1,757 matches
-
excesiv de concrete și nu o dată într-o manieră nesărată la nivelul cel mai ordinar". Credem a nu greși văzînd aci o manifestare a unui complex de inadaptare. N-am putea contesta unele episoade liberalizante din dosarul lui Marin Preda, care, stînjenit de spectrul unei drastice reveniri la primitivismul scriiturii din anii '50, i-ar fi declarat lui Ceaușescu că s-ar sinucide dacă "realismul socialist" ar fi reintrodus în literatură. O reacție pro domo, fără consecințe pregnante, căci în colimatorul său
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
fie iresponsabil, fie (aici e aici!) tendențios, complexe, disperări, frustrări etc. din aceste nuanțe, supralicitându-le, au apărut manifestările anti - București, și capitala este percepută, pe fondul recesiunii economice și, mai departe, al crizei generale, ca o celulă canceroasă care stânjenește și sufocă din ce în ce mai mult restul. Așa au fost avortate lepădăturile istoriei care emit teorii și planuri de secesiune. Se subînțelege că eu gândesc altfel. Dar asta e o altă problemă. Aceasta fiind scrisoarea, cu patimile, cu logica și cu gramatica
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
plină transă mediumnică, Ilarion Voinea: din pricina ,,[...] centralismului egoist și imbecil [...]” din [...] ,,economia relațiilor bucureșteanului cu restul țării [...] au apărut manifestările anti-București, și capitala este percepută, pe fondul recesiunii economice și, mai departe, al crizei generale, ca o celulă canceroasă care stînjenește și sufocă din ce în ce mai mult restul. Așa au fost avortate lepădăturile istoriei care emit teorii și planuri de secesiune. Se subînțelege că eu (adică el, I.Voinea, n.n.) gîndesc altfel. Dar asta e o altă problemă.” Nu știu ce se subînțelege, dar se
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
obrazul de geam. Oamenii pe care-i iubesc Se tem de mine. Cabina de telefon E pentru noi un costum uriaș de reclamă, E un animal caraghios care știe o poezie, Care vinde, Care, greoi, abia se mișcă Și-i stânjenește pe trecători. Dar de data asta Nu doar ochii se văd dinăuntru, Ci se vede totul. Vocea mea îl apasă pe bărbat, El se lasă în jos, Se chircește la picioarele mele, Lângă câine. Nu-mi cer iertare. în jurul cabinei
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
faptele noastre bune, ne diminuează rodnicia, ne slăbește voința, ne pervertește mintea și inima, ne slăbește credința, ne lipsește de pace și amplifică o stare de anxietate, slăbește firea și îmbolnăvește trupul, ne micșorează eficacitatea în săvârșirea faptelor bune, ne stânjenește rugăciunile, ne lipsește de toate plățile lucrurilor bune ce am făcut mai înainte de păcat, blochează drumul spre desăvârșire și atrage pedeapsa lui Dumnezeu. Păcatul întunecă chipul lui Dumnezeu în om, distruge armonia omului cu el însuși și cu Dumnezeu, cu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
înghețată și zaharicale decît în locuri speciale, la tarabe, plătind așadar un impozit. Circulația prin centrul capitalei, cu mărfuri în cărucioare trase de mînă sau căruțe este interzisă în același an, deoarece traficul crește pe zi ce trece și e stînjenit de orice vehicul nemotorizat. În anii imediat următori oltenii sînt nevoiți să-și facă un sindicat și o societate, "Tudor Vladimirescu" și, teoretic cel puțin, să plătească o taxă. În 1932, Dem I. Dobrescu, primar general cu idei occidentale, încearcă
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
cercetări, ajuns în fața eternului șef de cadre, e nevoit să ofere câteve variante biografice instantanee asupra cărora revine aleatoriu, modificându-le sau completându-le după bunul plac. Intrigat de biografia schematică și ipocrit rubricizată (dar oare cum ne vroiau comuniștii?), stânjenit de tiparele rigide în care cadrele restrâng brutal vieți întregi, de statutul marginal al amănuntelor unei vieți ("copleșitoare la timpul petrecerii lor", care "conturează profilul unui om"), tânărul susține încăpățânat aceste "mici neadevăruri biografice" din nevoia de a-și recăpăta
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
pîndarii zăriră dușmanul. Se apropia tatonînd, în șiruri răzlețe peste ponoarele negre. Românii traseră primii. Surprinși, nemții se culcară la pămînt cu mantalele lor lungi peste care se încrucișau tot felul de curele. Ciudat era că aceste curele nu-i stînjeneau ci părea să le folosească. Apoi o luară la fugă înapoi. Tocurile scîlciate ale cizmelor li se înfundau adînc în țărîna lipicioasă. Dispărură din vedere, adăpostindu-se în spatele tunurilor lor de cîmp. În scurt timp începură să tragă regulat și
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
nu și-a mâncat covrigul aurei în timpul vieții. Fiindcă nu am primit până acum niciun răspuns, îmi reînnoiesc cererea: Stagiul de sfânt necontrafăcut al lui Corneliu Coposu în deșertul comunist, spinii îngurgitați la Gherla și lăcustele din Periprava ar fi stânjenit întrucâtva pofta de mâncare a cuvioaselor fețe bisericești date la întors după decembrie ’89. Diavolul dialecticii îmi șoptește că Stalin și băieții lui de mingi de pe la noi i-au salvat, în ultimă instanță, viața liderului țărănist. Cum pe la 1946, adică
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
ușor lichidă, extrem de fină. Dormea, visa, dormea din nou și se visa dormind. Se visa mereu doar pe el. Trăia o securitate totală, fără griji și fără resentimente. Timpul nu mai era timp și nimeni și nimic nu-l mai stânjenea. Și nici nu avea dorințe pe care să nu și le poată îndeplini. Timpul nu mai exista, dar el totuși trăia. Fără timp, fără pedeapsa capitală. Pe urmă, simți niște smucituri teribile și o lumină orbitoare și fără contururi îl
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
de ultimul exponat de acest gen din cariera mea - bogată, totuși, în asemenea dialoguri. Revin la arta dedicației - ars dedicatoria, îi spune Șerban Foarță - ce-mi era atât de familiară, la primele câteva mii din carieră, și în fața căreia sunt stânjenit în ultimii ani. Prin 1972-1973, i-am oferit criticului Lucian Raicu una din ultimele mele apariții editoriale din prima parte românească a destinului meu literar. Era un imn de prietenie și respect, atenuat de umor - dar Raicu părea... nemulțumit! Mi-
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
zic: sunt scriitor, nimic altceva. Aveți succes. Romancierul, sau traducătorul câtorva zeci de volume ,grele" ajung și ei la public, mai încap de gazetar, de discursul lui de(spre) televiziune? Amândoi ajung liniștit la public, iar prezența lor nu e stânjenită de conturul gazetarului. Mă grăbesc să vă spun de ce: nu sunt gazetar - nici de televiziune, nici de alt fel. Sau, cel puțin, nu mă consider. Iscălesc o cronică TV, o cronică a traducerilor și articole despre sport, atâta tot. M-
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
un fel de Eminescu în viață. De-asta m-am și fâstâcit, că eu pe Eminescu îl știam, îl citisem adicătelea. Dar el, Arghezi, om cu cap și cu carte la cap, mi-a zis: Lasă, țață Voică, nu te stânjeni, că de-al vostru sunt și eu. Așa mi-a zis, țață Voică, și că să nu-i mai zic dumneavoastră, că văzuse el, omul cu cap și cu carte la cap, că mie nu prea-mi stă cuvântul ăsta
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la toate întrunirile. În 1890 ia ființă Reuniunea învățătorilor din protopopiatele bănățene, a cărei activitate este însă stânjenită de lipsa unui statut aprobat, timp de 10 ani acestea fiind mereu respinse de Ministerul Instrucțiunii. În anul 1900, cauza este încredințată avocatului și cărturarului Emanuil Ungureanu din Timișoara, care îi adună pe învățători la Timișoara, votează un nou statut
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
000 de tone care transportase muniții din New York la Saint Nazaire în timpul războiului. Făcuse ultima lui călătorie în vara lui 1917, când începuse campania purtată de submarine împotriva vaselor de suprafață. Scufundată, nava ajunsese pe fundul unui canal navigabil și stânjenea navigația. Echipajul navei Artiglio, folosită pentru tot felul de intervenții submarine, inclusiv pentru recuperări de aur, a primit ordin s-o dezmembreze. Redăm câteva fragmente din capitolele dedicate acestei înfiorătoare tragedii: „În două luni și jumătate, făcuseră să explodeze 800
Agenda2004-34-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282777_a_284106]
-
grădini“. Dar renumele serviciilor de diligență care au început să se dezvolte la mijlocul secolului al XIX-lea în America nu are egal. Cu toate că Statele Unite aveau deja o rețea de 50 000 de km de cale ferată, această realitate nu a stânjenit extinderea companiilor de diligență, care, în anul 1870, deserveau trasee de peste 5 000 de km, cu 250 de diligențe, 8 000 de cai și o mie de funcționari. Călătoria spre Far West (vestul îndepărtat) a reprezentat cel mai frumos și
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]
-
necesitățile cetățenilor, cât și o bună organizare a traficului rutier urban, este necesară stabilirea unei relații între transportul urban și interurban prin autogări situate în dreptul penetrațiilor. Aceste stații de schimb pentru preluarea călătorilor trebuie să fie gândite astfel încât să nu stânjenească circulația urbană și să asigure un minim de confort celor care utilizează transportul în comun. Zone rezidențiale Timișoara are o densitate medie de 450 de locuitori pe kmp (în medie, orașele europene au 1 500 locuitori pe kmp). Această repartizare
Agenda2005-04-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283312_a_284641]
-
vară de la Cinematograful Capitol se vedeau pe lumină, cu ecranul panoramic perturbat de iluminatul stradal, de puțin timp această problemă s-a remediat. „Ne-a venit în ajutor Primăria și acum filmele la Grădina de vară rulează fără a fi stânjenite de lumina stâlpilor de iluminat stradal din jur“, ne-a declarat doamna Veronica Dembroschi, director al RADEF Banat-Crișana. Așadar, seară de seară, de la ora 22, la Grădina de vară se proiectează filme, pe o răcoare binevenită după canicula zilei, în
Agenda2004-29-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282651_a_283980]
-
fără autorizație, și a bannerelor montate nelegal, între crengile copacilor. După cum ne explica domnul primar Gheorghe Ciuhandu, această măsură de eliminare a unor panouri mobile a fost luată ca urmare a unor sesizări cu privire la poziționarea acestora în câteva intersecții unde stânjenesc vizibilitatea conducătorilor auto. Pentru a evita posibile accidente rutiere, dar și pentru a păstra un aspect civilizat al orașului, Primăria a stabilit intersecțiile, sensurile giratorii și alte amplasamente de unde se ridică panourile mobile. Este vorba despre circa 50 astfel de
Agenda2004-49-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283124_a_284453]
-
de cuvînt. Acum se vede, de asemenea, cum i s-a destrămat "bunăvoință colegiala", aidoma unui puf de păpădie, la întîia adiere pragmatică a conștiinței d-sale mobile. Pur și simplu nu-i mai eram de folos. Ba chiar îi stînjeneam subordonarea pentru care a optat, prin firea mea insubordonabilă. Să reprezinte gestul d-sale, cu generoasele preludii mai sus menționate, de demitere a subsemnatului, așa cum a avut loc, o manifestare a "direcției noi", pe care, în cheie maioresciana, a proclamat
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
într-un butoi plin de o apă murdară în care plutesc viermi și resturi de gunoi, dar mica făptură monstruoasă supraviețuiește în chip miraculos, spre groaza și mirarea copiilor, care însă nu-și mai pot vorbi unul celuilalt ziua întreagă, stînjeniți de amintirea faptei lor. Scena aceasta conține întreaga simbolistică a romanului, căci înstrăinarea care îi cuprinde pe copii, ca urmare a vinovăției și rușinii lor, devine stigmatul întregii familii Singer și deopotrivă, în viziunea lui Roth, a identității evreiești. Ideea
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
înseamnă curat trădare de patrie, pentru că ei, si nu alții, sunt veșnicii patrioți de serviciu! A le replică unor astfel de indivizi că ei și-au arătat, cu asupra de măsură, capacitățile timp de cincizeci de ani, când nu-i stânjenea nici opoziția și nici Occidentul nu era prea curios să afle ce se întâmplă cu drepturile omului, cu libertatea cuvântului și altele de acest fel, inseamna să-ți irosești energia și celulele cenușii. Aș avea un singur amendament la proiectul
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
menționat-o. E o "reconstrucție" care, după cum afirmă un exeget, confirmă dispariția, în poezia modernă, a deosebirii dintre "a fi" și "a părea". Ființă și imaginarul devin una, adică un joc de flăcări temerar, reflectînd energia spiritului liric. Poetul e stînjenit de limite. Plonjînd în fascinantul haos al dezordinii fecunde, cultivînd imagini din toate registrele spațiale și temporale, se străduiește a înfrunta "spaimă" existențiala declarată, prin clocotul "luminii brumoase din sud" ori pur și simplu al "invizibilului". Sufletul său meridional țîșnește
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
curînd de ce. Am intrat, ușor clandestin, pe ușă fermecata, ca Alice în Țară Minunilor. Studioul era gol și mi se oferea cu toate secretele lui. Pe care nu le destăinui. Și-am rămas acolo, ascunsă în spatele unui pian, ca să nu stînjenesc. Nu știu ce se înregistra. Dar eram în miezul mecanismului și vedeam voci împreună cu chipurile lui George Constantin, al Danei Dogaru, al lui Virgil Ogășanu și al mereu-prezentului Gheorghe Pufulete, care manevră tot arsenalul din studio. Un popas de neuitat pe o
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
Alex. Ștefănescu Un martor incomod Băutorii nu admit în mijlocul lor un nebăutor. Se simt stânjeniți de prezență cuiva care rămâne treaz și îi studiază. Un astfel de martor incomod este Dorin Tudoran. În mod fatal el a devenit cu ani în urmă indezirabil pentru regimul comunist, un regim al mistificării. Dar Dorin Tudoran incomodează pe
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]