163 matches
-
deoarece el remarca faptul că existau oponenți redutabili în Ungaria (în special cei fideli dinastiei de Habsburg), iar adversitatea româno-maghiară era mult prea pronunțată pentru ca opiniile publice din cele două țări să accepte o asemenea idee revoluționară. În plus, scria Stârcea, „observ că, de atunci, s-a petrecut însuși actul Încoronării, la care au luat parte toți reprezentanții străini, pe când ministrul Ungariei nu“107. În orice caz, în ciuda tuturor dezmințirilor - maghiare și românești -, zvonurile privitoare la o federație româno-ungară au continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bánffy. Mariajul urma să fie realizat numai în cazul în care premierul Bethlen ar fi garantat alegerea lui Albrecht ca rege al Ungariei 123. Până la urmă, nici acest zvon nu s-a concretizat, în opinia ministrului României la Budapesta, Traian Stârcea, totul nefiind altceva decât o intrigă a legitimiștilor, „pentru a crea dificultăți contelui Bethlen în preajma alegerilor“124. Interesant este însă de remarcat faptul că principesa Ileana avea să se căsătorească totuși cu un Habsburg, arhiducele Anton, fiul lui Leopold Salvator
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
majoritatea politică în Dietă. Și în Parlamentul de la Viena cei mai mulți deputați din partea Bucovinei au fost români. Prin legea din 26 februarie 1861, Bucovinei i s-au acordat cinci mandate. Deputații, printre care s-au numărat Alexandru Petrino, Grigore Iliuț, Em. Stârcea, Eugen Hacman, erau aleși dintre membrii Dietei Bucovinei. În 1867 au fost aleși deputați Silvestru Morariu Andrievici din partea episcopiei și marii proprietari Eudoxiu Hurmuzaki și Alexandru Petrino. La 2 aprilie 1873 a fost adoptată o modificare a legii electorale, potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din partea Bucovinei s-a mărit la nouă, românii obținând la alegeri patru mandate (Teofil Bendella, din partea mitropoliei, nobilii Gheorghe Hurmuzaki, Alexandru Petrino și profesorul Constantin Tomasciuc). În 1879, din nou au fost aleși patru români (Gheorghe Hurmuzaki, Constantin Tomasciuc, Victor Stârcea și Iancu Zotta). La alegerile din 1891, românii bucovineni au reușit să aleagă șase reprezentanți în Parlament: Arcadie • Radu Grigorovici, Diploma imperială din 9 decembrie 1862, în „Analele Bucovinei“, an. II, 2/1995, p. 464-469. • „Bukowinaer Post“, Nr. 2691, (21
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reușit să aleagă șase reprezentanți în Parlament: Arcadie • Radu Grigorovici, Diploma imperială din 9 decembrie 1862, în „Analele Bucovinei“, an. II, 2/1995, p. 464-469. • „Bukowinaer Post“, Nr. 2691, (21 mai 1911), p. 2. Ciupercovici, Constantin Tomasciuc, Nicolae Grigorcea, Victor Stârcea, Ioan Lupul și Iancu Zotta. O nouă modificare a legii electorale s-a adoptat la 14 iunie 1896, când s-a creat al cincilea colegiu electoral, în care votul era universal, direct și secret. Bucovina urma să aibă 11 deputați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
453. Stamati-Ciurea, Constantin 399. Stamatoiu, Aristotel 427. Stambolisky 245. Stan, Apostol 169, 173, 179, 187, 188. Stan, Constantin I. 403. Stanciu, Beatrice 491. Stanciu, Constantin (zis Manega) 447. Stanciu, Ion 96. Stanciu, Nicolae 435. Stanisław, v. Sfântul ~. Stanton, colonel 100-102. Stârcea, Em. 361. Stârcea, Traian 324, 325, 328. Stârcea, Victor 361, 362. Starenki, Mihail 205. Starîi, G. 402. Starovici, Ghiță 442, 443. Staufeni 55. Stavarachi, v. Mihai Racoviță. Stavracoglu, v. Mihai Racoviță. Stavrinos 130. Stănărîngă, Elena 445. Stănescu, Gheorghe 435, 436
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
399. Stamatoiu, Aristotel 427. Stambolisky 245. Stan, Apostol 169, 173, 179, 187, 188. Stan, Constantin I. 403. Stanciu, Beatrice 491. Stanciu, Constantin (zis Manega) 447. Stanciu, Ion 96. Stanciu, Nicolae 435. Stanisław, v. Sfântul ~. Stanton, colonel 100-102. Stârcea, Em. 361. Stârcea, Traian 324, 325, 328. Stârcea, Victor 361, 362. Starenki, Mihail 205. Starîi, G. 402. Starovici, Ghiță 442, 443. Staufeni 55. Stavarachi, v. Mihai Racoviță. Stavracoglu, v. Mihai Racoviță. Stavrinos 130. Stănărîngă, Elena 445. Stănescu, Gheorghe 435, 436, 437. Stănescu, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
245. Stan, Apostol 169, 173, 179, 187, 188. Stan, Constantin I. 403. Stanciu, Beatrice 491. Stanciu, Constantin (zis Manega) 447. Stanciu, Ion 96. Stanciu, Nicolae 435. Stanisław, v. Sfântul ~. Stanton, colonel 100-102. Stârcea, Em. 361. Stârcea, Traian 324, 325, 328. Stârcea, Victor 361, 362. Starenki, Mihail 205. Starîi, G. 402. Starovici, Ghiță 442, 443. Staufeni 55. Stavarachi, v. Mihai Racoviță. Stavracoglu, v. Mihai Racoviță. Stavrinos 130. Stănărîngă, Elena 445. Stănescu, Gheorghe 435, 436, 437. Stănescu, Ion 426. Stăniloae, Dumitru 226. Stătescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pregătit înființarea alteia noi, mai bine structurată și cu scopuri mai precise. Constituirea noii societăți a avut loc la 23 ianuarie 1865, președinte fiind ales Gheorghe Hurmuzachi, care a deținut funcția până la moartea sa (1882), urmat la conducere de Victor Stârcea, Iancu Zotta, Eudoxiu Hurmuzachi, Dionisie Bejan, Radu Sbiera, Vasile Gheorghiu, Grigore Nandriș, Ion Nandriș ș.a. Vicepreședinți au fost I. Calinciuc (1865-1874), Silvestru Morariu-Andrievici (1874-1879), Miron Călinescu (1880-1887), Vladimir de Repta (1889) ș.a. Societatea a dăinuit până în preajma celui de-al
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
Vasile Gr. (13.X.1850, Crasna-Storojineț - 21.VI.1909, București), istoric literar, autor de versuri și proză. Se numea Vasile Gherman Pop și se trăgea dintr-o familie de țărani bucovineni. Urmează gimnaziul la Suceava, ajutat de cavalerul Eugeniu de Stârcea. Absolvent al Facultății de Litere din București (1872), P. a fost, în capitală, profesor și funcționar în Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. Începe să publice în „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina” (1865) balade (după model popular) și
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
bătrâne, incluzând ochiuri largi și adânci de apă. Mergeam cu pușca în mână, cu ochii ațintiți asupra acestor păduri umede, pline de întuneric și sălbătăciuni, cu urechea ațintită la zgomotele undelor, la freamătul sălciilor. Vedeam zboruri grăbite de rațe, vedeam stârci fâlfâind greoi peste pămătufurile trestiilor, auzeam țipetele găinușilor și ale lișiților, dar eram prea departe de ele. Înțelegeam că am nevoie de un tovarăș, de un vânător din partea locului, de o luntre care să mă ducă la băteliști și ascunzișuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
apostrofa necesară), să nu-mi faceți aci gălăgie; duceți-vă la culcare. Costică și Ilie însă au urmat să facă gălăgie, răspunzând mierlei și zvonului de amurg al luncii. Din când în când treceau și stârci mari cu chemări răgușite; stârci pitici albi, când dădeau peste noi, își învăluiau zborul mai sus, cu spicul moțului fâlfâind. Între bălți, începeau să umble cârduri mici de rățoi stingheri în zborul lor de sară, cu șușuit de aripi. La plăvii, rămâneau rațele năpârlite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hotelului. Rămase pe terasă privind satul pe jumătate pustiu, văzând cum curge râul murdar, observând selva de pe celălalt mal, o selvă care părea diferită prin simplul fapt că era presărată cu vreo două duzini de cocioabe de chirpici. Nu erau stârci pe coroanele acelor arbori de capoc, nici maimuțe care să sară dintr-o ramură într-alta a cedrilor-samán. Nu erau papagali zgomotoși, nici guacamayos, curci sau tucani. Maimuțele, papagalii, guacamayos și tucanii din Santa Marta erau în cuști sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Angelina de Bălăceano, Matilda Dumba și de Lindheim au fost împiedecate de-a veni. Dr. S. Morariu Andreievici, arhiepiscopul și mitropolitul Bucovinei și al Dalmației, intendentul baronul Hofmann, membrul Camerii seniorilor, baronul Vasilco, d. de Lemayer, deputații, doctorul Mitrofanovici, baronul Stârcea și Cosovici, baronul Wertheim, mareșalii baronul Tiller și baronul Schoissnigg, mai mulți ofițeri sârbi și câțiva diplomați persiani au asistat mai mult timp la bal ca oaspeți de onoare. Toate dedicațiunile: "Versuri carpatine ", vals după motive române de Franz Mair
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Coordonator Conf. Dr. Laurențiu Șorodoc Compendiu de toxicologie practică pentru studenți Autori: Laurențiu Șorodoc Cătălina Lionte Ovidiu Petriș Petru Scripcariu Cristina Bologa Victorița Șorodoc Gabriela Puha Eugen Gazzi Iași, Editura PIM, 2009 Coperta volumului realizată de Dr. Silviu Stârcea 2 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Compendiu de toxicologie practică pentru studenți / Laurențiu Șorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriș, ... Iași : PIM, 2009 Bibliogr. ISBN 978-606-520-639-7 I. Șorodoc, Laurențiu II. Lionte, Cătălina III. Petriș, Ovidiu Rusalim 615.9 Editura Șoseaua
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
înțeleg prin lumini, rătăcesc Bărăganul de pe acum, drumul pretenții minime față de potențial, aici s-au văzut biletele? Feroviaromânia în călători întinși cîte unul pe canapea prinde viteză trecuți pe fir electric de la Făurei, picături în geam, căldura oprită, tu dormi stîrcită de frig, Cernavodă centrala nucleară pe lumini, stația Saligny reținem fraza cu capitalismul, care asigură nedreptatea dar continuă disproporțiile vitale, Mircea Vodă ai să înlocuiești tema om cu mitul umbră, nu poți vorbi decît răgușită? eram la capătul unui vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că sunt întăriri de danii, ca pentru mănăstirea Humor, fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și fratelui acestuia, Mihu Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă, satul Marele Boian din ținutul Cernăuți, folosește sintagma cunoscută: „Iar hotarul acestui mai zis sat pe Prut, anume Marele Boian cu toate cuturile să fie după vechiul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Humor, fie că sunt danii făcute pentru „dreaptă și credincioasă slujbă” unor slujitori devotați. Și Petru Rareș, printr-un document dat din Huși, la 8 aprilie 1528, prin care întărește lui Ion Stârcea, pârcălab de Hotin și fratelui acestuia, Mihu Stârcea, pârcălab de Cetatea de Baltă, satul Marele Boian din ținutul Cernăuți, folosește sintagma cunoscută: „Iar hotarul acestui mai zis sat pe Prut, anume Marele Boian cu toate cuturile să fie după vechiul hotar pe toate pă rțile, pe unde a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
suita lor au revenit în Capitală (ora 1015), de la vânătoare. Decembrie. Printr-un decret al regelui Carol al II-lea, Marele Voievod Mihai devenea cavaler de Malta împreună cu: ministrul de Externe N. Titulescu, Al. Vaida-Voievod, C. Argetoianu, I. Maniu, Ion Stârcea (I. Mocsonyi-Stârcea), Regina Maria, prințul Nicolae și Ioan Șoneriu. Măsura a fost luată în contextul deschiderii unei legații a Ordinului Cavalerilor de Malta la București. Ca răspuns la cererea adresată Papei, în 1931, de o delegație română, acesta acordase Ordinului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
nu știa să le vorbească ca craii mai versați în arta curtării fetișcanelor”. În realitate, Mihai deși ,,stângaci”, ca orice tânăr complexat în prezența femeilor, era ,,ocupat” cu Yvonica, celelalte fete neprezentând interes pentru el, în acel moment. I. Mocsonyi- Stârcea a sesizat faptul că aceste serate au dus la o apropiere între Mihai și Irina Malaxa, dar nu pentru că reticențele fetei au fost învinse, cum crede Stârcea, ci pentru că se produsese ruperea legăturii lui cu Yvonica, după cum notează regele în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu Yvonica, celelalte fete neprezentând interes pentru el, în acel moment. I. Mocsonyi- Stârcea a sesizat faptul că aceste serate au dus la o apropiere între Mihai și Irina Malaxa, dar nu pentru că reticențele fetei au fost învinse, cum crede Stârcea, ci pentru că se produsese ruperea legăturii lui cu Yvonica, după cum notează regele în însemnările sale (vezi mai jos, 24 iulie 1939 și 27 decembrie 1939). Miercuri, 5 mai. Pleacă la Londra delegația română la festivitățile încoronării regelui George al VI
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
văzut un film „foarte bun”, Jessie James. Joi, 8 februarie. La masa de seară, pe lângă Carol al II-lea, Mihai și Duduia, se află invitații: Wilhelm Wied (nepotul reginei Elisabeta, soția lui Carol I) și fiul său, Ernest Urdăreanu, Ionel Stârcea, Anton Mocsonyi, Constantin Flondor, mare maestru de ceremonii la Curtea Regală, mareșalul Palatului. Sâmbătă, 10 februarie. Carol al II-lea i-a acordat lui Mihai, prin Decret Regal, dreptul de a purta, ca descendent al regelui Ferdinand, medalia „Crucea comemorativă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vizionează un film: S-au întâlnit și s-au iubit, cu Carole Lombard și James Stewart. Miercuri, 17 aprilie. „Cină între intimi”, la Urdăreanu. Participă Carol al II-lea, Mihai, Duduia, Anton de Mocsonyi și (fiul său adoptiv - n.n.) I. Stârcea Vineri, 19 aprilie. Seara. Pentru a face plăcere Duduii, Carol și Mihai „revăd pentru ea” filmul L’Homme du Niger cu Harry Baur și Francen. Sâmbătă, 20 aprilie. Mihai și Carol al II-lea asistă la Serbarea de Gală oferită
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-lea văd împreună filmul Mr. Tropper se logodește, întrucât Duduia cina la Dombrowski, la „Pescăruș”. Joi, 6 iunie. Sărbătorirea Restaurației. Carol al II-lea primește diferite daruri. La ora 21, începe cina organizată „ca să sărbătorim ziua”. Participă: Mihai, Duduia, Urdăreanu, Stârcea, A. Mocsonyi, Flondor, Radu Rusescu și soția, cpt. Iliuță, Predoiu și Plesnilă. La ora 22, Urdăreanu rostește un toast. După cină, Carol al II-lea conferă decorații cu prilejul celor 10 ani de la înfăptuirea Restaurației. Lui Mihai îi conferă Colanul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
dojenindu- i (oricum nu mă auzea nimeni, puteam spune orice), cu glas calm, (calm cât se putea, în acele împrejurări). Până la urmă s-au plictisit de mine. Peisajele darnice în frumusețe, m-au făcut să le uit osârdia. Familia boierului Stârcea, în timp, cred că își pusese amprenta pe tot ce însemna Văleni, probabil or fi amenajat și valea cu apă, poate chiar să arate ca acum. La o intersecție, văzând un om care purta o coasă, l-am întrebat cum
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]