312 matches
-
a antiparticulelor, a non-material-informației, înzestrat cu „simțuri“ / „organe“ simetrice („corespondente“) celor umane: ne-văz, ne-auz etc., iar pentru comunicare / se-comunicare („comunicarea sinelui“) folosind necuvântul (ne-Cuvântul). În Necuvintele, Nichita Stănescu se face primul receptor / „scrib“ de pe planetă al „spunerilor“ Omului-Fantă, primul interlocutor al Fant-Omului, angajându- se totodată în „captarea“ puterii demiurgice, „ca de geneză“, a verbelor acestuia, un fel de «laseri lingvistici», tăind realitatea, topind / străbătând «aura lucrurilor», «plutind prin întuneric și despărțind apele de lumină» (SOrd, I, 385
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
asemenea, avem de a face cu două contexte: un context general al realului și un context specific al bancului numit situație de banc. Contextul realului există întotdeauna și pentru toți. Situația de banc este o configurație contextuală, particulară ce permite spunerea și trăirea bancului ca eveniment umoristic. Bancul este o scriere umoristică scurtă, în proză sau în versuri. Ca modalitate de redactare se poate baza pe relatare, dialog, narațiune. În general, se transmite oral și are o poantă blitz. Are caracter
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
soacră să-i culeagă fragi, în toiul iernii. Pe munte, cei doi îndrăgostiți au murit înghețați și s-au transformat în stane de piatră. Ai auzit această frumoasă legendă românească ? - Auzâi de Năvalnicu nostru, dar nu prea-mi merge la spunere... Dragobete, Dragobete, încinge dragu cu bete !... - Știi, că-i dea noastră, dar ai auzit că la străini poți câștiga o soață frumoasă, numai pentru o zi ? - Râzi de cartea mea, domnule ! Dacă-i p-o zi, aia nu-i nevastă
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragobete_de_stana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
Reperaj: zveltul palat crescut ca o liană-ntre palate, vopsit și-npodobit ca o regină ctitorită din culori, în negrele, netrăitele zile hidromelate, ascunde multe crime într-ale sale comori. 27. Reperaj: ogivele vechilor clădiri frivole, adultere, alcătuite din jumătăți de spuneri, sunt astăzi victime distruse prin foc și asediere; în istorie ele rămân doar umile supuneri. 28. Reperaj: asistăm la vindecări de nevroze, dependențe și frici la cei săraci, fără mari posibilități, excluzând torturile și loviturile de bici sau alte barbare
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1475329433.html [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
postată fără o poveste. Trebuie să fiu însă înțeleasă corect. Castelul poate fi foarte atractiv, chiar fascinant. Dar, dacă organizația care vrea să aducă oamenii la castel comunică greșit, va sfârși prin a nu-și îndeplini scopul. Comparați marketingul cu spunerea de povești. Nu mai vrem marketing tradițional. Vrem să construim comunități cu oameni cărora le plac aceleași lucruri ca și nouă, cu care ne putem conecta și dezvolta ceea ce ne interesează. Așa că uitați de etichetele de preț și de limbajul
Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste by https://republica.ro/uitati-de-etichetele-de-pret-si-de-limbajul-de-marketing-atunci-cand-invitati-oameni-in-romania-spuneti [Corola-blog/BlogPost/337766_a_339095]
-
nimica, deși tot era ascuns.../ Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.” Ceea ce (ni se mai spune) transpare dincolo de ele este tocmai „substratul (o sub-stare) metafizic” al unui discurs ontologic de o „admirabilă și precisă precuvântare a lumii, o spunere a ei înainte de cuvinte.”(p.30.) Nu fără o tentă de malițiozitate, Amăriuței îl taxează pe Călinescu, cel ce nu a rezistat ispitei de-a explica cultural „ideile” cuprinse în versurile amintite, identificându-le sursa în altă gândire decât cea
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
Un post public regional de radio, dintre cele mai ascultate și cunoscute nu doar prin aria de acoperire, cât mai ales prin diversitatea programelor, care a reușit să se remarce prin vocea inconfundabilă a lui Doru Dinu Glăvan. Mărturie, rămâne spunerea, adresată în pragul pensionării colegilor săi reșițeni, după 44 de ani de activitate la Postul regional Radio Reșița, al cărui fondator rămâne: „Este greu să te desparți de această meserie extraordinar de frumoasă pe care am purtat-o cu onestitate
DORU DINU GLĂVAN – O CĂLĂTORIE PE UNDE SONORE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/daniela_gifu_1464511302.html [Corola-blog/BlogPost/381275_a_382604]
-
ecou a avut textile Mirunei Vlada, din volumul “Poeme extrauterine “, apărute la Editura Paralela 45, în 2004.Născută în București în 1986, autoarea debutase cu un an înainte în revista Luceafărul, prezentată de Octavian Soviany. Alexandru Matei vorbește despre “ autenticitatea spunerii“, Aurel Pantea scrie despre “voluptatea deziluzionării, ce trimite în limbaj impulsurile unei feminități ce-și calmează toate libertățile și toate decomplexările “. Toate aceste elogii sunt rostite cu jumătate de gură, cu reserve subtextuale.Aceste constatări, unele laudative nu reprezintă în
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1334664025.html [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
vieții.” Poezia lui Ruffilli se aseamănă atât de mult cu poezia lui Bacovia, încât crezi la un moment dat că lumile celor doi evoluează într-un timp semnificativ al remarcei timpului care trece și a omului care rămâne nepăsător la spunerile poetului-om. Dacă în poezia ruffilliană omul se manifestă în plinătatea luminii, încercând să doboare răul prin sacrificarea fiindului său, în înserarea și noaptea bacoviană egoul se metamorfozează, devine zombian și freamătă sub recele tăcut al întunericului. Ruffilli este conștient
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
și, poate nu întâmplător, în incipitul poeziei, aceste versuri sunt trecute în ghilimele. Aceste semne, care redau un citat, au o trimitere, întocmai lozincilor care acoperă demagogia, și promit ceea ce de fapt va rămâne un înscris în pagină. Adevărul acestor spuneri promise și neîmplinite se descoperă în finalul acestei poezii: ”Dar e cu totul alta starea / noastră, aparte / inertă și dureroasă”. Nu cred că poetul a uitat să pună semnul grafic de încheiere a versului ultim al acestei poezii-mesaj, a ideii
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
asemenea, avem de a face cu două contexte: un context general al realului și un context specific al bancului numit situație de banc. Contextul realului există întotdeauna și pentru toți. Situația de banc este o configurație contextuală, particulară ce permite spunerea și trăirea bancului ca eveniment umoristic. Bancul este o scriere umoristică scurtă, în proză sau în versuri. Ca modalitate de redactare se poate baza pe relatare, dialog, narațiune. În general, se transmite oral și are o poantă blitz. Are caracter
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-cine-rade-bancul-ca-specie-paradoxista-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
ecou au avut textele Mirunei Vlada, din volumul „Poeme extrauterine”, apărute la Editura Paralela 45, în 2004. Născută în București, în 1986, autoarea debutase cu un an înainte în revista Luceafărul, prezentată de Octavian Soviany. Alexandru Matei vorbește despre „autenticitatea spunerii”, Aurel Pantea scrie despre „voluptatea deziluzionării, ce trimite în limbaj impulsurile unei feminități ce-și calmează toate libertățile și toate decomplexările”. Toate aceste elogii sunt rostite cu jumătate de gură, cu anumite rezerve subtextuale. Aceste constatări, unele laudative, nu reprezintă
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI by http://uzp.org.ro/starea-poeziei-romanesti-la-inceputul-secolului-xxi/ [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
să fii cineva și să ai chiar prin aceasta ceva esențial de comunicat. O primă nuanță de specific provine din învestirea lui a fi în a spune. Modul particular a lui a fi este a trăi, iar modalitatea specială a spunerii este povestirea. Dacă ar fi să etichetăm cartea cu un motto revelator preluat din volum, acesta ar fi: „Am trăit cu ea elegii și imnuri. Nu le-am scris, le-am trăit, le-am respirat”. Din această perspectivă, construcția literară
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-viata-ca-o-opera-literara-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
timp de veacuri întregi, limba sacră în care s-au exprimat cele mai mari gânduri. Aceste trei izvoare trebuie cunoscute îndeaproape de un poet care vrea să facă ceva și să spună ceva oamenilor.” (Ioan ALEXANDRU) Mi-am amintit această „spunere”, constatând că Evanghelia Apocalipsei - Epifanii este concepută după o altă structură decât a tuturor celorlalte creații amintite aici. Creatorul reflintextului ‒ Theodor Răpan, încă din Evanghelia inimii - Anotimpuri - Jurnal de poet ne obișnuise cu un text nou, o formă de introspecție
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
lui de pluș,/ dihorul stă la pândă, cu ghearele își face/ pe nicovala serii înfiorat culcuș ... ” Instaurând o nouă dimensiune a actului artistic, Poezia va fi transformată radical și irevesibil: „Ah, cum crește în mine durerea de-a fi,/ durerea spunerii și supunerii prin Cântec/ (ca un juglan sunt cu oracolul inimii în desfrunzire),/ iau de o toartă trâmbița Visului și dau de știre ... ” Universul creației este marcat de elementele în fața cărora salutul converge către „fluviul ce curge spre cer” și
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
trist Cînd în orbirea-mi de acum Eu văd C-am ars greșit Că-n visul meu N-am deslușit Iubirea-mi de nevoia de-a iubi Credința-mi de încredere Focul meu de ardere Și nici povestea mea De spunerea Ei. Epilog 2: Îmi pare rău Și de aceea Mai scapăr Din când în când Scântei... Și nu mă apăr. Referință Bibliografică: Poveste / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1056, Anul III, 21 noiembrie 2013. Drepturi de Autor
POVESTE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_mirela_borchin_1385025379.html [Corola-blog/BlogPost/347215_a_348544]
-
Nu mai ascultau de ofițeri. - Măi generale, îi zise căpitanul Ignat cu o nedisimulată răceală, parcă ne spuneai că „Pe aici nu se trece”, rosti el influențat de zurba rusească. - Domnule căpitan, îți interzic să fii obraznic și să răstălmăcești spunerea mea de acum o sută de ani! Acum vor trece strănepoții noștri pe bicicletă!, preciză generalul Eremia Grigorescu, așezat pe marginea sarcofagului din care abia ieșise. Praful fin se împrăștiase de jur împrejurul său ca aură de sfânt. Căpitanul Ignat își reprimă
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476082539.html [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
-și astfel condiția de poet, Renata Verejanu refuză scrisul calofil, scufundat în dulceața rostirii estetizate: vorba îi este frustă, dură, plină de concretețe materială, sintaxa este supusă și ea acestei asprimi, urmând mai degrabă o sinusoidă, decât o linie dreaptă. Spunerea ”verde în ochi” e preferată spunerii dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă astfel, prejudecata că o lirică a unei poete trebuie să fie în mod obligatoriu feminină și să fie transpusă în forme caracteristice acesteia: instantaneu sentiment, cântec de leagăn, rugă
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1404209301.html [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
Verejanu refuză scrisul calofil, scufundat în dulceața rostirii estetizate: vorba îi este frustă, dură, plină de concretețe materială, sintaxa este supusă și ea acestei asprimi, urmând mai degrabă o sinusoidă, decât o linie dreaptă. Spunerea ”verde în ochi” e preferată spunerii dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă astfel, prejudecata că o lirică a unei poete trebuie să fie în mod obligatoriu feminină și să fie transpusă în forme caracteristice acesteia: instantaneu sentiment, cântec de leagăn, rugă, scrisoare. Ce-i drept, notele de
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1404209301.html [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
dea în stamba și să spună de mine ceva, ziceți și voi aia cu “paradigmă slugilor securității”) eu refuz să cred că oamenii sunt atat de orbi și de naivi încât să mai creadă că se mai fac emisiuni de dragul spunerii adevărului. în același timp refuz să cred că oameni care vorbesc și simt atât de frumos pot fi de fapt marionete în mâna unor păpușari și în același timp păpușari pentru noi, marionetele (care îi credem). deșertăciunea deșertăciunilor și totul
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
textelor abordate va crește treptat, în funcție de dezvoltarea organică individuală și a grupului. Etapele utilizării textului scris sau ale textului de autor vor fi următoarele: - fabule, poezii, povestiri al căror text poate fi împărțit întregului grup (rezultatul nu trebuie să fie "spunerea" unui text, ci jucarea unei situații posibile). - texte de autor din literatura pentru copii și tineret (în funcție de vârsta fiecărui grup de lucru). Criteriile de evaluare a situațiilor create vor fi guvernate de principiile enunțate de Jerzy Grotowski - "Cred sau nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
textelor abordate va crește treptat, în funcție de dezvoltarea organică individuală și a grupului. Etapele utilizării textului scris sau ale textului de autor vor fi următoarele: - fabule, poezii, povestiri al căror text poate fi împărțit întregului grup (rezultatul nu trebuie să fie "spunerea" unui text, ci jucarea unei situații posibile). - texte de autor din literatura pentru copii și tineret (în funcție de vârsta fiecărui grup de lucru). Criteriile de evaluare a situațiilor create vor fi guvernate de principiile enunțate de Jerzy Grotowski - "Cred sau nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
să însănătoșească ambele lumi? Reușește acest lucru aducându-i tatălui său din apa vieții, aducând cu alte cuvinte ineditul, feeria, povestea, bucuria în viața lui, povestindu-i întâmplările din Fantazia, reușind să compenseze astfel pierderea suferită prin moartea mamei. Astfel, spunerea poveștii are semnificația unui gest întemeietor de unire a celor două lumi. În prefața la basmele populare, Frații Grimm atrag atenția asupra importanței covârșitoare a basmului, a feeriei, pentru integritatea sufletească a individului: ” Acolo unde basmele sunt încă vii, ele
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
ai unui subiect uman, așa cum ar fi tensiunea arterială, pulsul, respirația și conductivitatea pielii, în timp ce acestuia i se pun o serie de întrebări. Se presupune că aceste măsurători sunt indicatori ai unei stări de anxietate care s-ar manifesta odată cu spunerea unui neadevăr. Cu toate acestea, dacă subiectul manifestă anxietate din alte motive sau își poate controla în mod voluntar nivelul anxietății, atunci măsurătoarea poate duce la rezultate total neconcludente sau chiar diametral opuse. Din acest motiv esențial, poligraful nu este
Poligraf () [Corola-website/Science/306081_a_307410]
-
modificări mentale, yoga impune un sistem de oprire a acestora. Sistemul este foarte dur și nu se poate practica decât cu o motivație bine conturată. De la adoptarea unor reguli stricte de viață (yamas și nyamas) atât interne cât și sociale spunerea adevărului, lipsa violenței, mulțumirea de sine, continența (nu abstinența) sexuală, autoanaliza, etc. până la fazele superioare ale practicii unde Întâlnim și puterile psihice, ele fiind extrem de bine documentate, dar și atenționarea de a nu le folosi datorită posibilității de a pierde
Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]