41 matches
-
și formează stânci colosale pe muntele Rarăul, lângă părăul Tonci și a Năruiturei. 26-le. Albit vel orthose, felspar, feldspath, care samănă cu marmora cea mai curată, dar mai vârtoasă și albă ca omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color negru-verde, calitate foarte vârtoasă, se găsește în stânci, în valea Holda
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Rarăul, lângă părăul Tonci și a Năruiturei. 26-le. Albit vel orthose, felspar, feldspath, care samănă cu marmora cea mai curată, dar mai vârtoasă și albă ca omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume în valea Bernaru, mai sus de Cheia, pe moșia Broșteni. 27-le. Porphire piroxenique, melaphyre, augite porophire, augit porphir, de color negru-verde, calitate foarte vârtoasă, se găsește în stânci, în valea Holda, moșia Broștenii. 28-le. Micachiste, mica
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fer. c) Drumul de fer care împreuna Berlinul de asemenea cu o politie însămnată de negoț, Frankfurtul de pe Oder și cu alte politii a mai multor provincii, în terene favorabile și în o lungime de 10 mile = 39.960 stânjini, au costisit: taleri lei 1 cumpărarea pământului 540.210 6.347.467 2 plata salahorilor 349.221 2.103.346 ........................................................................ În total au costisit: 2.904.189 34.124.220 Acest drum de fer, în anul 1844, la un transport
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bezmăn... Și... plătind eu bezmănul... să am a-mi face acolo... aleșverișul și neguțiia me în veci, atît eu cît și fii mei”. Iar Martha stareța scrie: „Noi priimind cerire dumisale i l-am dat,... și l-am măsurat,... în stînjini, adică cincisprizeci stînjini gospod (domnești) curmezișul și doaozeci stînjeni în lungu; și să aibă a da bezmen... pe tot anul cîti doaozeci lei”. Afacearea însă nu s-a făcut așa la „botul calului”, ci cu știrea și „cu iscălitura preaosfinții
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
eu bezmănul... să am a-mi face acolo... aleșverișul și neguțiia me în veci, atît eu cît și fii mei”. Iar Martha stareța scrie: „Noi priimind cerire dumisale i l-am dat,... și l-am măsurat,... în stînjini, adică cincisprizeci stînjini gospod (domnești) curmezișul și doaozeci stînjeni în lungu; și să aibă a da bezmen... pe tot anul cîti doaozeci lei”. Afacearea însă nu s-a făcut așa la „botul calului”, ci cu știrea și „cu iscălitura preaosfinții sale mitropolitului Moldovei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
existent, cum, de exemplu: ebaticuri, monopoluri ș. a. 2.Pe lângă terenul ocupat la data respectivă de târg, în marginile îngrăditurii și a stăpânirii actuale, mai cedează comunei un teren, la bariera de jos a târgului și anume în lungime de 25 stânjini, începând măsura de la poarta barierei în jos până unde se vor împlini acei 25 stânjini, și în lățime din dreptul gardului de târg despre apa Racovei și până în gardul grădinei (viei) proprietății, despre răsărit; 3.Asemenea mai cedează comunei pentru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
târg, în marginile îngrăditurii și a stăpânirii actuale, mai cedează comunei un teren, la bariera de jos a târgului și anume în lungime de 25 stânjini, începând măsura de la poarta barierei în jos până unde se vor împlini acei 25 stânjini, și în lățime din dreptul gardului de târg despre apa Racovei și până în gardul grădinei (viei) proprietății, despre răsărit; 3.Asemenea mai cedează comunei pentru totdeauna și 100 fălci imaș în dosul târgului, pe coasta numită Morile de Vânt și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de la ratificarea tranzacției de către corpurile legiuitoare și achitarea de către comună a despăgubirii ... 1.Patru case în târgul Pungești, cu locurile lor, după stăpânirea de astăzi și anume: 1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
târgul Pungești, cu locurile lor, după stăpânirea de astăzi și anume: 1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de a asigura o parte din banii de zestre pentru care căminarul nu avea să dea nici un amanet 8. Epitropul Sultanei era fratele ei, Iordache Cheșcu. În actele de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
banii de zestre pentru care căminarul nu avea să dea nici un amanet 8. Epitropul Sultanei era fratele ei, Iordache Cheșcu. În actele de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că toate măsurătorile ies aproape la jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să dea nici un amanet 8. Epitropul Sultanei era fratele ei, Iordache Cheșcu. În actele de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că toate măsurătorile ies aproape la jumătate. Se deduce că în acest răstimp, având nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Epitropul Sultanei era fratele ei, Iordache Cheșcu. În actele de licitație se găsesc și unele date semnificative: locul era de 36 stânjini față alăturea cu ulița, 19 stânjini partea despre locul sfinției sale iconomului Ioan, 38 stânjini dosul locului și 4 stânjini 5 parmace capătul dinspre târg9. La revânzarea caselor (hotarnica făcută la 1855, martie 16, Botoșani 10) se observă clar faptul că toate măsurătorile ies aproape la jumătate. Se deduce că în acest răstimp, având nevoie de bani, Eminovici a vândut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cele două stări. La Veneția îl atrage mașinăria celor doi "draci" care bat orele în turnul ceasornicului. Încolo orașul i se pare fără meșteșug "arhitectonicesc". Cadrele din Palatul Dogilor le măsoară cu stânjenul, Domnul din Milano e evaluat la "240 stînjini". Din pricina simplității, Golescu e în stare de simțiri mai proaspete în fața priveliștii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui de a se analiza, el cade în extaze profunde la cele mai neînsemnate lucruri. Sunetul unor clopote se propagă în sufletul lui cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
50; 54 f[onti] ulei de in fl. 7 d. 60; brânză fl.1; 32 f[onti] untdelemn fl.12 d. 80; 3 sticle cu apă de roze d. 45; 564 tipăi fl. 11 d. 48; oale fl. 3; 15 stânjini de lemne pentru copt pâine și la bucătărie fl. 12 d. 50; 6 f[onti] piper fl. 10 d. 50; 1 1/2 f[onti] cuisoare fl. 4 d. 50; 1 f[ont] scorțisoară fl.3; 1 f[ont] floare
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
iar în alta o hârtie scrisă grecește, dar nediscifrabilă, fiind scrisoarea ștearsă de timp. Biserica este în stare decăzută; acoperemântul spart, și plouă prin turlă; păreții crăpați în două locuri. Curtea este împresurată cu zid de piatră, înalt de 2 stânjini. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sunt câteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericei, șede preotul. Afară de case, mai sunt niște șuri, care se vede că au rămas din timpul administrației călugărilor greci, sub cari mânăstirea aceasta
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]