168 matches
-
ziua aceea și deveni tăcut. Nu ne mai cântă, încetă să mai sufere de soarta frumoaselor cântece pe care le știa, ceva plumburiu i se așternuse pe chip ca o mască urâtă. Îl încurajarăm: dă-l în mă-sa de stârpitură, nu-l mai îngriji, lasă-l să moară. Însă el continuă să-i dea să mănânce cu lingura, însă cu o silă pe chip, ași putea zice cu o desnădejde scârbită, o tristețe întunecată, fără lumină, parcă ar fi gîndit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se uită la mine cu o intensă ironie în luminile ochilor), știi ce?" Nu, zisei, nu bănuiesc!" "Că ești chipeș!" A! exclamai, frumos! Și serios, și chipeș! Combinație rară!" "Dar tot așa, ca și când fostul meu logodnic ar fi fost o stîrpitură!" " Și bineînțeles că nu era! Nici nu e de imaginat că te-ai fi putut logodi cu un strîmb!" "Soția ta cum era?" răsuci ea deodată, vertiginos, dialogul, iar eu acceptai manevra fiindcă expresia chipului ei era de o extraordinară
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
PARTEA A DOUA TYPICAL Într-un aeroport dintr-un oraș mai măricel, la jumătatea drumului către Typical, Wakefield caută o modalitate de a-și umple de sevă laptopul. Locul e plin de alții asemenea lui. Uite-l pe unul, o stîrpitură cu țăcălie. Ochii Îi mătură cu lăcomie holul aeroportului, iscoditor. Apoi face cîțiva pași hotărîți Înainte, și Încă un salt și gata! A ajuns! Se apleacă, rînjește, Își deschide geanta de pe umăr și scoate cablurile. Se lasă pe genunchi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
viitorul societății în care trăiesc și să-și deschiză perspectiva unei reforme prin răsturnarea radicală a tot ce există. D. Carp, în a noastră părere, face rău de micșorează importanța întîmplărilor din Iași. Pe cât știm, acești tineri amăgiți nu sunt stârpituri de vanilie crescute în bumbac, cu capul amețit de fraze și romanuri, ca tinerii Vintilă Rosetti sau Calligari, cari în vederea unor sinecure ar transige numaidecât cu pretinsele lor principii revoluționare, numai să li se arunce câte un oscior. Nu sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
parte oameni ca Giani, Carada, C. A. Rosetti, Pherekydis, Serurie ș. al. Toată spuma asta de fanarioți novisimi, cari s-au pripășit în țară de 50 - 60 de ani încoace, formează naturalmente elementul de disoluțiune, demagogia României. Fizic și intelectual stârpituri, neavând nici tradiții, nici patrie, nici naționalitate hotărâtă, le vedem punîndu-se la discreția străinilor și votîndu-le când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le vedem aliindu-se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de emancipare națională de acolo. Aprinși de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara lui proprie și, precum zice "Poșta", guvernul i se pare tot atât de străin ca cel unguresc ardelenilor, ca cel muscălesc basarabienilor. E un axiom în mecanică că efectul trebuie să fie egal cu cauza. Domnia fanariotă și scurgerea sistematică de stârpituri și faliți în șesul Țării Românești a ținut 121 ani. Abia la 1921 avem perspectiva că, prin o lungă reacțiune a spiritului național și a puterii de asimilațiune a solului și a rasei, vom fi exterminat până și urmele acelei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este deci îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună, la care tot neamul românesc ia parte în mod instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naționale. Azi e limba, pe care aceste stârpituri o prefăcuseră într-o păsărească neînțeleasă, mâni va fi poate organizația socială, poimîni biserica și școala, una câte una. Totul trebuie smuls din mâna acestor oameni c-o înnăscută incapacitate de-a pricepe adevărul și lipsiți de posibilitatea patriotismului: totul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neasimilați, de proveniență transdanubiană, de populațiunea de rasă? Cerem a se constata aceasta în toate punctele. Noi zicem prin sterilitate fizică și intelectuală. Sunt intelectuali și fizic sterpi, sunt catâri în toată privința. Sau nu produc copii defel sau produc stârpituri menite la o degenerare gradată și la stingere în generația a treia ori a patra. Constatăm apoi la ele simptome permanente de slăbiciune intelectuală. La ei mintea e substituită prin viclenie. Viclenia e un semn de slăbiciune, căci mintea omenească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răspunde mai cu seamă acela al noilor fanarioți care, pentru ironia lucrului, se numește "Romînul". Chiar în aceste răspunsuri vedem deosebirea de rasă. Izraeliții caută a fi obiectivi. Se 'nțelege. Capetele sunt anatomic mai bine conformate, mai încăpătoare decât capetele stârpiturilor fanariote; de-aceea și pot avea un interes pentru cestiunea pură, în sine, pentru cea etnologică. Organele izraelite ne răspund prin analogii istorice. Ne răspund cu normanii cari au cucerit Anglia. În adevăr, romanii au cucerit Galia, pe urmă au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
caracter, lupta din care răsare împăcarea și contopirea este războiul. Dar oare cu război ne-au cucerit Pehlivanoglu, Zevzechidis și C. A. Rosettis? Cucerirea cu arme o compară Bluntschli în viața popoarelor cu pețirea, cu nunta, cu selecțiunea adevărată. Dar stârpituri strecurate pe la granițe, fugite de spânzurătorile turcilor, ne-au cucerit pe noi? Exemplul Prusiei e iar de natura celui citat de Bluntschli. O mână de cavaleri viteji au cucerit provinciile slave; ei au determinat istoricește aceste provincii, cari au format
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar domnia noilor fanarioți cată să se mântuie dacă acest popor ține la onoarea lui, la demnitatea lui, la numele lui și în fine la existența lui fizică, otrăvită de rachiul jidovesc, la existența lui intelectuală și morală, otrăvită de stârpiturile demagogiei fanariote. Dar "Romînul" întreabă cum am putut avea îndrăzneală de a nega originea și ideile românești a roșiilor. Vezi d-ta. Ba trebuia să ne luăm căciula și să cerem iertare d-lor C. A. Rosetti, Pherekydis, Giani, Carada
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înțelege de ce neamul românesc, numeros și inteligent, muncitor și îndrăzneț, nu poate ajunge în lume la poziția ce i se cuvine. Cum să și ajungă când oceanul cel turbure de 'mprejurul insulei romanice au aruncat deasupra lui o spumă de stîrpituri? Ce-i pasă acestei spume cosmopolite de ființa istorică a Romîniei? Vorba lui Hamlet: "Ce e Hecuba pentru ei? Ce-i pasă, ce-i poate păsa unui C. A. Rosettis, unui Giani, unui Pherekydis, coborâtori din străini, în cari idei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zeiască a Domniei străine s-a consumat și poporul românesc e de facto înlăturat din istorie, ca o curiozitate etnografică, lipită de pământ, sclava pe de-a pururea a plebei bulgărești, grecești, jidovești, imigrată din cîteși patru colțurile lumii. O stârpitură de grecotei cinic, fără sentiment de patrie, fără umbră de iubire pentru acest vechi și nenorocit neam, s-a cocoțat în fruntea țării; neagra străinătate, umbra spinului la ușa noastră a tuturor! Ce iluzii să ne și facem în adevăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al Romîniei? E C. A. Rosetti romîn? Caligari, Carada, Harama, Chirițopol, Pherekydis, Cariagdi, Anastasiadis etc. etc. romîni? Regatul greco - bulgarilor și al jidanilor, iată ceea ce trebuie scris în fruntea decretelor; românii nu mai au în realitate nici rege, nici țară. Stârpitura de grec se ține de stârpitura de bulgar până la capătul lanțului infinit de patrioți de meserie... "Romînia" nu-i decât o firmă de hotel, mai rău... o firmă de speluncă pentru mutrele confiscate a lepădăturilor tuturor țărilor. Și încai daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
romîn? Caligari, Carada, Harama, Chirițopol, Pherekydis, Cariagdi, Anastasiadis etc. etc. romîni? Regatul greco - bulgarilor și al jidanilor, iată ceea ce trebuie scris în fruntea decretelor; românii nu mai au în realitate nici rege, nici țară. Stârpitura de grec se ține de stârpitura de bulgar până la capătul lanțului infinit de patrioți de meserie... "Romînia" nu-i decât o firmă de hotel, mai rău... o firmă de speluncă pentru mutrele confiscate a lepădăturilor tuturor țărilor. Și încai daca țara aceasta ar fi stăpânită de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi găsit episcop care să popească mutrele de maimuțe și de caricaturi ale faimoșilor noștri patrioți actuali; nici domn care să-i învrednicească cu vro slujbă. De-a mirarea lucru este în adevăr cum s-a putut ca asemenea stârpituri, fizic imposibile, intelectual stupide, moralicește putrede, să ajungă a stăpâni în țara românească. Cu toate acestea cazul nu este unic în istoric. Precum au fost împărați cari au murit de phtheiriasis (boala pediculară ) tot așa mari formațiuni istorice pier prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e vro comparație între românul autohton din America dunăreană și cel de sub guverne străine? Chiar guvernul unguresc, oricât de rău ar fi și oricât de spoliator, e departe de-a se putea compara cu al nostru. De-acolo ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sur la selection dans ses rapports avec l'heredite chez l'homme și se va convinge că rasa aceasta [ajunsă] până la pornocrație trebuie să degenereze fizic și să se stingă. Așadar stingerea fizică, moartea e aliatul poporului românesc în contra acestor stârpituri și moartea e un prieten sigur al poporului sănătos și tânăr în contra celui bătrân. Pleavă adunată din lenociniile Țarigradului ca element speculant și mijlocitor, turcii i-au introdus și mănținut în țară tocmai pentru a corupe ei elementele sănătoase, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cruzime, de hoție la drumul mare, de trădare nu-l credem capabil. Bandiții răsăriți din țărînul român au fost cavaleri. Daca în privirea limbei a fost cu putință minunea ca geniul asimilant al graiului romanic să farmece * și pe aceste stârpituri, încît să-și uite păsăreasca afemeiată și scârboasă, în privința caracterului suntem învinși. Degeaba marele adevăr a lui Darwin se dovedește a fi absolut în privirea aceasta. Individul organic e după el rezultanta a două puteri opuse, principiul moștenirii, prin care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca străini, să se simtă străini în țara lor proprie. Toate capetele unor rase degenerate cari s-au grămădit în orașele României, toate craniile cu câte cinci dramuri de creier, fără seriozitate și adâncime, toți microcefalii și {EminescuOpXI 405} toate stârpiturile Peninsulei Balcanice apar în acest bal mascat sub formă de reputații uzurpate de mari oameni fără știință de carte; toată această plebe s-a constituit în stăpâna poporului românesc. Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal. Domnia fanarioților au putrezit clasele noastre sociale; aristocrația noastră, din războinică și mândră ce era, a fost devenit în cea mai mare parte servilă, încrucișîndu-se cu stârpitura grecului modern, care e tot atât de șiret, dar mai corupt decât evreul de rând. Prin urmare clasa înaltă a societății noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toată lenea, tot bizantinismul, se lasă ușor înădușită de ciocoimea ei, de foastele ei slugi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra celorlalți creștini. Neapărat că înlăuntrul statului lor vor căuta, vor găsi chiar aliați, dar aliați de interese zilnice; vor găsi o clasă care nici într-o țară nu poartă greutățile ca să zicem fizice ale statului, vor găsi aliați pe stârpitura de cămătar grec, pe evreu, pe străinii din orice {EminescuOpIX 310} țară cari au interes ca o stare coruptă de lucruri să dureze; dar toți acești aliați îl vor renega și părăsi în "dies irae ". Tot astfel scamatoriile diplomatice interne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o primejdie vie pentru orice aspirare adevărată și serioasă. "Istoria romînilor" scrisă de el este o țesătură de închipuiri subiective și de greșeli; o a doua ediție a gramaticii e o adevărată babilonie de fantazii etimologice, iar poeziile sale sunt stârpituri de cuvinte {EminescuOpIX 342} străine înșirate după o măsură oarecare. Aproape tot ce-a făcut Ioan Eliad modestul învățător de la Sf. Sava a fost caricat de Heliade-Rădulescu. Oricine va scrie o istorie a culturii pe malurile Dunărei va trebui să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un nou prilej de a se nega pe sine: „Afinitățile mele cu înverșunații, cu toți cei pe care-i detest. Cine a semănat cu dușmanii săi mai mult decât mine?”. Apoi, generalizează: „Pătimașii, înverșunații sunt în general niște prizăriți, niște «stârpituri». Pentru că trăiesc într-o veșnică ardere, pe socoteala trupului lor”. Despre epilepsie, Cioran vorbește și cu altă ocazie, când este epuizat de insomnie: „E trecut de miezul nopții. Tensiune nervoasă vecină cu epilepsia. Îmi vine să țip. Mă dor toate
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Bogza i-l dedică lui Ilarie Voronca cu ocazia apariției volumului Ulise. Cu același ton insurgent și în imagini violente se precizează că Voronca, „inventatorul pictopoeziei”, este semnatarul Aviogramei - manifestul revistei „75 HP” -, „eroica bombă [...] care a transformat capul tuturor stârpiturilor într-o imensă pădure de bidinele”. Pentru a sublinia impactul înnoitor al demersului său, evoluția literară a scriitorului e văzută în termenii unei bătălii: trimisă din primele linii ale avangardei, unde se dădea lupta împotriva unor „stări false care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]