492 matches
-
următoarele: l mamifere - dihor, hermelină, veveriță și viezure - 400 000 de lei; enot și nevăstuică - 1000000 de lei; jder - 2 400 000 de lei; râs - 10000 000 de lei l păsări - gaiță și graur - 20 000 de lei; stăncuță, sturzi, stârc cenușiu - 50000 de lei; bătăuș, becațină comună și ciocârlie - 100 000 de lei; cormoran, găinușă de baltă, guguștiuc, nagâț, varietățile de porumbei, turturică - 200 000 de lei; varietățile de ferestrași, cele de rață sălbatică și sitarul de mal - 400000 de
Agenda2005-13-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283530_a_284859]
-
populate de mistreți, lupi, vidre, care întretaie drumul bărcilor pescărești. În 1990, Delta Dunării a fost inclusă de UNESCO în circuitul rezervațiilor mondiale ale biosferei. Au fost declarate monumente ale naturii: călifarul alb, roșu, corbul, dropia, spurcaciul, pelicanul comun, piciorongul, stârcul lopătar, broasca țestoasă de uscat. Până acum au fost inventariate peste 1800 specii de floră și peste 3500 specii de faună, moluște, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere și peste 2000 de specii de insecte. Pădurile de salcie și plop alb
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Întind cu teamă, mâna printre ierburi,Biet cuc stingher, căutând un cuib...și-un ram.... IV. PE-NSERAT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017. Pe-nserat, când blânda-lună Se-oglindește-n luciul mării, Plâng egretele și stârcii, Își înalță, valul, spuma. Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic; Vin spre țărm, plutind, vapoare, Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare, Voci de zâne despletite; Cheamă-n larg, către abisuri, Rătăciții lupi de mare. Luna
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
depărtare, Voci de zâne despletite; Cheamă-n larg, către abisuri, Rătăciții lupi de mare. Luna falnică iși cerne, Vise, temeri și dorințe; Pe nisipuri argintate, Faldul nopții, se așterne. Citește mai mult Pe-nserat, când blânda-lunăSe-oglindește-n luciul mării,Plâng egretele și stârcii,Își înalță, valul, spuma.Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic;Vin spre țărm, plutind, vapoare,Lunecând ușor pe valuri. Se aud în depărtare,Voci de zâne despletite;Cheamă-n larg, către abisuri,Rătăciții lupi de mare.Luna
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
e ,,inima de nisip''. O inimaginată plajă-cam pustie, egata a primii mosafirii sezonului. Plaja rămâne pustie, nefiind amenajată. Am putut distinge răvășeala nisipului, căci vânturile nu-i dau odihnă;urmele copitelor cailor sălbatici și locurile unde se adună cirezile depelicani, stârci și egrete. De altfel, Sfântu Gheorghe apare menționat ,înjurul anului 1300 sub denumirea italiană,,San Giorgio''în una din scrierilegenovezului Pietro Visconde. Casele sunt construite ca pe vremuri, parte din stuf și lemn. Cherhanaua-locul de distribuire a peștelui, e părăsit
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
puternici.Am tras spre malul încărcat cu stuf, papură, salcii . Vâslajul ne-aîndrumat privirea, spre nuștiu a câta oară spre pădurea de frasin și o altade plop. În liniștea sfântă, pe care o rspectam ca o ceremonie unică, privirea seîndrepta spre stârcii, rațele cu cap castaniu, cormoranii care la cel maidiscret fâșnet își luau tălpășița. Tânărul vâslaș-un adevărat îndrumător, a cărui glas cald îl puteam ascultacu admirație, ne atrase atenția prin povestirea lui despre pești din partealocului: Țipari, Somn, Știucă, Șalău
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
târziu, rod al milenarelor transhumanțe dintre Orient și Occident. Aici își desfășurau legăturile de tandrețe și procreere, își creșteau puii, îi învățau să zboare și să se hrănească singuri, pregătindu-i pentru lunga și periculoasa călătorie intercontinentală. Nagâți, cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
kilogram și mi-l tot ridica în sus să-l văd, mândru de captura lui. Dar nici eu nu eram mai prejos, căci moacele prinse seara trecută erau mândria mea! Prin copaci fâlfâiau tot felul de păsări de baltă... un stârc stingher își căuta perechea. Ne plăcea să ascultăm glasul acestor păsări, dar seara se auzeau niște țipete care ne înfiorau și ne făceau să ne simțim bizar. Apa era destul de caldă, iar când trecea câte un jaf de șalupă, antică
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SPRE IZVOR Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mergeam în lungul drumului de fier sărind febril traversă cu traversă într-un picior de stârc, prizonier acestui joc de-a pasărea inversă. Și mirosea a păcură încinsă și-a pietre sângerând sub roți de tren; spre orizont, pe linia întinsă săream din doi în doi în salt de ren. Mergeam locomotivă spre izvor și-n
SPRE IZVOR de ION MIHAIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348620_a_349949]
-
Nu pentru că ar fi supărat-o bruschețea lui, ci pentru că amuți de-a dreptul cu privirile lipite de cerul tăiat de un stol de lebede. Mișcările ample, elegante și precise o lăsară fără voce. Apoi urmări zborul razant al unor stârci. Zăvoaiele apăreau și dispăreau de unde nu te așteptai, ca niște pete de culoare vărsate pe apa lucioasă. Undeva din dreapta, mlaștinile stuficole avansau curajoase spre limba de pământ pe care rula mașina de teren, până ce drumul se înfundă. - De aici nu
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
al aceluiași ? Rugina are gust de sânge, scapă din strânsoarea clipei. Plasa și-a bulbucat ochii. Jocul care șterge faptele. Avem multe griji - Paris, cumpărături, gripă, ușa de la intrare. Dar nu te bucuri de adierea vântului în vie, de zborul stârcului înalt, de felul cum ne fierbe-n sânge și vinul roș și vinul alb? Tu nu știi cum se mișcă laureații, cum străzile se termină-n câmpii, cum fluieră după femei soldații, cum morții se ridică vii și vin la
VIAŢA ÎNSĂŞI de BORIS MEHR în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355227_a_356556]
-
poezia Anei Maria Bucur în Acuarele, cu o Posibilitate matematică certă, Tocmai atunci când La depărtare de un gând, știi că lumea e de Plastilină. Ca și cum... Orologiul fantastic ar bate în secundele - Posesiuni deșarte, iar în a vieții Prezență ar apărea Stârcul alb, etern înamorat. Definiții d’ale savanților date unui Experiment impus ar transforma Iubirea (Fotonul-corpuscul și undă), din Obsesie în Comori(le) (ne)risipite ale unui Dao. Venită dintr-o Prezicere cuantică, adesea îmbrăcată în Armura de război, Femeia, Manifestând
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CUIBAR DE POEZIE (DE ZIUA POEZIEI) Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Pe stâlp din grădina mea se sfădesc un stârc și-o cioară. Să își împartă, ar vrea, o mireasă primăvară. Cuibar în ea și-ar făcea stârcul, îndrăgostit tare. Cioara, dragoste și-ar da, să îi sărute picioare. Pe vântul tremurător, de a iernii provocare, cu zăpada mieilor, fulgi
CUIBAR DE POEZIE (DE ZIUA POEZIEI) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353432_a_354761]
-
Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Pe stâlp din grădina mea se sfădesc un stârc și-o cioară. Să își împartă, ar vrea, o mireasă primăvară. Cuibar în ea și-ar făcea stârcul, îndrăgostit tare. Cioara, dragoste și-ar da, să îi sărute picioare. Pe vântul tremurător, de a iernii provocare, cu zăpada mieilor, fulgi de nea plutesc în zare. Din Iarna zgribulită zboară amintiri cărunte. Că-n loc vine grăbită, zână cu
CUIBAR DE POEZIE (DE ZIUA POEZIEI) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353432_a_354761]
-
într-o stare avansată de ebrietate, trec imediat la fapte. Cucu Nae are în minte imaginea nenorocirilor care vor urma și încearcă să-și ușureze situația de infractor. Intoarce căruța, descarcă știuleții furați în pătulul prietenului său de hoții, Ghiță Stârc, care îl ajută să umple căruța cu pietre și se întorc la locul accidentului, după trei-patru ceasuri. Intre timp, unul dintre camarazii Cucului, Tudosie Calotă alertează oamenii din barul aflat în apropiere, majoritatea fiind beți criță. Toată lumea acționează haotic. Găsesc
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
sediul poliției comunale. „Totul într-o năucire generală” (pag. 39) Cineva zărise pe tânărul cu bicicleta zăcând în șanț și l-a aruncat și pe el în mașină. Reîntors la locul accidentului, cu căruța plină cu pietre, împreună cu amicul Ghiță Stârc, Cucu Nae, în lumina difuză a lanternei, șterge petele de sânge existente, lăsând una singură neatinsă, aceea din dreapta direcției de mers a căruței sale. Melisa moare la spital. Urmează reconstituirea accidentului, întocmirea dosarului de trimitere în judecată, care, prin rechizitoriul
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
vinovaților. Melisa este singurul „înger” al Paradisului, este ființa neprihănită a cărei viață este curmată nedrept, violent de către niște inconștienți.. Ea este personajul care leagă Paradisul geografic al Viezurenilor de cel biblic (vezi visul lui Alexie Vlăsceanu) Onomastica personajelor: Cucu, Stârc, Sneură, Rogozanu, se armonizează perfect cu toponimia Paradisului însângerat: Viezureni, Valea Lupilor ( toposuri izolate de lumea civilizată) Si numele unor slujitori ai justiției sunt alese simbolic și sugestiv: Gore Oaseroade (procuror), Calistrat Secură (judecător), Panseluța Arghir (judecătoare), Magdalena Plisculeanu (judecătoare
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
târziu, rod al milenarelor transhumanțe dintre Orient și Occident. Aici își desfășurau legăturile de tandrețe și procreere, își creșteau puii, îi învățau să zboare și să se hrănească singuri, pregătindu-i pentru lunga și periculoasa călătorie intercontinentală. Nagâți, cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
kilogram și mi-l tot ridica în sus să-l văd, mândru de captura lui. Dar nici eu nu eram mai prejos, căci moacele prinse seara trecută erau mândria mea! Prin copaci fâlfâiau tot felul de păsări de baltă... un stârc stingher își căuta perechea. Ne plăcea să ascultăm glasul acestor păsări, dar seara se auzeau niște țipete care ne înfiorau și ne făceau să ne simțim bizar. Apa era destul de caldă, iar când trecea câte un jaf de șalupă, antică
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
următoarele canale am început să ne uităm atenți în stânga și-n dreapta. Libelule colorate, verzi și albastre, se învârteau în jurul nostru. Pe maluri vedeai câte o pasăre, care ne îndemna să ne etalăm cunoștințele: - Uite o egretă ! - Ăla e un stârc ! - Ba nu, e cormoran ! Unde nu știam, îl întrebam pe pescarul care conducea barca. Așa am aflat că o pasăre mică și negricioasă se numește țigănuș, iar alta mică și albastră - dumbrăviță. Ulterior, cei din cealaltă barcă ne-au spus
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
câte un viermișor, ce-l găsea ici colo ascuns sub coaja lor. Bufnița cea înțeleaptă privea cu mulțumire și înțelegere, de pe o cracă groasă de stejar, la sosirea păsărilor călătoare și zarva iscată de acestea. Chirele, ciocârlanii, egretele, nagâții, cormoranii, stârcii, cocorii și bâtlanii stăteau la sfatul de obște, să-și împartă cum se cuvine teritoriul cuvenit fiecărei familii, în parte. Se mai isca câte o hărmălaie, din pricina vreunui nemulțumit, dar ciocul puternic al bătrânului pelican, venit tocmai din deltă, punea
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
europeană), Bufo bufo (broasca râioasă brună), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta agilis (șopârla de câmp), Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix (șarpe de casă), Rana dalmatina (broasca roșie de pădure), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Triturus vulgaris (tritonul comun), Ardea cinerea (stârcul cenușiu), Pulsatilla pratensis ssp.hungarica (dedițelul unguresc). (2) Recoltarea în scop științific a speciilor enumerate la alin.(1) se face cu respectarea legislației specifice și cu avizul administratorului ariei naturale protejate. Articolul 29 (1) Accesul câinilor în sit este permis doar în
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Sedum rupestre, Sedum telephium fabaria, Typha laxmannii. Nevertebrate: scoică de lac - Anodonta cygnea Herpetofaună: broasca mare de lac - Rana ridibunda, brotăcel răsăritean - Hyla orientalis, șarpe de apă - Natrix tesselata Păsări: fâsă de câmp - Anthus campestris, acvilă țipătoare mică - Aquila pomarina, stârc purpuriu - Ardea purpurea, stârc galben - Ardeola ralloides, ciuf de pădure - Asio otus, buhai de baltă - Botaurus stellaris, caprimulg - Caprimulgus europaeus, chirighiță neagră - Chlidonias niger, șoim călător - Falco peregrinus, vânturel de seară - Falco vespertinus, becațină mare - Gallinago media, cresteț cenușiu - Porzana
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
fabaria, Typha laxmannii. Nevertebrate: scoică de lac - Anodonta cygnea Herpetofaună: broasca mare de lac - Rana ridibunda, brotăcel răsăritean - Hyla orientalis, șarpe de apă - Natrix tesselata Păsări: fâsă de câmp - Anthus campestris, acvilă țipătoare mică - Aquila pomarina, stârc purpuriu - Ardea purpurea, stârc galben - Ardeola ralloides, ciuf de pădure - Asio otus, buhai de baltă - Botaurus stellaris, caprimulg - Caprimulgus europaeus, chirighiță neagră - Chlidonias niger, șoim călător - Falco peregrinus, vânturel de seară - Falco vespertinus, becațină mare - Gallinago media, cresteț cenușiu - Porzana parva, silvie porumbacă - Sylvia
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
80 de exemplare; ... f) potârniche (Perdix perdix) - 40 de exemplare; ... g) graur (Sturnus vulgaris) - 800 de exemplare; ... h) porumbel gulerat (Columba palumbus) - 150 de exemplare; ... i) guguștiuc (Streptopelia decaocto) - 150 de exemplare; ... j) rață mare (Anas platyrhynchos) - 15 exemplare; ... k) stârc cenușiu (Ardea cinerea) - 20 de exemplare; ... l) sturz de iarnă, cocoșar (Turdus pilaris) - 100 de exemplare; ... m) nagâț (Vanellus vanellus) - 15 exemplare; ... n) pescăruș pontic (Larus cachinnans) - 150 de exemplare; ... o) vânturel roșu (Falco tinnuculus) - 15 exemplare. ... Articolul 2 (1
ORDIN nr. 2.955 din 28 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291983]