35 matches
-
să vrea. Dar așa... „doaâdzăci lei bătuți” la teșcherea...Unde mai pui faptul că Panaite o fi dus-o și bine pe lângă stăpânul lui, fiindcă uite ce spune el: „... să lucrăm la meșterșugul nostru de toate ce va hi poronca stăpânească.” „Ce fel de meșteșug avea Panaite? Din cuprinsul zapisului mai aflăm că la această vânzare l-a pus martor pe Ion Viardeș potcovarul, ceea ce înseamnă că nu era nici el străin de „meșterșugul” bătutului fiarelor. „Să știi că îmi place
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ferestrele; ventilatorul, vara. Pielea nu-ți va fi atinsă de nici o adiere. Încerci să te regăsești în Infinitul Mic. Nu spui nimănui, întrezărești ridicolul; nici nu renunți, consideri exercițiul vital. Nicăieri nu găsești un adăpost mai sigur; propriul tău prizonier, stăpânești din detenție. Surd. Numai cu gândurile. Orb. Încerci să înțelegi. Dacă această operație ar fi realizată de o mașină, s-ar isca un zgomot catastrofal: s-ar prăbuși tot orașul, toată țara ar fi o ruină. Un fel de Sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
freacă și-l clătește în disperare, până se albește. Dar nu zici că-l freci doar pentru că așa vreau eu? Că te plătesc eu?! Altfel, ce te-ai face, cu tot talentul tău?! Ori poate crezi că, la talentul tău, stăpânești și adevărul?!“ Înveselit, Goncea începu să hohotească. Râdea icnit, foindu-se în fotoliu. „Adică tu, care faci montaje literare, spectacole de sunet și lumină, care ai inovație la măscărădeli și comicăreală, care ai făcut avere la Cântare, că am vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dorim noroc. Dumnezeu să fie cu tine și așa mai departe. Peste o vreme va veni la mine o scrisoare cu actele. Tot ce trebuia să fac era să-mi scriu numele în câteva locuri. Apoi, a spus tata, o să stăpânești o mică avere. Chiar în seara aceea m-am suit în pat, cu hârtie și creion la mine, și mi-am inventat o iscălitură. Era o bucățică din malul râului Ava, cu trei tufișuri mici, două stânci colțuroase și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
privind îndelung prin spărtura din zid spre ceva ce rămăsese neatins de trecerea timpului: pajiștea care cobora în pantă spre râu și ulmii de pe mal. Pentru el casa era un lucru pe care-l stăpânești, iar lucrurile pe care le stăpânești stau sub blestemul schimbării. Cele care nu-ți aparțin rămân neschimbate și tocmai acelea îl primeau acum cu bunăvoință. Peisajul nu era al lui, nu era căminul nimănui - era pur și simplu locul unde erai acasă. Acum nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
crește, Se trezește -n mândru lac Iar copacii umbră-i fac. Iar stejari din mal în mal Pe de-asupră-i se prăval, Vârfuri sprijin de o laltă Și îmi fac o boltă naltă, De vârfuri ce se-mpletesc Și în umbră stăpânesc, 98 {EminescuOpVI 99} Și în vecinică răcoare Undele scânteietoare. Dintr-un mal la celalalt A căzut un trunchiu înnalt, Mi-a căzut de-a curmezișul De îi spânzură frunzișul, Punte lungă de-un copac Peste-o liniște de lac; Punte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Marcu Monahul întru tot puternică și de viață făcătoare și începătoare de lumină Preasfântă Treime, Care, pentru bunătate, toată făptura lumii și pe cea mai presus de lume dintru neființă ai adus-o și cu purtarea de grijă o și stăpânești; Care, după alte nespuse faceri de bine ale Tale față de neamul omenesc, pentru neputința trupească, ne-ai dăruit nouă pocăință până în clipa morții; nu ne lăsa pe noi, ticăloșii, să murim în faptele noastre cele rele, nici pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a urmat e foarte inegală. Reveriile sunt pline de concepte, de locuri comune, într-o limbă abstractă, chiar trivială. Florile Bosforului, un fel de "orientale", nu satisfac, nici prin lexic, nici prin senzații, setea noastră de exotic. Puerilitatea și dulcegăria stăpânesc. Însă Bolintineanu cunoștea direct Orientul, și unele imagini, fără a avea plastica de smălțuitor a lui Th. Gautier, sunt interesante, dovadă aceea a Ioanei, "romînă macedoană": Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic, ca o Diană, Sub al persicii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce aveau stăpânii moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celelalte rude, Toader, Vasile și Călin Stănilă, probabil frați cu Gheorghe, „neamurile mele - scrie reclamantul - mă împotrivesc la stăpânirea acei danii”, în timp ce ele, neamurile, susțin, printr-o hârtie înmânată între timp instanței, că „nepotul nostru, Vasile Stănilă, cu ră credință stăpânești, înșelându-mă pe mine, cel al treilea iscălit (Călin I. S.), și mi-au luat o mărturie” (înscrisul de danie din 1821), pe care acum ei o vor restituită, iar ei să devină copărtași. Despre felul cum a curs stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]