699 matches
-
de-alergătura pe-a lumii infinită sferă atâtea mii și mii de veacuri, ci silă-mi e de-a Terrei atmosferă: Cu arcul trag ca pân-acum ca el cu ea să se unească, dar sporu-i doar la-mperecheri ce spurcă ordinea firească. N-ajunge criza din familii (divorț și nerodiri perene) - asaltu-i dat de concubini și cupluri homo-lesbiene, care câștigă-ncet teren cu-ngăduința legii chioară prin guvernanți potrivnici firii, și-astfel morala-i de ocară. Au fost abateri și
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1453114101.html [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
trecuți la cele veșnice. În unele zone se dau, pentru sufletele celor decedați, prune coapte și faguri de miere. - Începând cu această zi, ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă. - Schimbările de anotimp au fost interpretate în popor ca fiind semne ale tristeții naturii, care regretă plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarba nu mai crește, iar frunzele încep să se îngălbenească. - De pe 15
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1408029208.html [Corola-blog/BlogPost/372178_a_373507]
-
arătau din ochi și-și dădeau coate, șoșotind ca acum Ileana lu' Oajdea, către Maria lu' Iepure: - Uite căzăcelu', tu Marie, ci frumos crește! Numai di n-ar avea apucăturili lu' tată-său... Seca-i-ar sămânța!... Că ne-o spurcat neamu' hoardele pustiului ... - Șî Anica, săraca! are zâle bune cu omu' ei? întreabă curioasă Maria. - Numai ea știe. Da' are un bărbat tare di treabă. Pânea lu' Dumnezău! Crește omu' progenitură străină în bătătura lui, ca și cum îi făcut di el
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Pentru țara ce nu este-a Voastră, scrofi(!) fără rușine...? N-am nimic cu unguretul N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul Cel neprihănit, blajin, Dar al lui este pământul Peste care alții vin... N-am nimic cu
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
frunte, Mai frumos sau mai urât, Dar e cea mai veche punte Între neamuri pogorât. N-o fi el, românul, capul Cel mai luminat sau prost, Nici vecinilor satrapul Cum vecinii lui i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1408382081.html [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
din sala de ședințe, pentru că trebuie să vă spun două vorbe și despre ce s-a întâmplat afară în timpul ăsta. Trezindu-se dintr-o dată fără mai nimic, pe unii popi i-a lovit damblaua, și-au smuls bărbile și au spurcat cum le-a venit la gură, chiar în altar, la înmormântări, pe unde îi prinsese vestea, alții s-au întrebat cu adevărat pentru prima oară dacă nu cumva Dumnezeu chiar există și tocmai au primit un semn de la El, dacă
Trei zile fără ei... „- Așa repede ați venit, copii? Ți-am zis, bă, Livache, c-o să fie bine, hai, pe ei!” by https://republica.ro/trei-zile-fara-ei-z-asa-repede-ati-venit-copii-ti-am-zis-ba-livache-c-o-sa-fie-bine-hai-pe-ei [Corola-blog/BlogPost/339105_a_340434]
-
al ei care nu se implică niciodată în acțiuni în care și-ar prinde urechile de prost ce e, iar dăunător este, cu predilecție, acel fanfaron ce se pricepe la toate, le știe pe toate, se bagă în față, trîmbițează, spurcă, prezice, anatemizează, arată cu degetul și se declară un patriot care își jerfește viața, sănătatea, timpul liber și aspirațiile proprii pentru binele obștei, iar patria ar trebui să-i fie recunoscătoare. Iată de ce eu m-am hotărît să nu-i
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Și pe cruce l-au suit Și coroana numai spini Creștetul i l-a rănit. Și murind preluă amarul Multelor păcate grele Arătându-ne altarul Și credința-n toate cele. Aruncăm și-acum cu piatra, Sufletul ni-l biciuim, Ne spurcăm neamul și vatra Și uităm creștini să fim. Și luăm vieți și blestemăm Azi Gologota-i întristată, Moartea o zeificăm Omenirea nu-i salvată. Câte versuri am mai scrie Câte fapte am mai face Moartea dusă pe pustie Nu ne va
ÎNTR-UN TRUP... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buldum_1397032193.html [Corola-blog/BlogPost/383435_a_384764]
-
Însă... nimeni nu-l asculta. Dimpotrivă, unii începură chiar să îi reproșeze. Ca ăsta lui Măcăială: Băă, moș Ioane, nu putuși, bă, să mai aștepți măcar o zi? Acu´ cine îmi repară mie aragazu? Că afumă și nevastă-mea mă spurcă de fiecare dată când coace și gătește. Că-i spusei: „Hai, bă, nea Ioane, să-mi repari aragazu´ că numai tu te pricepi! Iar el: „Nu mai pot bă, nu mai pot să merg.” Data trecută, când s-a stricat
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
troglodiți cărora noi le-am furnizat cultură, basme, legende, subiecte de filme idioate și adrenalină în vinele lor vlăguite, în mare nesimțirea lor, se îndoapă cu tot felul de porcării de nu mai putem să ne atingem de sângele lor spurcat fără primejdie de moarte. Mă rog, vorba vine, fiindcă noi suntem nemuritori, dar feriți de suferințe și boli nu suntem și nici nu mi se pare normal să suferim tocmai noi, noi, ființe superioare lor din toate punctele de vedere
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400345696.html [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
printre cei care încearcă și de cele mai multe ori reușesc să trăiască în pace împreună. Să fiu mai explicită, mă refer la români și unguri. Ciudat este că aceste semințe sunt împrăștiate chiar cu ajutorul unor cadre didactice de etnie maghiară care spurcă sufletele curate ale copiilor cu instigații ce nu se potrivesc universului lor de percepție. „Cum să-i spun copilului meu să-și urască tatăl?” se întreabă o mamă de etnie maghiară căsătorită cu un român, revoltată și ea de virulența
SEMINŢELE URII ÎN JOCUL PUTERII (COLEGIUL NAŢIONAL UNIREA -TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1468221202.html [Corola-blog/BlogPost/350632_a_351961]
-
Bunătatea Lui și în iertarea păcatelor voastre lumești. - Vă mulțumim din suflet! - se lumină la chip tânărul principe. - Și căpitane, îl dojeni bătrânul cu vocea caldă și cu un surâs blând al ochilor, aceasta este ultima dată când îmi mai spurci sfântul lăcaș cu trupul tău păcătos! Când ești la ananghie să ridici cu demnitate privirea către Cer și să-l implori pe Atotputernic. Poate voi fi și eu printre argații săi și-ți voi pune o vorbă bună. - Poate aveți
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
un mod retrospectiv, pot spune că închisoarea a fost o binecuvântare. Au fost clipe grele, bineînțeles. Însă, totuși, niciodată n-o să trăim acele momente de intimitate cu Dumnezeu pe care le-am trăit atunci, în închisoare. Când vroiau să ne spurce în Vinerea Mare, asta era o regulă generală a pușcăriilor românești, ne dădeau să mâncăm cane iar noi refuzam, le dădeam gamelele înapoi, neatinse, pline. Ei, acesta era un moment foarte frumos pentru noi. În noaptea Paștelui și în ziua de
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1430742359.html [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
ca gazda noastră să se învioreze și, cu tonul potrivit, să purceadă la istorisirea acelei neobișnuite întâmplări. Pe atunci, începuse prin urmare baș-Vizdeicu, țin minte, nu-ți ajungeau două perechi de mâini ca să-i numeri pe toți vânătorii din partea locului, spurc de joavine era prin pădurile astea, trebuia să te ații cu pușca, altfel coborau mistreții și-ți râmau prin grădină. La Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
le cunoască până și un duhovnic. Șantajul i-a fost de multe ori prieten. Și în nimicnicia lui a crezut că o poate șantaja și pe doamna cu coasa. Cică i-ar fi zis „pentru faptul că nu te-am spurcat niciodată în revista mea, îmi ești datoare”. Cică moartea a râs și l-a lăsat să-și continue viața mișelească până-n zilele noastre. ----------------------------- Georghe Andrei NEAGU Director revista „Oglinda Literară” Focșani, Vrancea 1 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Gheorghe Andrei NEAGU
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1478162249.html [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
de nasul orișicui Și mi-am pus pofta în cui, În loc cuiul să îl pun În pofta de care spun... Dintre câte-n vis visat-am Și cu-adevărat pupat-am Câte s-ar uita la mine Cine s-ar spurca și cine Ar mai pune-o, cum se spune, Fie chiar și băbăciune? Fost-am lele cât am fost, Azi adorm cu pușca-n post, Imposibil să mai tragă Fără gloanțe, fără vlagă... Dintre câte-n vers curtat-am Și
TOT SE VA GĂSI VREUNA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Tot_se_va_gasi_vreuna_romeo_tarhon_1356592194.html [Corola-blog/BlogPost/341541_a_342870]
-
vechi pierzându-se în negura timpului și nefiind nicidecum suficient studiat. De aceea am fost uimită să remarc și în tradiția kabila existența acestui lucru. Acum îmi este clar că a scuipa undeva, pe cineva sau pe ceva înseamnă a “spurca”, a dezaprobă sau a dezonora, a te separă și / sau a te îndepărta de un râu care te afectează. La români există: tradiția scuipatului în sân care te ferește de duhurile rele, scuipatul de deochi (care te ferește de reaua
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
mergi, Poți să te tragi din neam de regi, Te-omoară și un biciclist Ori un poet cu chipul trist, De fapt nici nu este poet, Lovește scurt, foarte discret, , Natura spune să te duci, Unii te scuipă, nu te spurci Cu un răspuns, zadarnic e, Decapitat te-nalți în cer. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Linșaj / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1071, Anul III, 06 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LINȘAJ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Linsaj_boris_mehr_1386323001.html [Corola-blog/BlogPost/363043_a_364372]
-
Toate Articolele Autorului Iubiți dușmani și trădători, Uzurpatori și iude, Nu vă e teamă uneori De Cel ce vă repude Ca pe-o scursoare de scursori? Iubiți fanatici posedați De sfadă și distrugeri, Nu vă e teamă când vărsați Venin spurcat de uger Din care demoni alăptați? Iubiți codoși ce v-ați spurcat La limbă mincinoasă, Nu vă e teamă că-n păcat Sfruntați și nu vă pasă De neamul ce l-ați ferecat? Iubiți călăi ce ați ucis A patriei
IUBIŢI DUŞMANI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubiti_dusmani_romeo_tarhon_1367903865.html [Corola-blog/BlogPost/354744_a_356073]
-
e teamă uneori De Cel ce vă repude Ca pe-o scursoare de scursori? Iubiți fanatici posedați De sfadă și distrugeri, Nu vă e teamă când vărsați Venin spurcat de uger Din care demoni alăptați? Iubiți codoși ce v-ați spurcat La limbă mincinoasă, Nu vă e teamă că-n păcat Sfruntați și nu vă pasă De neamul ce l-ați ferecat? Iubiți călăi ce ați ucis A patriei suflare, Nu vă e teamă că în vis Nu veți găsi iertare
IUBIŢI DUŞMANI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubiti_dusmani_romeo_tarhon_1367903865.html [Corola-blog/BlogPost/354744_a_356073]
-
respectul pe care omul trebuie să îl acorde naturii și păstrării ei intacte. Ca ecologist convins, el s-a exprimat în felul următor despre această temă: „Există pe lume o jivină ușor de recunoscut, fiindcă peste tot, pe unde trece, spurcă. Peste câmpuri și dealuri a întins o plasă de șosele puturoase, râurile le-a otrăvit prin lăturile pestilențiale deversate în ele. În cele mai pitoreșri locuri înalță furnale metalurgice, uzine și fabrici, care exaltă cele mai scârboase duhori.” Se înțelege
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (2) GEORGE C. MOISIL de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/heidi_s_simon_1464415399.html [Corola-blog/BlogPost/369184_a_370513]
-
prea multă inteligență useristă. Ia să vedeți dumneavoastră, dacă manelista luceferoasă nu vrea să vadă, ce șolduri are cultura promovată de luceafărul ifigenios! Aruncați-vă ochii la rubrica «Dintre sute de catarge» și veți constata că frumosul vers eminescian este spurcat de o prea înaltă simțire poetică, încât, rubrica se poate numi, fără exagerare: «Dintre slute de catarge». Nu vrem să dăm nume, pentru că nu ne interesează persoana ca atare, de altfel, nevinovată în tentativa ei de a cuceri Everestul sensibilității
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Janet_nica_1406172986.html [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
și negoț. Eu îs omu locului și-s mândru de părinții și moșii mei și nu înghit scorneală de tembeli că noi dăm bani din punga goală ca alții să râdă de noi și de voi ... - Și-apoi, dacă gherlanii spurcă pe Viteazu, martirii nu-s pe plac, ciobanii n-au un nume și eu ca fitecine aleg pe Ion, că-i ăl mai înțelept în sat și e-n teamă de Dumnezeu ... Și ca să șăguiesc cu voi -aleg berbecu, că
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_mare_roman_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]
-
palat! De azi înainte o să te târăști la picioarele mele! - Îți arăt eu ție! - îi răspunse diavolul și prinzând-o în brațe o trânti pe piatra rece și umedă. - Ce faci, nenorocitule? Mă violezi? Huuu! Piei, Sarsailă! Ia-ți mâna spurcată de pe mine! - În talpa iadului vei ajunge târfa noastră! Femeia țipă în chinurile groaznice ale dracului. Vlad văzând că dăduse greș, vru să iasă tiptil din trupul vrăjitoarei, dar coada necuratului îl lovi împingându-l la loc. - Nu pleci nicăieri
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1431609503.html [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
a permis îngroparea cadavrului! strigă altcineva. Trebuia lăsat să putrezească pe cruce așa cum fac de obicei romanii! -Știți cu toții că nu se putea asta! spuse arhiereul Anna adresându-se celui care spuse aceasta. Doar e Pesahul și nu ne puteam spurca cu un mort atârnând pe cruce! Trebuiau totuși să-l îngroape într-un loc secret! Sau aruncat în valea Hinom printre gunoaiele fumegânde. Arhiereul Caiafa se ridică și întinse amândouă mâinile înainte dorind prin gestul său să-i facă să
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1399757558.html [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]