1,684 matches
-
revăd linia vieții trecând cu roți de moarte peste dragostea mea apropie-te..., nu-ți fie teamă de vei găsi în locul meu ecoul ... RONDEL MIORITIC Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă, La stâna lor ciobanii țin stelele sub pleoapă Când ugerul luminii e gol pe jumătate Și totuși împăcarea doar pe la colțuri sapă Vulcanul unor gânduri în tâmplă mi se zbate, Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
Lupu de la Maglavit. Ne dă câte o foaie dintr-un carnețel și câte un ciot de creion în timp ce noi tot mai uimiți de cultura sa ne concentrăm cât putem (berea ne ajută să nu facem epistaxis). - Mâine mergem la o stână aici în preajma orașului, nici o sută de kilometri, să luăm miel, caș, urdă și ce-o mai fi pe-acolo, moca bă, moca, de la un cioban, un om de toată isprava, pe care l-a tratat nevastă-mea de dinți acum
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
care are benzină suficientă); b. fiecare dintre noi echipat corespunzător cu ținută de munte, rucsacuri goale și cuțite de vânătoare; c. eu și Cristi, câte două sticle de vodcă, așa pentru impresie, deoarece pe noi nu ne cunoaște nimeni la stână, spre deosebire de Adi care e cunoscut în toată zona de interes; d. suplimentar câteva pachete cu țigări, că poate mai vreți ceva de pe acolo ( bă, da’ nu infecții d-astea de care dohăniți voi ca proștii de vă nenorociți plămânii), ceva
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
asta... he, heee... Delirul priceputului nostru prieten nu cred să fi produs mari schimbări în noi, oricum nu mai mari decât o nouă rundă de evacuare lichide. - Gata copii, acum rucsacii în spate și o luăm pieptiș ca să fim la stână înainte de prânz, vă dați seama, ca să picăm la masă, la o brânzică cu mămăliguță cum numai la stână se prepară, după vechile rețete ale păcurarilor! Nu avem disponibilitate să apreciem cum se cuvine cunoștințele de inițiat ale lui Adi, deoarece
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
mai mari decât o nouă rundă de evacuare lichide. - Gata copii, acum rucsacii în spate și o luăm pieptiș ca să fim la stână înainte de prânz, vă dați seama, ca să picăm la masă, la o brânzică cu mămăliguță cum numai la stână se prepară, după vechile rețete ale păcurarilor! Nu avem disponibilitate să apreciem cum se cuvine cunoștințele de inițiat ale lui Adi, deoarece gâfâim și înjurăm de mama focului târâindu-ne picioarele, striviți de rucsacuri (Adi nu avea rucsac, avea însă
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
strategic zece milimetri din pachet. - Mmeehh, mmmddehhh, hâââh, mmddaaa, mai spune extraterestrul și, între timp, ia o țigară, o aprinde cu un chibrit de origine total necunoscută. Pâc, pâc, pâââhhh, mneee, pâc, pâc, pâââhhh, uuieee! - Noi vrem să ajungem la stână și nu prea știm o scurtătură, ce zici, știi cumva? - Mmmpâââhhh, mneee, mdaaa, pâc, pâc, încoloșaa, așaaa, așșaaa, pâc, pâc și pleacă, pufăind la fel de fericit precum măgarul care și el, se ușurase pe timpul conversației. - V-am zis eu, hai, la
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
ușurase pe timpul conversației. - V-am zis eu, hai, la drum, că ne-am odihnit destul, preia Adi comanda, cu puțin înainte de a purcede noi la homicid și măgăricid. Surpriză maximă! Peste nici zece minute, într-o vale de vis, zărim stâna, adică o încropire de lemne, table, cartoane și foi de placaj, niște oameni, oi, porci, alți măgari, cu alte cuvinte un fel de arcă aflată pe pământ, deci într-o mizerie greu de descris, întrucât spre deosebire de sora ei biblică, în jurul
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
sticlă băută, devine omenos, ne spune: „bine ați venit, bucuroși de oaspeți, hai să gustăm ceva, că uite e spre chindie și numaidecât facem o mămăligă și cu ceva jântiță, chișleag, o ceapă, punem de-o masă așa cum numai la stână se poate vedea, hă, hă ,hă”.... Extratereștrii cu bască ne privesc sincer și deschis, fără să-și ascundă ura ce ne-o poartă, din motive necunoscute nouă, dar probabil profund tradiționale, acest sentiment bine reprezentat și în literatura de profil
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
câte un pachet de țigări pe care-l înhață repede, însă nu suficient de abil pentru a nu fi observați de baci care ridică o sprânceană și mârâie. Supușii îi predau captura și pacea se așterne din nou pe pământul stânei. În plin extaz de generozitate baciul ne îmbrățișează, prilej cu care constatăm că sub muntele de blană se mai află un cuțit mare, o toporișcă și un trup noduros ce depășește în putoare sarica, o chestiune greu de înțeles, dar
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
hârtii de împachetat îndelung reciclate și, în timp ce Adi îi explică scopul vizitei noastre, iar el se preface că a înțeles spunând: „las’ că nu-i bai avem de toate și vă dăm ca să vedeți și dumneavoastră orășenii că noi la stână păstrăm sfintele obiceiuri rămase din moșii și strămoșii noștri, hă, hă, hă!” Pe mine unul, țuica, groaza, drumul și perspectivele mă aruncaseră în abulic unde și rămăsesem, destul de fericit. Cristi însă, fire profund meditativă, se joacă cu degetul printre firele
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
oarecare mirare că firele de nisip se mișcă și singure, ba chiar țopăie și se urcă pe noi. Este desigur o iluzie optică datorată oboselii de peste zi și a cumplitelor întâmplări prin care trecuserăm, sau poate un fenomen paranormal specific stânelor, unde știm, din Miorița, ce lucruri stranii se petrec, așa că nu comunic nimănui constatarea ca să nu mă fac de râs printre acești bărbați de oțel. Până să mă lămuresc asupra enigmei, în groapă intră și sclavii cu bască, trântesc ofticați
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
sfârșitul festinului în cadrul intrării în groapă își fac apariția aschimodiile cu bască, de data asta foarte zâmbitori și cu priviri galeșe adresate lui Cristi, căruia îi fac gesturi prietenoase invitându-l afară, chipurile să-i arate ei ceva frumos la stână. Mă prind la timp și îl opresc pe nefericit care naiv cum este, lua de bună invitația arătărilor. Cum situația se tensionează brusc, cei doi scoțând niște cuțite din cizmele de cauciuc, cuțite ce te puteau omorî numai dacă le
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
cu ciobăneii, ci îi dăm niște pastile de gumă mentolată și îl determinăm să demareze stimulați de o groaznică senzație de frig în spate. Până acasă oprim de câteva ori la marginea drumului pentru a deversa, cu opinteli, tratația de la stână și să-i mai dăm cu apă pe față bietului Cristi ca să nu leșine la volan. La un moment dat însă, observându-i tendința fermă de a colapsa îl mobilizăm deslușindu-i intențiile vrednicilor tineri de la stână. Se trezește brusc
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
opinteli, tratația de la stână și să-i mai dăm cu apă pe față bietului Cristi ca să nu leșine la volan. La un moment dat însă, observându-i tendința fermă de a colapsa îl mobilizăm deslușindu-i intențiile vrednicilor tineri de la stână. Se trezește brusc și calcă pedala cu ochii holbați de groază. Dumnezeu se milostivește de noi și nu ne oprește nici un echipaj de poliție. Ajuns acasă, semn că există miracole cărora nu le dăm atenția cuvenită, încerc să îndrug ceva
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
emoționantă, după care nuntașii s-au îndreptat spre casa miresei unde urma să aibă loc masa și petrecerea. Am întrebat pe domnișoarele de onoare despre PETRACHE LUPU și ele ne-au propus să mergem să vizităm locul unde se afla STÂNA lui, precum și TROIȚA ridicată în cinstea lui. PETRACHE LUPU devenise celebru după ce avusese o viziune în care i-a vorbit Bunul Dumnezeu. Am aflat că era un cioban modest, bâlbâit și stingher. Într-o zi când se afla cu oile
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
Dumnezeu. Pelerinii aveau nevoie de gazde și atunci satul a început să prospere, s-au refăcut casele, s-au construit multe locuințe noi și toți oamenii din sat au progresat. Au apărut și trăsurile care transportau pelerinii de la gară la stâna lui PETRACHE LUPU unde s-au ridicat o TROIȚĂ și o platformă unde SFÂNTUL își ținea predicile, care erau pregătite minuțios cu preoții din sat, care, la fiecare întâlnire cu pelerinii, țineau și ei o slujbă religioasă, urmată întotdeauna de
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
telegramele aduse de jandarmi despre sacrificiul celor căzuți eroic pe FRONT. Organizatorii Bisericii l-au dus pe PETRACHE LUPU și pe FRONT ca să-i binecuvânteze pe militari și să le ridice moralul. Până la Locul Sfânt din Lunca Dunării unde era STÂNA și TROIȚA am trecut prin niște lanuri mari de orez și bumbac, recolte din care localnicii câștigau bani frumoși. Ne-am întors la casa miresei unde începuseră să se adune nuntașii. Noi am fost invitați la masă împreună cu domnișoarele de
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1428571617.html [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
în literatură, căruia sexul frumos nu i-a fost străin: După ce-a-nvățat să fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții de folclor „La fântâna dorului”: Cartea lui parcă-i o stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o mișcare, Te trimite-n pușcărie! Autorului romanului „Anul șarpelui
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1430393209.html [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
Gheorghe La sărbătoare creștină, obiceiuri circulă. În casă și în grădină, datini să readucă. În ajun, la grajd de vite se pune fir de usturoi. Să nu ia mana de lapte, om cu suflet de moroi. Oile se duc la stână, că-i vremea de pășunat. La stăpânii lor să vină după toamnă, spre iernat. Se tocmesc ciobani cu plată în natură și în bani. Rânduială-n timp purtată, spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face număratul oilor. Și
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1429692729.html [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
o fi prima dată. Are la el o sticlă di rachiu cu care o să-și ostoiască pofta de mâncare. - Văleu, mamă, ce moale-i glodu' pi uliță!. Mai bine era dacă legam boii la sanie ... Aș ajunge mai repede la stână, își dă cu părerea copilul cel răsărit, aproape un flăcău. -Ți-o rămas gându' la omăt, Ioane! Mai bine ia sama să nu te tragă boii-n șanț, îi strigă mamă-sa, cu oarece îngrijorare. Și, domol, în pasul dobitoacelor, carul
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
Nică Ionașcu, tatăl băiatului cu boii de funie, se îndărătnicise să iese cu oile-n câmp mult prea devreme în primăvara aceea. Și asta-i cam supărase pe ceilalți ciobani din sat. “Bădie Nică, îl necăjeau sătenii, ai iernat la stână?. Pesemne că ai de-acum leasa plină di caș ... Și ca mâine-poimâine tunzi oile ... Nică nu era prea vorbăreț dar avea pentru fiecare vorbă scurtă și apăsată: “Măi flecarule, La vorba ta o să-ți răspundă bâta mea ... ”. Și, cu capul
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
de când l-au adus soldații în sicriu, de la Mărășești, pe fiu-său cel mare. O mândrețe de flăcău ... Și-a smuls părul din cap mamă-sa, de jale. Cu chiu cu vai, Ion a' lui Nică Ionașcu se apropia de stâna lui tată-său. Așezat pe brațul de paie din coșul căruței, stropit din cap până-n picioare de glodul copitelor celor care-l scuteau de mersul pe jos, mai plesnea cu biciul din când în când boul cel din brazdă, mai
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
cu biciul din când în când boul cel din brazdă, mai leneș decât celălalt, mai fâșcâia cu degetele-n gură ca să-i răspundă ecoul cel țâșnit din coastele de deal... Și drumul se scurta, parcă înghițit de gurile boilor. Aproape de stână, Ion puse mâna streașină la ochi spre ocolul oilor, de unde s-aștepta să-l întâmpine câinii, mai întâi porniți ca asupra unui străin, apoi gudurându-se spre cel recunoscut ca fiind stăpânul cel fără mustață. Acum însă nu se mai
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
stăpânul cel fără mustață. Acum însă nu se mai întâmpla întocmai. Nu se depărtau de târlă și mai degrabă schelălăiau decât lătrau. Băiatul era destul de deprins în ale vieții ca să nu-nțeleagă că ceva nu-i la locul lui la stâna tatălui său. Sare din car și, suspicios, insistă să-și cheme cânii: - Chioru! Costachi! Aici, dulăilor! Titișor, vin-la tată-tău!...Ce-aveți, proștilor!? Ați băut rachiu' tatei?. Apropiindu-se, începe să înțeleagă că la stână s-a întâmplat ceva. Ceva
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
-i la locul lui la stâna tatălui său. Sare din car și, suspicios, insistă să-și cheme cânii: - Chioru! Costachi! Aici, dulăilor! Titișor, vin-la tată-tău!...Ce-aveți, proștilor!? Ați băut rachiu' tatei?. Apropiindu-se, începe să înțeleagă că la stână s-a întâmplat ceva. Ceva rău, căci câinii păreau amețiți, iar tată-său întârzia să se-arate în ușa șopronului ... Începe să strige, mai întâi aproape în gând, apoi din toată inima: - Tată! Tată!...Tatăăă!... Vocea băiatului era gâtuită. Îi
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]