5,301 matches
-
iov & vio Emilian Galaicu-Păun fragment) 1. ca șampania ținută la cald - dacă 39.5 nu-i chiar febră! -, acest trup în spume se umple de bube dulci, din creștet la tălpi: „la mulți ani!" (spunând asta, simți limba în gură cum ți se bășică, iar vorbirea, de unde era bine-ntinsă, se-acoperă toată de plăgi), când în ceasul al doisprezecelea nu președintele
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
se-ațîță Dacă ating femeile cu țîță Și cu buric lăsat la întîmplare Pe pîntecele-avid de dezmierdare. Lui i-e-o rușine grea cînd ocrotește Locul acela cu parfum de pește, Ba-l mai și cîntă, laudă întruna Divina-i clipoceală-n rouă, spuma Prelinsă pe patlaginile late În zori. O, bucurii nevinovate. Sînt curios cum îmi va fi versul final. Sînt curios cum îmi va fi versul final. Oare cu fluturi? Poate roua, poate îngeri O să-mi străbată clipa-naltă-n mal Izbit
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
colțuri arhaice (ambuscade-ale minții) un cor bisericesc dirijat de ferestrele circulare mulțimi de pupile sudate aidoma unor credințe clopote care gîfîie după ce-au alergat de-a lungul de-a latul venelor tale și tot mai speri că poți imita spumele spaimei obștești că te poți decapita că-ți poți așeza la loc fruntea pe care zidurile temniței au desenat ploi abia întoarse de pe cîmpul de luptă. Estivală Sumedenie de gîze pe-obrazul Soarelui și niciun om orice clipă e gata
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
Stăm la masă cu picioarele-ngropate de mult în pămînt. Fericirea Și pe rânduneaua ninsă cine o iubește abandonată în roua sîrmelor a căpețelelor de sfoară în care se încurca viața ei cu miezul de pămînt și toate pietricelele strălucitoare cu spuma zorilor unde plutesc cei grei și nu pier cine a văzut-o vreodată căzînd? Moartea e atenuată în stăruința ei falsă cei gravi ca tine nu se sting curînd ci mai tîrziu cînd pașii se despart în praf iar mîna
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
ceai sfînt cu kilogramul. Prin craci îți curg corăbii, ai sînii cu crenel, Sub șoldul tău își crapă de-amor zmalțul ligheanul. Cînd sorbi melci cațări iederi, în gene clocești nori, Ți-e-n mînă lingurița pentru scobit șerbetul Vergea care preface spuma de iapă-n flori, Și-n fluturi untdelemnul, și-n pajiști curge-oțetul. Ci eu, surpat în plăpumi de lintiță, răscopt Ca oul fiert în miere, cu gălbenușu-n soare Cadelnițat și-albușul - ochi grav de înger mort, Dat peste cap - , iubito
Sonet găsit în debarale by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6885_a_8210]
-
carnea ta. Și îmi place să mă contemplu acolo. Să mă bucur de fiecare fir al lumii. De fiecare dinte. Mușcă-mă adînc, pînă ai să dai de mine însumi. Femeile franceze sînt superficiale. Superficiale? Nu toate. Superficie înseamnă și spuma zilelor. Spuma mării. Spuma tuturor mărilor din lume, strînsă aici, pentru tine. Îmi și închipui acțiunea aia înceată. Depilarea. În toate modurile în care se practică. Îmi închipui durerea. Sfîșierea. Despărțirea părului de rigoarea fină, molatică, a cărnii. Prăbușit. Prăbușit
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Și îmi place să mă contemplu acolo. Să mă bucur de fiecare fir al lumii. De fiecare dinte. Mușcă-mă adînc, pînă ai să dai de mine însumi. Femeile franceze sînt superficiale. Superficiale? Nu toate. Superficie înseamnă și spuma zilelor. Spuma mării. Spuma tuturor mărilor din lume, strînsă aici, pentru tine. Îmi și închipui acțiunea aia înceată. Depilarea. În toate modurile în care se practică. Îmi închipui durerea. Sfîșierea. Despărțirea părului de rigoarea fină, molatică, a cărnii. Prăbușit. Prăbușit sînt în
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
place să mă contemplu acolo. Să mă bucur de fiecare fir al lumii. De fiecare dinte. Mușcă-mă adînc, pînă ai să dai de mine însumi. Femeile franceze sînt superficiale. Superficiale? Nu toate. Superficie înseamnă și spuma zilelor. Spuma mării. Spuma tuturor mărilor din lume, strînsă aici, pentru tine. Îmi și închipui acțiunea aia înceată. Depilarea. În toate modurile în care se practică. Îmi închipui durerea. Sfîșierea. Despărțirea părului de rigoarea fină, molatică, a cărnii. Prăbușit. Prăbușit sînt în mine, acum
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
zăpada și fânul calmă missa alpină- fiecare sub câte un astru stau mieii doar murmurele hypnotice din vreme în vreme îi deconspiră și-ndepărtat, foarte departe lemnul agonic au ajuns sus se aud horcăind, li s-au spart venele, au spume la gură, în pumnii de cremene strălucesc cuțitele lungi. ei nu au iubit niciodată nu au chip, temniceri le sunt frații, în abatoare, altceva nu știu, meseria lor este moartea acum au mâinile roșii acum cămășile lor sunt roșii coboară
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
să mă iubești, și să mă ierți, Îmi spui, și prin păduri să nu mă lași, Fiindcă mă pierd, mi-s sînii mici și lași, Oh, cracii șlefuiți devin inerți, Voința-mi se topește lîng-un șarpe, Mă scurg întreagă-n spume ca izvorul Ce-n treacăt îl atinge cu piciorul Vreun zmeu plin de blazoane și eșarfe Fin adiate-n limbile lui roșii, Zmulse-n amoruri fragede cu zîne; Din trupul meu călduț nu mai rămîne Decît o ceață bîjbîită de botgroșii
Să te iubesc, să mă iubești, și să mă ierți... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7640_a_8965]
-
cu noi, doi fleți, De-abia dezmeticiți din perne moi, Cînd visele sînt încă de oloi Si se preling, lăsînd pete în perne, Drept semn al giugiulirilor eterne. Cuțitul va tăia pîinea anume În mari felii de-amor unse cu spume. Si din dulap vor izbucni iar îngeri Preacurioși de calde-ni-le- atingeri...
E-o dezvelire-a lucrurilor simple... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8007_a_9332]
-
îngenunchiere... Să-i mîngîi cu nuiele carnea albă, Legîndu-i ochii, ca să fie oarbă, Cu o eșarfă, sufletul să-ți soarbă... și s-o ridici în ceruri, caldă rugăciune, În laude ce-abia le mai poți spune, Îmbrobonată-n rouă, clipocind în spume...
Duminica, te strînge blînd la pieptul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7930_a_9255]
-
îngeri cu două lămpașe au amuțit și noi am privit într-o zare de foc nici măcar n-a apucat să țintească gloria inscripțiile se cufundau în sine cu vuiet nimic mai adevărat decât frunza de finic în fața poamelor spiritului pe spuma rezervației de legi pete ale unor emerite gângănii e un truc spusese scamatorul câinele tău credincios rămâne numai sfârșitul se simte deja acul albinei în respirația lui de străin și toți ne-ascundeam sub cântece de biruință din când în
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
Emil Brumaru Miroși a scoică desfăcută umed Pe plajele de la-nceput de lume. Mă-mbii, lunecătoare, între spume Pe care să le sorb abia mă-ncumet. Și iată! perla strălucește-aeve, Scoasă din cărnuri roze de moluscă, Oh, chiar cu gura mea. Razele-i uscă Saliva îngerului greu de veghe, Aureola i-o înmoaie-n focul Dorinței de-a
Miroși a scoică desfăcută umed... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8490_a_9815]
-
ține loc Cununii de lauri. Drum drept, drum sângerând, Asculți ciocârlia și greierul, Ai ochi pentru trandafiri, Dar și pentru urzici. Nu-ți este prietenă ura, Mult suferi pentru miopiile veacului. Plajă Pe tine te-a născut un val Din spuma mării și din zare, Ai trup de rază și de trandafir; Cheamă frenetic, brusc dispare. N-ai cum să știi, n-am cum să știu Că flori de colț pășesc în râu, Dorul lor apoi în mare. Încerc un vis
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]
-
se întinde în fața lui,/ din spate vine îndurarea mării” (Arca). Favorabilă expresiei unei stări tensionale, această simplificare schematică sugerează și o decepție produsă de un existențial apăsător prin exactități, prin certitudini, tinzînd spre „vagul” consolator, spre „uitarea” absolutorie: „Forme de spumă se-alungă, fantome de nave,/ proiecții de păsări, foștii delfini./ Doar atît îmi rămîne? Doar linia vagă/ a încovoierii de ceruri peste trecut?/ Mă întreb, și capul îmi cade în piept,/ revin la uscat, viața mi-o îndemn să se
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
toată nădejdea etc. etc. Dacă, obiectiv, măreața Zi Internațională a Zonelor Umede ne-a surprins, așa cum spuneam la început, înghețați și uscați, zona mediatică, în special cea vizuală, a fost perfect adaptată. Adică, integral umedă, cu ochii în lacrimi, cu spume la gură și... într-o stare de excitație generalizată pe care, din pudoare, nu vreau s-o mai comentez. Trăiască Ziua Internațională a Zonelor Umede!
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
în peisajele care, odată cu izgonirea omului din Paradis, par a suporta și ele blestemul unei analoage relegări. Ceea ce am putea numi apocalipsa naturii țintește în structurile cele mai evoluate, organice, spre a-și serba triumful sub înfățișarea unui fast infernal. "Spuma aruncată pe țărm ca o spermă/ Din burta intrată în putrefacție/ A oceanului,/ Și penele cu urme de țiței/ Pierdute de păsări bătrîne,/ Și icrele uscate în peștii morți demult,/ Și miriadele de semințe ale nisipului/ în care au împietrit
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
harului de homo-faber al premierului-minune, zâmbeau ca mironosițele scăpate la barul de noapte. Drăgălășenia întipărită pe fețele junilor posesori de apartament diminua comicul involuntar al situației: numai a zidar nu arăta spilcuitul Năstase! Posterul părea mai degrabă o reclamă pentru spuma de ras sau pentru ultimul tip de vitamină administrat sportivilor. Pe alt gard, altă informație-șoc: "Am crescut nivelul de trai cu douăzeci și cinci la sută! " Nivelul de trai al cui? Al viermilor de mătase? Al iepurilor de angora? Al găinilor "gât-golaș
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
răsărit pe oareunde/ Și când praful feței tale se așterne peste lucruri..."). La fel de misterios și de neînțeles ca și în Psalmii lui Arghezi, Dumnezeu, în Rugăciunile lui I. Horea, este când limitat la un anumit spațiu: Doamne-al laptelui cu spumă; Doamne, cel dinspre cotețe, din poiată, din ocol, când pierdut în imensitatea unor cuvinte: Doamne-al bolilor și-al spaimei, Doamne, cel purtat în suflet, Doamne, cel suit în slavă. Se recurge la imagini analogice, la imagini prin care să
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
și ceea ce se cheamă "tendințele cinematografului modern". Practic, competiția e inevitabil dezamăgitoare, într-un anumit sens; și în 2004 s-a întîmplat la fel: te întrebi, văzînd cele 19 filme, alese din 1300, cum trebuie să fi arătat celelalte, dacă spuma arată așa... Cît despre "tendințe", e de remarcat că vitalitatea "tehnico-industrială" a cinematografului de azi nu e dublată, nici pe departe, de o înnoire profundă de limbaj. Cineaștii de anvergură, marii autori, cei ale căror filme să le poți recunoaște
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
pot numi așa, sînt făcute să semene, să dea o imagine nu de generație (horribile dictu!), ci de "clan" literar. Încercarea e reușită în măsura în care o astfel de structură "gentilică" își are, întotdeauna, capii ei. În ciuda unei nepărtinitoare ordini de alfabet, "spuma" se strînge mai ales spre mijlocul masivei cărți, în dreptul lui Ioan Es. Pop ori al lui Cristian Popescu. De altfel, pe măsură ce dai paginile, "regia" pare mai neglijentă, biobibliografiile se scurtează, para-textele care viciază cu intenție interpretarea sînt mai subțiri, iar
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
zarea ei argintie." Întregul volum este centrat pe metafora mării agitate ("magnifica blană lichidă/ de fiară a apocalipsei"), un topos de altfel recurent în toată poezia Anei Blandiana, deși niciodată în imagini atât de puternice, îndrăznețe, dramatice și violente uneori: "Spuma aruncată pe țărm ca o spermă/ din burta intrată în putrefacție/ a oceanului,/ și penele cu urme de țiței/ pierdute de păsări bătrâne,/ și icrele uscate în peștii morți demult..." (Plajă) Am făcut acest excurs comparatistic printre citate pentru a
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
platforma acut rasistă pe care s-a cățărat gâfâind dl Severin e descalificant nu doar pentru cel care scrie astfel de elucubrații, dar și despre partidul care-l conține, ca să zic așa, și pe acest neașteptat reprezentant al xenofobiei cu spume. Cât despre ziarul care continuă să adăpostească astfel de texte, nu mai e nimic de zis. În ce mă privește, voi prefera să mă consider în perpetuitate un ,alogen frustrat", decât să fiu vreodată asimilat cu ,calmii" pesediști a căror
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
de albituri proaspete, june: , În cercul cerului, străvechi, nici chiar pămîntul nu-i mai tînăr decît norii". Din joaca asta, Petru Creția scrie o carte de vreme a fiecărei stări, de poeme într-un vers, însemnări statornicite și fugare, precum spumele cerului. Ca rufele zvîntate pe o sfoară, așa miros, pesemne, norii. Sau ca cele lăsate să înghețe, iarna, la vînt. Ori a rouă picată pe țesături. A brume de toamnă, smicurate, violete. Vertijele lor țin dîrele anotimpurilor. Dacă vrei să
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]