șopârlița, Spineni, Sprâncenata, Ștefan cel Mare, Stoenești, Stoicănești, Strejești, Studina, Tătulești, Teslui, Tia Mare, Topana, Traian, Tufeni, Urzica, Vădastra, Vădăstrița, Vâlcele, Valea Mare, Văleni, Verguleasa, Vișina, Vișina Nouă, Vlădila, Voineasa, Vulpeni, Vulturești Județul Vâlcea - localitățile: Alunu, Amărăști, Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187483_a_188812]
-
Mihăești, Milcov, Morunclav, Movileni, Nicolae Titulescu, Obârșia, Oboga, Oporelu, Optași-Măgura, Orlea, Osica de Jos, Osica de Sus, Parscoveni, Perieți, Piatra-Olt, Pleșoiu, Poboru, Potcoava, Priseaca, Radomirești, Redea, Rotundă, Rusănești, Sâmburești, Sârbii Măgura, Scărișoara, Schitu, Scornicești, Seaca, Șerbănești, Slatina, Slătioara, Șopârlița, Spineni, Sprâncenata, Ștefan cel Mare, Stoenești, Stoicănești, Strejești, Studina, Tătulești, Teslui, Tia Mare, Topana, Traian, Tufeni, Urzica, Vădastra, Vădăstrița, Vâlcele, Valea Mare, Văleni, Verguleasa, Vișina, Vișina Nouă, Vlădila, Voineasa, Vulpeni, Vulturești Județul Vâlcea - localitățile: Alunu, Amărăști, Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187483_a_188812]
-
Mihăești, Milcov, Morunclav, Movileni, Nicolae Titulescu, Obârșia, Oboga, Oporelu, Optași-Măgura, Orlea, Osica de Jos, Osica de Sus, Parscoveni, Perieți, Piatra-Olt, Pleșoiu, Poboru, Potcoava, Priseaca, Radomirești, Redea, Rotundă, Rusănești, Sâmburești, Sârbii Măgura, Scărișoara, Schitu, Scornicești, Seaca, Șerbănești, Slatina, Slătioara, Șopârlița, Spineni, Sprâncenata, Ștefan cel Mare, Stoenești, Stoicănești, Strejești, Studina, Tătulești, Teslui, Tia Mare, Topana, Traian, Tufeni, Urzica, Vădastra, Vădăstrița, Vâlcele, Valea Mare, Văleni, Verguleasa, Vi��ina, Vișina Nouă, Vlădila, Voineasa, Vulpeni, Vulturești Județul Vâlcea - localitățile: Alunu, Amărăști, Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187483_a_188812]
-
Anexă 1 LISTA cuprinzînd speciile de păsări cîntătoare sau folositoare pentru agricultură și silvicultura 1. - Aușel cu cap galben (Regulus regulus) 2. - Aușel sprîncenat (Regulus ignicapillus) 3. - Barza (Ciconia ciconia) 4. - Barza neagră (Ciconia nigra) 5. - Botgros ( Coccothraustes coccothraustes) 6. - Brumărița de pădure (Prunella modularis) 7. - Brumărița de stîncă (Prunella collaris) 8. - Buha (Bubo bubo) 9. - Cănăraș (Serinus serinus) 10. - Capintorsura (Jynx torquilla) 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
Viena, Schrotzbergstr. 2/22. 447. Ștefan Emilian, născut la 22 mai 1957 în București, România, fiul lui Ștefan Stelian și Sevasta, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Bahnsteggasse 29/13. 448. Mihai Nicolae, născut la 28 iulie 1935 în localitatea Sprâncenata, județul Olt, România, fiul lui Mihai Ilie și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Burstadt, Schustergasse 2. 449. Chovaneț Etușka, născută la 8 septembrie 1964 în localitatea Șimleu Silvaniei, județul Sălaj, România, fiica lui Gazsak Ioan și Ana, cu domiciliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
Mihăești Sate: Mihăești, Bușea Comuna Osica de Sus Sate: Vlăduleni, Greci, Osica de Sus, Ostrov, Peretu, Tomeni Comuna Radomirești Sate: Radomirești, Crăciunei, Călinești, Poiana Comuna Rusănești Sate: Rusănești, Jieni Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Plăviceni, Rudari Comuna Seaca Sat: Seaca Comuna Sprâncenata Sate: Sprâncenata, Bărseștii de Sus, Frunzaru, Uria Comuna Stoicănești Sat: Stoicănești Comuna Traian Sat: Traian Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Orașul CORABIA Localități componente: Corabia, Tudor Vladimirescu Sat ce aparține orașului: Vărtopu Comuna Brastavățu Sate: Brastavățu, Crușovu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mihăești, Bușea Comuna Osica de Sus Sate: Vlăduleni, Greci, Osica de Sus, Ostrov, Peretu, Tomeni Comuna Radomirești Sate: Radomirești, Crăciunei, Călinești, Poiana Comuna Rusănești Sate: Rusănești, Jieni Comuna Scărișoara Sate: Scărișoara, Plăviceni, Rudari Comuna Seaca Sat: Seaca Comuna Sprâncenata Sate: Sprâncenata, Bărseștii de Sus, Frunzaru, Uria Comuna Stoicănești Sat: Stoicănești Comuna Traian Sat: Traian Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Orașul CORABIA Localități componente: Corabia, Tudor Vladimirescu Sat ce aparține orașului: Vărtopu Comuna Brastavățu Sate: Brastavățu, Crușovu Comuna Gârcov
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Pe piatra de mormânt se află următoarea inscripție în limba slavă: Singurul portret contemporan al domnitorului se păstrează refăcut în secolul al XIX-lea, la ctitoria sa din Câmpulung. "„În urâta zugrăveală de pe la 1820, el apare cu o coroană înflorită, sprâncenat, oacheș, bărbos, purtând peste haină o misadă ca în portretul lui Vlad Țepeș”". Mai recent, s-a opinat că celebrul portret al domnitorului din fresca "Deisis" de la Curtea de Argeș, este tot al lui Nicolae Alexandru, și nu al lui Basarab I
Nicolae Alexandru () [Corola-website/Science/298712_a_300041]
-
slătinean. Fiul al slugerului Scarlat Varipati, care în 1784 îndeplinea funcția de ispravnic, corespondentul funcției de prefect de astăzi, în Ialomița și al Enencăi Varipati." Prin testament, Varipati a lăsat primăriei Slatina moșia Sârbii Măgura și locuri în hotarul satului Sprâncenata, precum și toate avuțiile sale din oraș. Documentul autentificat de Tribunalul Olt la 17 noiembrie 1866 este redat în totalitate în cartea lui George Poboran, «Istoria orașului Slatina». Cu toată averea mea nemișcătoare ce se compune din moșia Sârbi Măgura din
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
la 17 noiembrie 1866 este redat în totalitate în cartea lui George Poboran, «Istoria orașului Slatina». Cu toată averea mea nemișcătoare ce se compune din moșia Sârbi Măgura din județul Teleorman, de un loc înfundat ce este în hotarul moșii Sprâncenata, precum și casele din acest orașiu cu grădina, curtea și toate nemestiile sale, să se ție un stabiliment de școală aici în oraș, cu clasuri mai înalte decât acelea ce se învață în școalele publice și la caz de va prisosi
Ioan Varipati () [Corola-website/Science/336883_a_338212]
-
collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatura albă ("Motacilla albă"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), codroș de grădină ("Phoenicurus phoenicurus"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), huhurez mare ("Strix uralensis"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Glaucidium passerinum"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatura albă ("Motacilla albă"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), viespar ("Pernis apivorus"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
ciuful pitic ("Otus scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
îmbogăți și-mi voi cumpăra lucruri noi. Mi-am șters lacrimile și-am știut că voi trăi. Atât. Scrisoarea 4 Nu știu cum am ieșit din țară. Știu că priveam pe fereastra mașinii și mă gândeam: „ Nu plec! Nu trec granița!”. Călătorie sprâncenată! Țări minunate. Cui îi pasă? Eu nu-mi dezlipeam ochii de la telefon, citeam mesaje vechi, urări de bine... Nu mai eram nimic. Eram un zero care se plimba prin lume. Roma! Cetatea eternă! Simțeam doar foame și parcă nu eram
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
Sprâncenata este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Sprâncenata este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din satele Sprâncenata și Bârseștii de Sus (așezate de-a lungul drumului județean DJ 546: Slatina - Turnu
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Sprâncenata este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din satele Sprâncenata și Bârseștii de Sus (așezate de-a lungul drumului județean DJ 546: Slatina - Turnu Măgurele, între bornele kilometrice 47
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bârseștii de Sus, Frunzaru, Sprâncenata (reședința) și Uria. Comuna Sprâncenata este situată în Câmpia Română, pe malul stâng al Oltului, având o suprafață de 62 km², fiind alcătuită din satele Sprâncenata și Bârseștii de Sus (așezate de-a lungul drumului județean DJ 546: Slatina - Turnu Măgurele, între bornele kilometrice 47 și 54) și satele Frunzaru și Uria (așezate în lunca Oltului, chiar pe malul acestuia). Comuna ocupă în cadrul județului Olt, o
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
în cadrul județului Olt, o poziție sud-estică la o distanță de 51 km sud de municipiul Slatina (reședinta județului), 43 km nord de municipiul Turnu Măgurele și la 18 km atât de la sud la nord cât și de la est la vest, Sprâncenata are ca vecini la est comuna Radomirești, la sud comunele Crângeni și Plopii-Slăvitești (ambele din județul Teleorman), la vest comunele Scărișoara, Băbiciu și Gostavățu, iar la nord comunele Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
nord cât și de la est la vest, Sprâncenata are ca vecini la est comuna Radomirești, la sud comunele Crângeni și Plopii-Slăvitești (ambele din județul Teleorman), la vest comunele Scărișoara, Băbiciu și Gostavățu, iar la nord comunele Dăneasa și Radomirești. Localitatea Sprâncenata, delimitată la est de apele Călmățuiului, iar la vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este o climă de câmpie cu mici influențe datorate factorilor locali. Valoarea medie anuală a temperaturii aerului este de +10.9 °C. Principalul râu al rețelei hidrografice a comunei Sprâncenata
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este o climă de câmpie cu mici influențe datorate factorilor locali. Valoarea medie anuală a temperaturii aerului este de +10.9 °C. Principalul râu al rețelei hidrografice a comunei Sprâncenata este Oltul, situat în partea de vest a teritorului comunei, un principal mijloc de comunicare cu lumea intercarpatică și dunăreano-pontică. Pe teritoriul comunei, Oltul are un debit multianual de 167 m³/s în dreptul satului Frunzaru, unde a fost construită o
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
de câmpie cu valea meandrată și scurgere intermitentă. Cel de-al treilea râu este Saiul, care pornește de la Comani și adună toate apele care izvorăsc de sub terasa stângă a Oltului și care se varsă direct în Dunăre. Pe teritoriul comunei Sprâncenata întâlnim mai multe tipuri de sol ca: cernozimul brun-închis și brun-roșcat, cernoziomuri spălate (levigate), caracteristice zonelor de stepă și silvostepă, regosoluri și soluri aluvionare. Flora și fauna comunei este caracteristică zonei de stepă, pădure și luncă. Ca formațiune vegetală, pădurea
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]