990 matches
-
explicînd pietonilor surprinși de noul val la intersecție că un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva dela Domnul , căci este un om nehotărît și nestatornic în toate căile sale, da, firea de duminică a omului e sprintenă iar florile de cenușă umplu lumea cu chipuri, eu văd în fiecare zi cum soarele răsare din fîntînă și apune într-un obraz de femeie făcută din bărbat cu gust de cenușă Eva Adam Set Enos Cainan Mahalaleel Iared Enoh
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
mulți la vârsta mea și totuși sunt în ea niste semne ciudate de impresie: copilul acela parcă avea mintea undeva pierdută în somn. Băiat de doisprezece ani, nu părea încă să se fi trezit la o gândire mai vioaie, mai sprintenă. Spre deosebire de ceilalți, care au o privire isteață și fețele atente, pare adormit, deși fotografia a fost făcută ziua în amiaza-mare. Asta îmi stârnește mie tot felul de amintiri. Aveam într-adevăr această stare de încetineală. Trebuia să mi se spună
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
te bă la o parte să pot citi! Nu se dădea. S-ar fi târît înapoi cu burta pe piatră să șteargă tot ce scrisese. Dar l-am sculat cu prima monedă am dat-o de-a dura a alergat sprinten după ea pe a doua a prins-o din zbor pe a treia tot ca la început a căscat gura ceva mai spre stânga își calculase distanța si a înșfăcat-o din văzduh în dinți. Am scos cuțitul ca să pot
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
știință și scriitori, nume precum Rosetti, Balș, Hasdeu, Gaster, Slavici și J. Negruzzi. Acesta din urmă scoase un manuscris din buzunar, începând a-l citi cu glas tare. E o mică piesă într-un act, plină de viață și scrisă sprinten, iar autorul are parte de suficiente aplauze; dar tot mai găsesc câte unii ceva de obiectat în privința evoluției personajelor, și se stârnește o dispută plină de vioiciune și haz, la care Maiorescu și fiica sa Livia 4) participă cu înflăcărare
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
cu al lui Vl. Streinu ori Anton Holban, constituie imboldul de a reciti "tot binișor, frumos și rar" cărți care, precum lampa lui Aladin, păstrează în ele duhul celui evocat (invocat) ce-și merită, fie și în răstimpuri, eliberarea. "Condei sprinten" în opinia lui P. Constantinescu, "peniță veselă", după prietenul de o viață Vl. Streinu, iată două definiții en raccourci ale unui spirit inteligent, subtil și ironic, "voltairian" după cum îi plăcea să se considere și să fie considerat. Inserat biografic în
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
S-arunci, ca pe-o fărâmă, spre mine-o uitătură. Scânteia ei de miere să-mi fulgere prin os, Și nu mi-a fost răbdarea, câinească, de folos? Muncesc ograda zilei și o păstrez întreagă, Dar pasul nu mi-e sprinten și mâna e mai bleagă. Mustrarea ta vioaie e aspră, dar curată, Că poartă-n miez și-aroma ispitei de-altădată. Femeia mea din lut și sânge - rug și floare - Te-aș aștepta din nou, cerșind la drumul mare, S-
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
ți-am dat un fulg drept suflet și-un dram, sucit, de minte, Stafie-a vieții mele din hoaspe de cuvinte! Cu poala încărcată de păsări, flori și stele, Te-am învățat cu arcușul cum să vorbești cu ele. Mai sprinten între luștri, prin veacuri mai ghebos, Am fost însoțitoru-ți de foc, fără folos. Nu văd pe chipul tău cum se înnoadă anii, Sub pasul umbrei mele se surpă bolovanii. Ai vrut un prinț s-apară-n perdeaua din fereastră, Cu-n spic
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
însemnaă lipsa de informație, comentează prietenul. O, dar tocmai ne aflam în seara de 21 august, când Robert Turcescu l-a avut ca invitat la emisiunea sa de "100%" pe domnul Prim-ministru Călin...! Popescu-Tăriceanu ? Nu! Mai degrabă o valsare sprintenă, doar cu ceva smucituri de rock, printre întrebările moderatorului. Nevasta lui Haralampy, Claustrina, chiar a zis la un moment dat atrâgându-și oprobiul publicului din sufrageria noastră: -Nu-știu de ce, da' domnu' Prim-ministru îmi amintește de "Călin - file de poveste"... -Și
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
pălesc la gâtul tău și Podoabele din urechile tale își pierd strălucirea. Din ce flori ți-ai luat rumeneala buzelor ? Unde ai găsit razele diafane pentru a-ți lumina obrajii ? Noaptea ursitoarele vin și te împodobesc... Ca o gazelă ești sprintenă ! Ca o albină simți datoria casei ! Și toate le orânduiești ! Dar, Rostul frumuseții tale e mereu același ! Mâinile tale sunt mai plăcute decât cupele crinilor, Gâtul tău este ca un pocal de fildeș, încrustat cu alb și lănțișoare. Voioșia ta
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
era în floare pe vremea când Lucian Blaga poposea pentru prima dată, aici „ca să văd un atelier“. Olarul învârtea cu piciorul lângă vatra sa o măsuță rotundă, în mijlocul căreia pusese lut moale, cât o pâine; „forma ulciorului țâșnea zveltă și sprintenă, olarul trebuia doar să sufle duh peste făptura lui de lut“. Această experiență se va regăsi peste ani în poezia „Olarii“ („Neîntrecutele trepte“): „Olari ei sunt, sortiți să-nmoaie lutul/Ca niște zei întârziați și blânzi... Între timp, meșteșugul a
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
consumului într-o economie cvasinaturală și inevitabilul derapaj către o iconografie ambientală kitsch. Însă dincolo de analiză sociologică implicită și de mărturia asupra degradării unor repere cu valoare muzeala din viața satului, Korniss recuperează o adevarată mitologie. Arhetipurile sale, chiar dacă aleargă sprinten către o lume eclectica, au întreaga demnitate a unei epopei în plină desfășurare. În care recipientul de Coca-Cola și carpeta turcească încearcă, alături de forma neolitica a oalei de pămînt, să dea camerei curate un sens mult mai înalt decît simplul
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
un anume pipăit, o judecată intuitivă și ceea ce-i călugărește dragostea, dragostea de lucrul mîinilor tale, starea de grație, de har". După ce relatează că discuția cu "distinsul meșteșugar" în cauză i-a lăsat "o amintire fermecata, o impresie de minte sprintena și de intelectualitate solidă", întrucît omul "mînuia desenul tehnic pe secțiune, creionul și carnetul, cu o agilitate sigură de inginer", poetul introduce secvență culminanta a apologiei, scena în care sudorul, sosit "de la lucru de-a dreptul, în ținută, totuși îngrijita
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
vorbim de apostrofările grosolane despre care, în timpul lecturii, ne vine să credem că răzbat de undeva, de pe stradă și nu dintre filele unei cărți. Laszlo Alexandru îl acuză pe George Pruteanu de "neobrăzare", de "rea-credință și imbecilitate morală", de o "sprintena activitate mincinoasă". Omul care a pledat la televizor, ani la rând, pentru absorbirea culturii în viața de fiecare zi și pentru regasirea nobleții în relațiile dintre oameni - investind în acest demers un adevărat geniu pedagogic - are parte acum de un
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
Vremea e frumoasă joi. Ploile abia dacă se mai arată în sud-vest și la munte, după-amiază. În rest, soare pe linie și vânt sprinten în Moldova și Dobrogea, perfect pentru o zi de vară cu valori termice între 23 și 31 de grade Celsius. Cel mai cald va fi în Câmpia de Vest și în Câmpia Română, în timp ce valorile cele mai mici se vor
Vremea intră într-un proces de încălzire () [Corola-journal/Journalistic/25450_a_26775]
-
în Câmpia Română, în timp ce valorile cele mai mici se vor înregistra în estul Transilvaniei și Bucovina. Frumos și în București. Soarele se întâlnește cu câțiva nori inofensivi, iar maxima nu trece de 29-30 de grade, moderate de un vânt destul de sprinten. Pentru vineri, aerul cald începe să își facă simțită prezența, când maximele ating și chiar depășesc 27 de grade în depresiuni urmând să urce spre 33 în vest și sud-vest. Norii se mai arată doar peste munți, dar chiar și
Vremea intră într-un proces de încălzire () [Corola-journal/Journalistic/25450_a_26775]
-
aparat, Ca veacurile să le-nfrunte. Pe culmi și-n văile adânci, Cad umbrele-i înalte, drepte, Din turn către Aragva-s trepte Șerpuitor tăiate-n stânci ; Pe ele, cu ulciorul, seara, Cu ceadra fluturând spre brâu, Prințesa tânără, Tamara, Scoboară sprintena la râu. VI De ani, puternicul castel Privește mohorât seninul ; Dar azi e chef și larmă-n el, Zurnaua sună, curge vinul ; Gudal azi față și-o mărită ! Toată rudenia-i poftita; Sus pe terase, pe covoare, Mireasa, fetele petrec
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
terase, pe covoare, Mireasa, fetele petrec, Și-n râs și jocuri se întrec. Ascuns de munți e roșul soare Și umbrele-nserării trec. Umplând de cântec vesel casă, Din palme, ritmic, bat pe loc; Prinzând zurnaua-n mâini, mireasa S-avântă, sprintena, la joc ; Deasupra capului o salța, Mlădie, zvelta și înaltă ; Acum că vântul a pornit, Acum, oprindu-se privește, Si ochiul ei aprins sclipește Sub negre gene, ca vrăjit ; Acum se-nclină, se-nfioară, Acum sprincenele-i vorbesc, De pe covor se-nață
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
previzibil "tînără, fată": "Vede lovele, bididia!" (într-un articol al lui B. Lăzăreanu din 1923). Sensul argotic provine probabil din graiul muntenesc, în care chiar dicționarul academic (DA) atesta existența unui uz metaforic pentru substantivul bididiu - "om mic, puțintel, dar sprinten la treabă"; glosarul lui D. Udrescu (1967, cu material din zona Argeș, cuprindea chiar adjectivul bididiu,-ie: "mititel, vioi, drăgălaș, simpatic": "E-o fetiță bididie". O verificare în Internet confirmă circulația actuală a cuvîntului, în primul rînd în mediul deținuților
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
sus pînă jos, inclusiv părul; aceeași prelungă siluetă, elegantă, dreaptă, cu gîtul lung, cu micul chip ascuțit, cu ochi albaștri, bridați, atît de aproape de ivirea nasului mic, nasul ascuțit al Marelui Fritz, cu un aer ironic, fini mîini mici, picioare sprintene, statura înaltă și ușoară, același, doar cu douăzeci și cinci de ani mai mult; douăzeci și cinci de ani invizibili, căci părul îi era gri argintat și la tinerețe, iar acum pare să fi fost doar pudrat ca pentru bal mascat. Abia apoi văd
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
altfel, sub semnul Luxuriei ca silogism al globalizării și paradox al plafonării. Cînd însă atît silogismele, cît și paradoxurile sunt întîmpinate cu grație și eleganță, ți se oferă șansa să adulmeci gestul redării sonore ca pe o materie spirituală cu sprintenă memorie, mai tare decît bronzul și mai fragilă ca reputația unei femei ori a unui poet. O șansă ce mi-a fost copios oferită de membrii ansamblului "Game" în concertul din 4 martie cînd toate restituirile lor au fost veridice
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
Don Quijote, dar definitorie pentru escapadele Doamnei Bovary: "Las-o să înainteze prin tufișurile de chiciură ca o prințesă a iernei... Să sosească cu spaima nopții în spate. Și să găsească lumina scăpării în bordeiul acesta de scânduri... S-o întâmpin sprinten ca un husar, Iliad, s-o ajut să-mi scoată din buleandra siberiană liniile lungi ale trupului ei și mlădierile de călăreață a stepei..." (p. 71). Fantasma se profilează ambiguu între puritate și senzualitate, iar Rusoaica așteptată nu va fi
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
moravuri care pierduseră vigoarea sugerată de Diana antichității (ambele statui se află la Luvru); pe aceasta, Odobescu o vede în imaginea dinamică conturată cu ajutorul verbelor la prezent, în sugestia de mișcare a unei statui făcute, totuși, din marmură: „mândră și sprintenă fecioară de marmură, care s-avântă, ageră și ușoară, sub crețurile dese ale tunicei ei spartane, scurtă în poale și larg despicată la umeri. O mișcare vie și grațioasă a grumazului a înălțat capu-i” ș.a.m.d. Și mișcările
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
toamnă, mi-a fost graba cea mai mare, Aș vrea ca pasul să-mi încetinesc, Coroanele foșnind amețitoare, Cu-aceeași ochi, o dată să privesc. Cărarea cu alți ochi să pot alege, Pădurea veșnic verde să mă-mbie Și caii tineri sprinten să-mi alerge, Mustangii mei, cu ochii de câmpie. Citește mai mult Ce tânără mi se părea pădurea,Coroanele foșnind amețitoare,Ce tânără, cum frunza, am fost și eu! Cu ochii-n vânt, îmi alegeam cărarea.Spre toamnă, mi-a
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
cărarea.Spre toamnă, mi-a fost graba cea mai mare,Aș vrea ca pasul să-mi încetinesc,Coroanele foșnind amețitoare,Cu-aceeași ochi, o dată să privesc.Cărarea cu alți ochi să pot alege,Pădurea veșnic verde să mă-mbieși caii tineri sprinten să-mi alerge,Mustangii mei, cu ochii de câmpie.... VII. DEȘERTĂCIUNE-I VIAȚA, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016. Deșertăciune-i viața, cu lacrimi pe obraz, Singurătăți în porturi, corăbii risipite, Când nimeni nu
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
ce-o fi! Să încerce să vadă de e măcar o potecă pe uliță, că, are el grijă să mărească poteca. Ieși din casă cu ghetele nelegate la șireturi. Alunecă, se împiedică, prima experiență cu zăpada fusese făcută. Se ridică sprinten, bombăni ceva, își legă șireturile cu mâinile înghețate, dar trăgând după el sania ușoară. Uhu ! Poteca înghețată îl primi cu bucurie. Nici nu se așeză bine pe sanie că nerușinata aproape că pleca fără el. În graba mare îi căzu
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]