112 matches
-
lăsat impresia unei Kehre, de felul celei heideggeriene, în mult construita și mediatizata lui carieră postdecembristă. Cartea a fost un veritabil best-seller, stârnind o mare vâlvă mediatică. Adevărul e că Patapievici nu e lipsit de talent literar și de o sprinteneală a ideilor, calități capabile să producă bune simulacre de filosofie. În Omul recent, există o tentativă de a evada din postmodernism, care se probează, în primul rând, prin încercarea de reabilitare a "categoriei profundului", cum i-a zis el, "categorie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala creierelor. În al treilea rând, descifrarea necunoscutului este prioritară tendinței de optimizare a ceea ce este cunoscut. În fine, În al patrulea rând, procesul de schimbare „a găsi sau a descoperi a Învăța sau a educa a distruge sau a abandona
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala creierelor. În al treilea rând, descifrarea necunoscutului este prioritară tendinței de optimizare a ceea ce este cunoscut. În fine, În al patrulea rând, procesul de schimbare „a găsi sau a descoperi a Învăța sau a educa a distruge sau a abandona
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
presărat cu dificultăți și încercări, unele chiar dramatice. Primii pași în dobândirea științei de carte, adică începutul începuturilor devenirii sale spirituale, i-a făcut la școala primară din satul natal, Dorobanți, comuna Nicșeni, Botoșani unde și-a pus în valoare sprinteneala minții și dorința de a învăța cât mai mult. Îndemnul insistent al dascălilor care l-au îndrumat pe copilul Vasile Fetescu spre lumina cărții i-a determinat pe părinții lui, strâmtorați economic, să-l dea la învățătură mai departe la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
comentate. Cam toți naratorii romanelor semnate de C. au același ton și aceeași viziune asupra vieții; se poate presupune că acestea sunt tonul și viziunea autoarei. Tonul e unul sapient-glumeț, convențional „isteț” și pe alocuri prea „săltăreț”, marcat de o sprinteneală perpetuă, al cărei tonus egal obosește în cele din urmă. Procedeul e menit probabil să „mascheze”, din pudoare, o - reală - gravitate de fond, dar e aplicat cu prea multă insistență. Uneori toate personajele par că vorbesc și gândesc „ca din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
odoarele gândește Dumitru Dascălu cu mintea lui de om al școlii, deținător al unei bogate experiențe de viață. Interesul copilului Dumitru Dascălu pentru învățătură, pentru lectură și pentru înțelegerea mersului vieții s-a manifestat încă de pe băncile școlii primare, când sprinteneala minții și memoria bună l-au ajutat să se remarce printre colegii de clasă și să fie bine văzut de învățătorii care îi călăuzeau pașii pe fascinantul dar anevoioisul drum al învățăturii. Tot primii lui dascăli au fost aceia care
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de grație și de varietate, în același timp de seriozitate. Fiecare piesă a costumului are altă tăietură, altă formă. Românca nu poartă rochii lungi și largi, ci catrința strânsă în brâu, de o lungime și o lărgime moderată, care exteriorizează sprinteneala ei spirituală și-i permite o mișcare ageră. Urcușul și coborâșul pe cărările dealurilor și ale munților impunea românului un veșmânt strâns pe corp, cu o fluturare nu prea largă, ca să nu se împiedice în el. Nimic în îmbrăcăminte nu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emotivitate, nu pasiuni devoratoare, nu are viață interioară, îi lipsesc remușcarea ândelungată, intimitatea gândului și a sentimentului, viața sa e obiectivă, se revarsă în gesturi și acțiuni. Jocul popular est mai degrabă o etalare a costumului și a calităților fizice (sprinteneala băiatului și grația fetei) și mai puțin o exteriorizare a sentimentului. 5.2. Spiritul practic Ancorarea în concret, în realitatea imediată presupune spirit practic, corespunzător necesităților supraviețuirii zilnice, rezolvării simple și rapide a lucrurilor. Un om cu spirit practic este
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și strănepoții, toată familia este unită, lucrează fiecare la locul lui. Nu le lipsește nimic. Bătrânului Leopold nimeni nu i-ar fi dat vârsta la care a ajuns: era pe picioarele lui, avea pielea întinsă pe obraz, și-a păstrat sprinteneala și umbla drept ca în tinerețe. Și totuși! Totuși! Fără s-o spună nimănui, bătrânul Leopold Homerius nu era defel fericit. Defel! Acesta era marele său secret. Stătea seara pe terasă și privea prin gardul numit și Cea de A
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
despre versul polifonic și Poliritmicele sale anunță noi tehnici ale poeziei. Când reușește să se desprindă de modele și să exprime cu spontaneitate impulsurile sufletului (Sorin), lirica lui capătă simplitate, și accente grave îl apropie, surprinzător, de Tudor Arghezi. Alteori sprinteneala versului anunță ritmurile lui St. O. Iosif. B. este autorul unei drame, Dorman, cu un subiect situat în perioada formării poporului român, dramă ce a servit ca libret de operă (muzica Eduard Caudella), și al unei satire în versuri, Tala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
compu ne rea și descom punerea acelor elemente disparate, subtile, impon derabile și neprevăzute care conduc pe oameni Înspre victorie sau Înfrângere, de-a lungul celei mai vaste, mai complexe și mai hotărâtoare Întreprinderi ome nești, războiul. Nae Ionescu, cu sprinteneala lui obișnuită, Îmi spunea, la Înapoierea cărții ce i-o Împrumutasem: „De la Descartes n-am mai citit ceva mai interesant.“ PE DEASUPRA ACOPERIȘURILOR BACĂULUI PLUTEAU, CA niște aripi negre, sentințele Curții Marțiale prezidate de o matahală obeză și sinistră, King Kong
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rumânul. Ioane, se adresează el lui Țamblac, îți mulțumim pentru împărtășania din marea ta înțelepciune; mai deslușim și noi, proștii, din rosturile neînțelese ale lumii; sunt multe gânduri mari și misterioase de care noi n-avem habar. Că doar la sprinteneala minții nici dracu' nu ne-ntrece, sare și Mihail. Visez o vreme, desigur, eu n-oi apuca-o -, când și-n Moldova vom înălța școli, catedrale, universități, vom aduna la Suceava fel și fel de învățați, vom avea meșteri zugravi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Psaltire: "Barbatu' să-și ocrotească muierea lui și s-o apere de rele!" Mergem la codru, barbate!... Petrică o zbughește prin spatele casei, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Dumitru o rupe la sănătoasa după el, cu o sprinteneală de flăcău. Mitrică!! strigă Savastița. Nu mă lăsa, Mitrică!! se milogește ea. Întoarce-te Mitrică!!!... Savastiță, draga me!! Nu poci!! strigă moș Dumitru, țanțoș, cu coiful în cap și buzduganul la spinare. Mă cheamă Vodă-Ștefan!! Ai grijă de tine!! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care i se făcea lui și modestului său cămin, luă cu grijă mogâldeața de pe cal și o puse jos ca pe o comoară, Încercând s-o scoată din val trapuri. În această vreme, ducele sări singur de pe cal, cu o sprinteneală care dovedea că n-are nevoie de nici un aju tor, fără a părea câtuși de puțin jignit de puțina atenție care i se dădea. Cei doi bărbați Își spuseră râzând câteva cuvinte. Doamna Rishawa și-ar fi dat jumătate din
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
jur. După un prim moment de spaimă, Adelheid se liniști. Călărețul părea pașnic. Când ajunse la numai câțiva pași de domniță și de Însoțitoarea ei, se opri din cântat și, după o clipă de tăcere, sări din șa cu o sprinteneală neașteptată pentru rotunjimea lui. Apoi se Înclină adânc În fața lor, cu o smerenie exagerată. — O, domniță, ce bine-mi pare că te găsesc. Te caut de multă vreme. Bodo m-a trimis. Adelheid Își struni calul cu inima fremătând de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aranjăm noi și celelalte treburi... X Bancherul Urs nu Întârzie nici o clipă după ce află vestea cea cumplită. Gândul că fiul lui se afla În primejdie de moarte trezi În el puteri neașteptate și-i dădu aripi. Se ridică cu o sprinteneală de mult uitată de la pupitrul unde verifica niște socoteli cu acea minuție care-l făcuse bogat cu ani În urmă pe bunicul său, azvârlind cu furie pana de gâscă, astfel Încât tot pergamentul se umplu de pete. Trecu ca o vijelie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
1830] -, ne-am dus devreme la el cu Guizot și Broglie, pentru a-l convinge să împiedice o eventuală demonstrație antiorléanistă. Era încă în pat, s-a ridicat cu tot soiul de aparate dezagreabile care greu se potri veau cu sprinteneala unei zile de revoluție. A cerut să-i fie adusă litiera. Trebuia să ne ducem la Domnul de La Fayette pentru a-l îm piedica să dea curs republicanismului său. „Ah, La Fayette - a spus Constant cu amărăciune -, omul ăsta e
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
au fost tocmai înaintașii noștri Cârțâroșenii, adunând ei din unda râului, fiecare ce a gândit că e mai de preț și că i s-ar potrivi mai bine. Copiii ce se zbenguiau în murmurul răcoros al apei Bâlii, au luat sprinteneală, zvăpăială, sănătate și inteligență, fetele au luat frumusețe, cumințenie, curățenie, dragoste și cântări de dor, flăcăii s-au repezit să ia putere, istețime și agerime la jocurile lor din sărbători, adică ceea ce știau că le place fetelor să vadă la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
13 ani înainte de-a muri a fost foarte greu bolnav, mai nu-și putea duce picioarele. A venit foarte răcit din război. În școala normală era foarte tare, trântea toți elevii. Era foarte bun la oină, era de-o sprinteneală nemai pomenită ca la bătrâneță să ajungă să nu poată merge. Am fost de aceeași etate amândoi. El doarme somnul cel de veci în cimitirul bisericii din satul Boboești unde o viață întreagă a fost învățător. În toată viața noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
noastră până atunci. Copil fiind, continuam să mă joc de unul singur pe lângă pereții casei vechi, în spațiul îngust ce rămăsese față de noua locuință în construcție. La poarta noastră o vecină, ce avea treabă cu mama, striga de zor. Cu sprinteneala copilului, ce eram, dau fuga la poartă, curios să aflu ce vrea vecina. N-am făcut nici douăzeci de pași spre poartă, că în urmă aud un bubuit înfundat urmat de un uriaș nor de praf... Căzuse tocmai peretele în jurul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de vreo primejdie - să mă scol, să fug - dar unde?, și trag un foc cu arma, dar noaptea nu vedeam unde și către cine -să mă urc în copac, copacii erau mari, înalți și groși, nu puteai să ți arăți sprinteneala, mai bine rămân jos, stau pe loc, mi-am zis. Și am rămas să ascult mai departe. Aud că zgomotul vine de din colo, de la bradul lângă care mă adăpostisem și dacă ar fi venit înspre mine ar fi trebuit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
monarhia; poezia și-ar fi pierdut aura romantică, iar poeții, în loc să trezească sentimentele patriotice ale poporului, se îngrămădesc pe scările palatului domnesc pentru a obține privilegii. Satira lui Ghedem este însă greoaie, viitorul profesor universitar nu are nici umorul, nici sprinteneala de limbaj proprii lui Orășanu. Lirică erotică, fabule și parodii, precum și două traduceri (poeziile Fluturele de Lamartine și Anima după Musset) sunt publicate în paginile de literatură ale gazetei. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289504_a_290833]
-
prozei teziste a momentului, moralizatoare și așa-zis formativă. Cartea care o impune în epocă, Inimoșii (1953), e vizibil marcată de efortul scriitoarei de a se debarasa de unele clișee deformante, proprii „îndreptarului” literar al proletcultismului. Tentativă nereușită, de vreme ce, dincolo de sprinteneala scriiturii, de opțiunea pentru intriga polițistă, narațiunea și personajele ilustrează cum nu se poate mai explicit „valorile”, „codul” educației în spirit comunist, impuse celor mici. Bunăoară, în consonanță cu lecția despre „cum am devenit stahanovist”, în Cei de la Crisanta (1960
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
excursioniști perpedeși. Vai, nouă, și ce faini sunt! Ce umblet pe jos!... Or fi rumânași de-ai noști? Nu contează... O prezentatoare simpatică și suplă ne lămurește apetisant că mersul pe jos ajută la menținerea unui tonus bun, păstrează eleganța, sprinteneala la umblet și verticalitatea trupului la români... -Din ce în ce mai cocârjat în ultima vreme, completează răutăcios Haralampy. -Mersul pe jos dă poftă de mâncare, continuă prezentatoarea... -Poftă de mâncare?!, sare prietenul. Oprește imediat televizorul! Asta să fie la
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
despre numele proprii. În al doilea rând, pentru că respectiva conferință e susținută chiar de Gabriel H. Decuble (tipul acesta de dedublare a devenit, prin repetare, loc comun). Iar în al treilea rând (și cel mai important) pentru că, sub raport retoric, sprinteneala ignară a povestirii nu-l prinde câtuși de puțin: „Că cică facultatea adamică de a numi lucrurile - era să pic pe jos de râs când am auzit-o pe asta cu facultatea adamică, dar m-am abținut, că babacul meu
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]