111 matches
-
fără să o înțelegi... Cu Alah și cu profetul său, Mohamed, se vor muta și califii Abubekr, Omar, Ali, răspânditorii învățăturii, ale căror nume, nu chipuri (căci acestea se ofilesc și stau în alte cadre, ierarhic mai mici, cu aceeași sprinteneală caligrafică a formulelor de algebră... Imamul mai spune că Piatra de la Mecca a fost ("distinșii mei domni") la început albă, însă răutățile oamenilor au făcut-o neagră, și că omenirea va cunoaște din nou - dacă a cunoscut vreodată -, raiul, când
Ada-Kaleh (1969) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7180_a_8505]
-
poporului român l-a avut „cea mai scumpă moștenire: limba românească”. Nu sunt multe odele închinate limbii române care pot concura această pagină a lui Cipariu, în care nu este nici iubirea exaltată din Limba românească de G. Sion, nici sprinteneala și adâncimea aforistică din strofele lui Al. Mateevici, dar în care originalitatea vine din alternanța accentelor de duioșie și imprecație: „Însă din toate aceste ruine providența ne-a conservat încă în aceste dureri cumplite un tezaur neprețuit, care nu ni
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
se termină la patronii mediatici. Aceste vedete, care aleargă de la un post de televiziune la altul și de la un dineu-dezbatere la o conferință ținută în orice aulă academică, acoperă de deriziune actul filosofic, preschimbîndu-l într-un gest facil, a cărui sprinteneală se mulează de minune pe gusturile plebei. Acești fast-thinkers își schimbă obiectul meditațiilor după sugestiile pe care le primesc de la patroni: azi condamnă „utopiile totalitare”, mîine denunță „răul etnocentric”, iar poimîine celebrează „democrația”, după care partitura se reia. A doua
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
feline, așa cum putem afla din deliciosul Mic tratat de pisicologie, „bucăți feline în felii strînse la un loc de Șerban Foarță”. Să fie la mijloc admirația față de o speță splendidă prin grație și agilitate, printr-un savant dozaj de torpoare, sprinteneală și prezumată visare? Ori iubirea generoasă față de o făptură totuși vulnerabilă, care a acceptat a viețui sub pavăza mai mult ori mai puțin eficientă a omului? Ori numai prilejul unor asociații ale minții cultivate cu bătaie către simbol? Depinde de
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
priceput, îl contrazice blând Leopold. Fii numai puțin atent și ai să descoperi în linia melodică accente din folclorul german, austriac și chiar ceh. Parcă vezi peisajul semimuntos, vacile grase cu clopotele sunând a asfințit, un adagio cantabile care adăugă sprinteneală dar și poezie. Johan Strauss este absolut inconfundabil. S-a făcut ora mesei, așa că cei doi amici fac plata și se îndreaptă spre ieșire, exact în clipa în care crainicul de la radio spune „Ați ascultat un preludiu de Chopin...” Cei
SCHIŢE UMORISTICE (34) – INTERMEZZO de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384528_a_385857]
-
debutat cu volumul „Mov”, în 2004, la Editura Prier, titlu identic cu titlul volumului de poezie al unui poet din Petroșani, volum apărut la Editura Fundației „I. D. Sîrbu”, condusă de scriitorul Dumitru Velea. Poemele, 26 la număr, au grație și sprinteneală, demne de luat în seamă. Un alt poet al acestui secol este Valentin Radu, care, în 2001, a publicat volumul „Înapoi în Arcadia”, la Editura Paralela 45, pe atunci minor, care s-a apucat să se joace înainte de vreme cu
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
trădat iarăși, iar de data asta bătrânul nu vrea să audă de vorbă. Mai cu seamă după ce a citit sonetul acela al meu În care ziceam că vreau să-l văd arzând. Abia dacă am avut vreme pentru o ultimă sprinteneală cu Becchina mea, și iată-mă fugar Într-a voastră cetate a libertății... În care am aflat că ai Întreprins o strălucitoare ascensiune. Ești de-a dreptul prior. Un poet! La Siena nu mai e mult până să ne reteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
bortele cavernei, printre găvane adînci cu temple din spumă de cristal, prin galerii Înguste cu arcada joasă. Dar de unde, oare, atîta siguranță În pașii lor, de unde acea liniște solemnă În care se deplasau printre atîtea obstacole, purtîndu-și povara cu atîta sprinteneală și Îndemînare, deși abia de-o atingeau cu palmele lor zdravene? Zadarnic căuta el să-și adeverească Îndoielile, să surprindă o privire, un ochi În care să se recunoască, În care să-și prindă uitătura, starea de veghe. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se păstra manuscrisul În original fiind un fel de anticameră a infernului, unde nimeni nu intra de două ori. Iar cine intra, măcar o dată, pe acea ușă pecetluită cu cele șapte peceți ale tainei, se cerea să aibă șiretenia vulpii, sprinteneala pisicii și inima vidrei. Surse franceze susțineau că manuscrisul ar fi fost adus din Alsacia (ori Nisa) de către o femeie de la iubitul ei care dormea somnul justițiarului, nebănuind că tainicul său vis despre stăpînirea lumii va fi curînd adus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și necesară ca fundație a casei) este în același timp om de treabă, iar toate lucrurile pe care le face sunt de asemenea trăinicie și folos, încât nu pot deveni desfăcute. A cântat de când s-a văzut copilandru, voios, cu sprinteneala vârstei fără vină, fără granițe ale risipirii energiei, fără lacăte la ușile inimii, pe ulițele satului Băcălești, județul Teleorman, în care a văzut lumina zilei, la 12 februarie 1947. Ca și în îndemânarea pentru treburile practice, în care se dovedește
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
că va avea. M-am ținut de cuvânt după ce am ajuns acasă. Deci, am intrat în bucătărie. Ginerele, domnul Nelu Păstrăv învârtea carnea pe grătar, soția sa făcea gogoși și cei doi nepoți ai domnului Grămadă intrau și ieșeau cu sprinteneală. Erau pe post de ospătari. A fost o plăcere deosebită să discut cu doamna Didina și cu domnul Păstrăv d’ale bucătăriei. Făceam comparații cu privire la prepararea unor feluri de mâncare la ei și la mine, în Oltenia. Nu erau deosebiri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
de județ. Cu facultatea, același ghinion pe bietul Martinel! N-a reușit să intre la Facultatea de Drept, pe care o absolviseră părinții lui și care, laolaltă cu talentele ținute tăinuite până la pensionare, i-au ajutat să parvină, urcând cu sprinteneală treaptă cu treaptă pe scara socială. Cu chiu, cu vai - să nu se afle în orașul natal, unde numele Cefan-Cenan însemna faimă, mândrie și bani - a acceptat să fie înscris la Drept la o universitate privată din capitala Ardealului. Nu
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
unde mai băteau spasmodic din aripi dând o puternică senzație de autentică derută. Cât despre iepuri, sau alte mamifere de talie mică, aceștia nu prezentau nici un pericol, mai ales că aveau deja făcută injecția antirabică o dată cu doza de alcool necesară sprintenelii. Regele aștepta cu acel calm pe care ți-l dă printre altele și moștenirea a zeci de generații de vânători regali, glumind bine dispus cu Marele Armaș, care-i rânduise puștile în funcție de informațiile pe care le avea de la Marele Hăitaș
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
lipsite de stridențe lingvistice. Poetul își asumă astfel o etică a cuvântului, el rămâne credincios sieși, dar și culturii în care s-a născut și a creat. Poemele lui Costel Zăgan nu cad în desuetudine, o anume mirare și o sprinteneală a rimei asigurând poeziei coerența lirică atât de necesară, rima fixând, de fapt, mesajul poetic al discursului. Insistența tematică (Eminescu, Poetul, dragostea etc.), relieful extrem de personal în care se desfășoară, alături de o predispoziție naturală pentru imagini poetice care dezvoltă aceste
COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345590_a_346919]
-
felul cum o delicatețe activă era dedicată trup si suflet ‚nevoilor’ imperioase ale pianului devenit ființă. Urmăream modul cum apariția mlădiosă se concentra asupra mâinilor articulate duios conform liniei melodice. Având acea latura a grației în sensul de vioi, ori sprinteneală ce întregește eleganța artei, exercita mișcari fine, dar apareau ca dintr-o implozie ce erau uneori puternice, alteori doar ca o ușoară atingere, menținând însă același ton sau aceiași mină gravă, asociate operațiilor imperios necesare obținerii sunetului scontat. Dar, toate
AM VĂZUT...PIANUL VIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370216_a_371545]
-
debutat cu volumul “Mov “, în 2004, la Editura Prier,titlu identic cu titlul volumului de poezie a unui poet din Petroșani, volum apărut la Editura Fundației “I.D. Sîrbu “, condusă de scriitorul Dumitru Velea. Poemele, 26 la număr, au grație și sprinteneală, demne de luat în seamă. Un alt poet al acestui secol este Valentin Radu, care în 2001 a publicat volumul “ Înapoi în Arcadia“, la Editura Paralela 45, pe atunci minor care s-a apucat să se joace înainte de vreme cu
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
alu' Dâră Foșnete-n mâlc prin luminișuri călăuzind poteci ce hașurează-n zori plaiul încă iernat al Măgurei dinspre miază-noapte de Rucăr. Țărani dovedind în nevoiașe lucrări de fâneață și hotar că prididesc să le facă față, cu mai puțină sprinteneală ca altădată. Prispa colibei cocoțată p-un tăpșan adună mintenaș doi moșneguți de-ai locului, ce-și rețin cu greutate patima limbariței. Îndeobște ursuzi, cu flecăreala abia pe la apusul soarelui - când n-are mărul cocean și omu-i amărăștean - îi înteții
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
debutat cu volumul “Mov “, în 2004, la Editura Prier,titlu identic cu titlul volumului de poezie a unui poet din Petroșani, volum apărut la Editura Fundației “I.D. Sîrbu “, condusă de scriitorul Dumitru Velea. Poemele, 26 la număr, au grație și sprinteneală, demne de luat în seamă. Un alt poet al acestui secol este Valentin Radu, care în 2001 a publicat volumul “ Înapoi în Arcadia“, la Editura Paralela 45, pe atunci minor care s-a apucat să se joace înainte de vreme cu
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
MOARTE Când opiumul somnului Își pierde tăria Și apa îndoielii se strecoară Printre ruinele simțurilor Până în tărâmul visului Unde oricând poate să explodeze întunericul Când zilele sunt spălate cu praf Și nopțile sunt fructe secate de miez Când ai pierdut sprinteneala suferinței Și gustul furtunilor de sânge E semn că undeva ai rătăcit drumul Și acum viețuiești În răgazul dintre iubire și moarte. DE CÂND AI PLECAT De când ai plecat ceasul își rotește săbiile prin carnea mea jalnic fachir amăgindu-mă cu
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
debutat cu volumul “Mov “, în 2004, la Editura Prier,titlu identic cu titlul volumului de poezie a unui poet din Petroșani, volum apărut la Editura Fundației “I.D. Sîrbu “, condusă de scriitorul Dumitru Velea. Poemele, 26 la număr, au grație și sprinteneală, demne de luat în seamă. Un alt poet al acestui secol este Valentin Radu, care în 2001 a publicat volumul “ Înapoi în Arcadia“, la Editura Paralela 45, pe atunci minor care s-a apucat să se joace înainte de vreme cu
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
Publicat în: Ediția nr. 1682 din 09 august 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXXVII de David Sofianis reeditare 9.08.2015 (A.D.) Ochii de tămâie La adăpostul umbrei cerului din tine copile blând cu ochii de tămâie alegi cu sprinteneala printre stele cu inocentă firii din galactica tăcere Precumpănind miresmele de roua plină alunecând pe pleoapele de mure toți fragii grei ai demnității pline la gust te îmbiază spre iubire ne-am adunat sub frunze și colibe cu sufletele zgribulite
POEM HIERATIC XXXVII-OCHII DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377355_a_378684]
-
și un frate care s-a prăpădit imediat după naștere - am rămas eu cu cele două surori pe care le cheamă Georgeta și Veronica. Hai să alergăm ca dropiile pe câmpia copilăriei voastre, ca mieii ori ca mânjii zburdând în sprinteneala și pacea libertății, întru întâmpinarea grijilor și apăsărilor de mai târziu, pe-atunci cu totul și cu totul străine vouă...! Am avut o copilărie îndestulătoare și am primit o educație aleasă, înnobilată de credință, respect și bun simț. De sfintele
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
asimilare a valorilor morale imuabile: prietenia („Jocul prietenilor”), altruismul (Ajută-mă!”, „Ajută-l pe... să câștige!”), pragmatismul („Frumos, curat și ordonat”), învățătura („Ne jucăm și învățăm cu ce să ne deplasăm”), autocunoașterea („Învăț să mă cunosc”). Jocurile didactice propuse au sprinteneală și sunt moderne, încât jucătorii sunt ancorați în realitatea imediată („Schimbăm bordurile!”, „Rummy”, „Bingo!”, „Vreau un pământ curat”). Structura jocurilor educative include elemente constante, strict necesare unui proiect educativ, o grilă de mare utilitate didactico pedagogică, precum obiectivele, materialul didactic
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
despre versul polifonic și Poliritmicele sale anunță noi tehnici ale poeziei. Când reușește să se desprindă de modele și să exprime cu spontaneitate impulsurile sufletului (Sorin), lirica lui capătă simplitate, și accente grave îl apropie, surprinzător, de Tudor Arghezi. Alteori sprinteneala versului anunță ritmurile lui St. O. Iosif. B. este autorul unei drame, Dorman, cu un subiect situat în perioada formării poporului român, dramă ce a servit ca libret de operă (muzica Eduard Caudella), și al unei satire în versuri, Tala
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
începea să alunece, pomenindu-se din nou în apa neagră. Curentul îl ducea puțin mai departe. Trebuia să ia toul de la capăt... Da, ca și bărbatul acela. Dar în după-amiaza aceea de vară, plină de lumină și de verdeață, doar sprinteneala le călăuzea gesturile. - Și cufărul cel mare? a exclamat Charlotte când s-au instalat pe banchetă. - Îl lăsăm. Nu sunt decât niște hârtii vechi și toate ziarele acelea ale unchiului tău... O să ne întoarcem într-o bună zi ca să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]