394 matches
-
cele străine Ție. Trece-mă! Nu voi privi peste umăr, chiar dacă singurătatea mă va striga pe nume, chiar dacă păcatul se va așterne înapoia mea precum o zăpadă de cireș. Le voi întoarce spatele până când spatele meu va fi strat pentru stânjenei, pentru liliac, pentru sămânță de lumânări. Alungă, Doamne, hăitașii aceștia ce mi-au luat până și urma cimitirului, ogarii, vânătorii... Izbăvește-mă de capcanele văzduhului, de norii pământului, de suliță cerului, de frânghia grinzilor! Nu vreau să mă rostogolesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Și ŕ propos de asta: se întâmplă, greu și rar, dar totuși se întâmplă ca limba scrisă să determine uneori corecții subtile asupra comunicării orale. Bunicul meu îl pronunța pe â cu mult diferit de î. Cuvinte precum sânge sau stânjenel sunau cald și înflorit, pentru că â-ul lui era un sunet intermediar între ă și î. El avea conștiința faptului că â și î sunt semne diferite. Iar pe vremea lui, limba suna altfel, mai deschisă și mai muzicală. Atunci
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
în care Cântam fals, tropotim pe podele Apoi... bem delevarul că pe o otravă rară. E promoroaca pe oasele Sfinților care încă mai rabdă Să treacă peste ele senile și Pașii fetei morgane. Nuntași Întâmplările se desfac din coaja Precum stânjeneii Plantați pe linia orizontului descrescător. În nume propriu Dau alertă maximă Și ...vin contrabandiștii de aur Cu podiumul de premiere la subsioara. Nu dau replică În ziarele cu fiare ucise în lupta inegala! În perechi perfect comestibile Peștii cinei de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
să-mi arunce vreo privire. Întotdeauna m-am întrebat cine și de ce alesese pentru Hotelul Iris un nume atât de straniu. Toate celelalte hoteluri din zonă aveau nume legate de mare. Doar al nostru se numea Iris. - Se referă la stânjenel, care e o floare foarte frumoasă, nu? Face trimitere și la zeița curcubeului din mitologia greacă. Elegant, nu ți se pare? Așa îmi explicase bunicul mândru, când eram mică. Însă în grădina hotelului nu aveam stânjenei. Nici trandafiri, panseluțe sau
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
Iris. - Se referă la stânjenel, care e o floare foarte frumoasă, nu? Face trimitere și la zeița curcubeului din mitologia greacă. Elegant, nu ți se pare? Așa îmi explicase bunicul mândru, când eram mică. Însă în grădina hotelului nu aveam stânjenei. Nici trandafiri, panseluțe sau narcise. Aveam doar un corn lăsat să crească în voie, un arbore zelkova și în rest numai buruieni. Singurul punct de atracție îl reprezenta o mică fântână arteziană din cărămidă, secată cu mult timp în urmă
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
pământul românesc la Baziaș, după care înaintează printre munți până la Drobeta. La Cazane, cursul său se îngustează, apoi apele capătă amplitudine, iar fluviul coboară domol printre dealuri de piatră. La Cazane găsim specii de plante rare, precum laleaua de Cazane, Stânjenelul de Stâncă, clopoțeii Cazanelor etc. Dunărea este întâmpinată de la înălțime de orașul Orșova, crescut pe terasele și versantul drept al Cernei. Cale de mulți kilometri apele străbat Porțile de Fier, ultimul obstacol întâlnit în trecerea lor prin Carpați. În acest
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți de flori“. La mormîntul Marietei vor fi depuse jerbe de flori albe și roșii, ramuri de cetină proaspăt retezate, lalele și crizanteme, tuberoze, hortensii azurii, decadenți stînjenei secesioniști, un dezmăț floral, zambile și inabordabile lalele negre, regine ale nopții, lugubri crini cerați, floarea neprihanei A Primei Comuniuni, liliac violaceu, atît de sensibil la descompunere, hortensii destrăbălate și gladiole crîmpoțite (majoritatea) absolut divine În nuanțe pastelate, pecetluite parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
marinarii beți - să se uite la ferestrele joase ale odăițelor rozalii, discret luminate. O lampă așezată lateral mascată de un abajur purpuriu punea În lumină portretul Doamnei, ca-n maeștrii flamanzi, În ambianța unui interior violaceu, unde paravanul pictat cu stînjenei decadenți, eflorescențe licențioase, adăpostea misterioasa intimitate (care atrăgea prin discreția sa tot așa cum atrag faldurile ori croiala rochiei): sofaua dură la fel ca și pupa vaporului, tapițată-n brocart - oh, dar Bandura știa bine rînduiala chiar Înainte s-o Întîlnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Încîntător, dacă buna lor mamă ar fi putut s-o roage, cît se poate de frumos și respectuos, Într-o scrisoare, să le „menajeze“ de „măsurile ei educaționale“. Ce-i drept, În odaia lor, pe masă, era o vază cu stînjenei proaspeți, perdelele scrobite ca hîrtia și albe ca neaua, totul perfect rînduit, iar baia cu plăci de faianță roz și prosoape cu monogramă H de la Hana și M de la Miriam, dar... Nu, n-ar fi cutezat să-i spună nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au făcut plantații de salcâm, care suportă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
27 infanterie. Îi scria zilnic. Îi vorbea despre orele lungi, despre râsul copiilor, despre îmbujorările lui Destinat, despre cadourile lui Martial Maire, prostănacul pentru care ea era o divinitate, despre primăvara care sosea aducând în parc flori de ciuboțica-cucului și stânjenei. Îi scria despre toate acestea cu mâna ei micuță și ușoară, în propoziții la fel de ușoare în spatele cărora, pentru cei care o cunoscuseră puțin, îi ghiceai zâmbetul. Vorbea în special despre dragostea și despre singurătatea ei, despre suferința ei pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
naște. - Deși sunt pesimist, privesc multe în culori roz: ochelarii aburiți, plimbările lungi, reveriile, amintirile ocultate, limbajul plantelor și sărutul buzelor tale. Culorile ascunse din doruri se simt în mirosuri și-n vis, un copil mucalit îți zâmbește, îți plac stânjeneii, viața are sens, doar, când iubești. - Să nu renunți niciodată la lumina iubirii pentru amărăciunea cunoașterii! mi-ai spus. Esență subtilă, această materie caldă și umedă dintre noi ce dă în pârg și se coace! - Fură dragostea, asta am aflat
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > LA BUNICA MEA-N CURTE Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Flori de stânjenei alături de-o cărare îmbrăcau în violet un hotar de soare. O capră cu doi iezi legată mai la vale, îmi părea însetată... iute alergam la cișmea să-i aduc apă; nici nu atingea căldarea plină ochi, dezlegată ea voia
LA BUNICA MEA-N CURTE de MARIA COZMA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361223_a_362552]
-
Toate Articolele Autorului În memoria mamei mele, Maria Avădăni Tăcera închisă-n ochiul tău, îmi spunea câte frunze au căzut, câte ramuri sa-au uscat, câte rădăcini au mai murit! Și pietrele nu au știut... nici roua din ochi de stânjenel, doar cerul făcut inel. De-atunci infinitu-i înstelat, fluid întins în noapte-mi, de-aș fi știut... de-aș fi strigat... mai rămâneam-n poale la tine mamă! Ai tăcut! Numai tu știai gustul rădăcinii... ai fost atât de rea
FĂRĂ SFÂRŞIT de MARIA COZMA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361228_a_362557]
-
tot aici, noi tot după zăbrele., idem, „Noi tot aici”, p. 206), fie de asemănare (și cei din „libertate” suferă, fiind într-o temniță mai mare: Ne cresc orfani copiii pe coclauri,/ nevestele ca fânul se usucă,/ răsar din mame stânjenei și lauri,/ noi tot aici, noi tot cu gând de ducă., ibidem, p. 205; Țara-i o temniță, un scrâșnet și-o rugă., Traian Popescu, „Calvar”, p. 566); amintirea familiei lăsată în urmă este marcată totodată de gingășie și tristețe
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
pădurile ecuatoriale. Totul este înviorat de coloritul florilor de pe alei și din grădini cu nume simbolice: Grădina lui Allah, Grădina principesei Ileana, Grădina lui Alexander, Grădina trandafirilor, Grădina englezească, Grădina Ghetsimani. Aici poți admira o diversitate de specii florale: nuferi, stânjenei, bujori, lalele, trandafiri, gladiole, crăițe, salvie, moțul curcanului, begonii, fucsia, noroc, levănțică, busuioc, anemone, într-o diversitate de culori: alb, mov, lila, roz, portocaliu, roșu, galben, crem și de mirosuri fine, mai dulci sau mai aspre, cu iz local sau
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VISURI PLACUTE Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 165 din 14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului VISURI PLĂCUTE Cu parfum de ghiocei, violete, stânjenei, zambile, mărgăritare, bujori roșii la culoare, tufe mari de liliac, Primavara a-ncercat să-mi schimbe a vieții cărare pe sub pomii albi de floare. Verde crud mi-a dăruit, galben cornul a-nflorit, roșu este merișorul, albul ne alină dorul
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
inversează: „Astăzi plouă invers/ dinspre pământ înspre cer/ nori groși umblă mânați de dor/ pe trotuare.” „Depinde din ce parte vii” Pe tărâmul aflat sub semnul Isar, în acest crepuscul, se reîntâlnesc simboluri dragi poetului, cum ar fi cel al stânjenelului, care asemenea unui talisman sacru, apare personificat sub forma unui prieten căruia autorul îi vorbește: „Îi spun stânjenelului meu/ liebes/ e ceva în aerul tău care-mi place/ dar nu mă întreba/ că n-am să îți pot spune/ de ce
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
ce parte vii” Pe tărâmul aflat sub semnul Isar, în acest crepuscul, se reîntâlnesc simboluri dragi poetului, cum ar fi cel al stânjenelului, care asemenea unui talisman sacru, apare personificat sub forma unui prieten căruia autorul îi vorbește: „Îi spun stânjenelului meu/ liebes/ e ceva în aerul tău care-mi place/ dar nu mă întreba/ că n-am să îți pot spune/ de ce șchiopătez/ și unde zace boala mea.” În ce privește frontierele acestui tărâm crepuscular, Theodor Damian ne spune: „Iată că aici
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
Învățăturile copilăriei ți-au fost flori de ii, pruncuțele aței de borangic și acului cu două ușurințe ale măiestriei zămislirii: dragul și hărnicia. Te-ai ridicat mândră ca luna la capătul cerului (cum credeai) și ți-au înflorit anii precum stânjeneii albaștri ca vitraliile ochilor tăi, sub sărutări și dojeneli de părinți, în amiroasele aburului pâinii din cuptor, cu mirarea iscată de tainele naturii ce minunează privită drept în față și distruge înfruntată piept la piept. Așa ai crescut... iar acestea
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
identificat calea armoniei dincolo de granițele pe care le-ar impune deosebirile radicale de cultură, tradiții, religie etc... Se numesc Ayame și Shiori, sunt două fete adorabile. Numele lor, după cum se obișnuiește în Japonia, poartă un mesaj, Ayame semnificând floarea de stânjenel, iar Shiori însemnând „cel care merge pe drumul drept”. Pe cât de îndepărtată e salba de insule din zarea cărora urcă asupra Asiei soarele, a magnificei Japonii, pe atât de aproape se păstrează afecțiunea dintre oameni așezați de soartă în două
DANIELA UCHIYAMA. CALEA ARMONIEI, DINCOLO DE GRANIŢE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364713_a_366042]
-
Dacă pictorii ar înmuia în mărgeanul ochilor ei penelul ar împânzi pe tablou sticla cerului lungii zile arctice, marea netezită cu spatula de argint a lunii, lacrima de rășină a pinului, scursă pe stânjenelul din umbra lui, platoșa gheții râului din câmpie, ceara topită a lumânărilor albe de nuntă în care se oglindește vitraliul unei catedrale, piatra de ametist a inelului din pocalul de porțelan cu vin! Este Janet Hârbu, născută la Comănești, locuitoare
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
hâș risen again warming my dream-exhaling feet My eyes learn how to sleep and white drops - like a belated tear - clarify me and shatter against my eyelids. [2] LA PORTIȚA La portița dintre duzi A rămas caleasca goală Pune mama stânjenei Să mă nasc a doua oară. În grădina cea din deal A-nflorit din nou căpșunul Vină-tată! pe cea zare Să mirosi din cer parfumul. Și de-o fi să înflorească Și cireșul altoit Pune-i mamei flori în palmă
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
Acasă > Poeme > Emoție > CĂSUȚA PĂRINTEASCA Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului La căsuța părinteasca cu brăduți și stânjenei, mă întorc, ca și ei sigur, îi e dor de ochii mei. Dintr-o poză rezemata de-o vaza cu flori de tei, mă privesc așa frumos, dragii mei, părinții mei. Mi se-opreste răsuflarea și se pune-un nod
CASUTA PARINTEASCA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350629_a_351958]
-
circulația sanghină(sic!) aleargă cu o sprintineală de invidiat arome și balsamuri extrase din toate florile cuprinse în Atlasul botanic al lumii,, mugurii, bobocii și tulpinile plantelor cunoscute și necunoscute de noi, de mentă, vanilie, garoafă, trandafir, lămâiță, scorțișoară, liliac, stânjenel, brebenel, ghiocel, cu amestecurile posibile și imposibile și multe altele. Și eu, neunsul cu toate “alifiile” lumii ăsteia să cred că aveau nevoie doar de neprețuitul și la îndemână oxgenul nostru cel de toate zilele și nu de un oxgen
AMIROSIND LA OXIGEN.BAR DIN LAS VEGAS ! (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355621_a_356950]