630 matches
-
-și orice voință, ei se îndreaptă din instinct spre acela care are una. Nu nevoia de libertate, ci aceea de servitute domină întotdeauna sufletul mulțimilor. Setea lor de supunere le face să asculte din instinct de acela care se declară stăpânitorul lor. Mai putem observa că „prestigiul dispare întotdeauna o dată cu succesul. Eroul pe care mulțimea îl aclama în ajun, este huiduit de a doua zi, dacă soarta l-a lovit. Reacția va fi cu atât mai vie cu cât prestigiul fusese
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
era așteptat de mulțimea gălăgioasă, adusă din tot imperiul. Printre bătăile sacadate ale tobelor se auzea murmurul gloatei, un freamăt amenințător, văzu chiar pumni ridicați În semn de ură. Gloata chiuise la pronunțarea sentinței, căci mulțimea Îi ovaționează doar pe stăpânitori. Conștiința acelui gând Îl va copleși. Capul i se lăsă pe piept, umerii i se chirciră de parcă se aștepta la o lovitură (chiar fu aruncată o piatră) și se Încovoie și mai mult de spate. De‑ajuns ca gloata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sînt principatele și în ce fel se dobîndesc Toate statele, toate stăpînirile care au avut și au putere asupra oamenilor au fost și sînt fie republici, fie principate. Acestea din urmă sînt sau principate ereditare, anume acelea asupra cărora familia stăpînitorului lor domnește de multă vreme, sau principate noi. Iar cele noi sînt, sau în întregime noi, cum a fost Milanul pentru Francesco Sforza, sau sînt teritorii adăugate la statul ereditar al principelui care le dobîndește, cum este regatul Neapolelui pentru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu se apără nici ea de lupi. Trebuie, așadar, să fii vulpe pentru ca să recunoști cursele, și să fii leu, pentru ca să-i sperii pe lupi. Aceia care procedează numai în felul leului nu se pricep deloc în arta guvernării. Astfel, un stăpînitor înțelept nu poate și nici nu trebuie să-și țină cuvîntul atunci cînd acesta s-ar întoarce împotriva lui și cînd motivele care l-au făcut să promită un lucru au încetat de a mai exista. Iar dacă oamenii ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Episodul cel mai interesant este recitarea imnului, tehnică scoasă în evidență și de G. Sholem. De fapt, o formulă incantatorie, pe care misticul trebuie să o recite permanent de-a lungul călătoriei sale cerești: „Veșnic, Puternic, Sfânt, El/ Dumnezeu Unul Stăpânitor/ Născut din Tine Însuți, Incoruptibil, fără pată/ Nenăscut, Neîntinat, Nemuritor/ Desăvârșit în Tine Însuți, prin Tine Însuți iluminat/ fără mamă, fără tată, Necreat/ Preaînalt, din foc ș...ț. Primește-mi rugăciunea și sacrificiul pe care Tu Însuți Ți l-ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
comoară; căderea lor în păcat nu are o cauză precisă, ca în relatarea lui Casian, ci este mai degrabă un proces natural și inevitabil. Iată fragmentul: Vreme de șapte generații, acești oameni au continuat să-l socotească pe Dumnezeu drept stăpânitorul tuturor lucrurilor și să ia în toate virtutea drept călăuză; dar, cu timpul, s-au îndepărtat de ea, practicând rău obiceiurile străvechi: n-au mai adus Domnului cinstirea cuvenită și nici nu le-a mai păsat de dreptatea față de oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Pe scenă, ne-am bucurat, în schimb, de expresia artistică încântătoare a trei dansatoare și doi dansatori, Azusa Nishimura, Suszana Gomez, Eugene W. Rhodes III, Emma Ribbing și Mariusz Jedrzejewski - o trupă internațională, ca majoritatea companiilor de dans de astăzi. Stăpânitori ai unei tehnici moderne remarcabile și ai unei plastici corporale pe măsură - mișcarea lor desfășurându-se precumpănitor la nivelul solului, dar și pe verticală - dansatorii coregrafului elvețian, ne-au dăruit o seară remarcabilă. Dacă arta ca marfă de piață este
Sub pecetea efemerului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7897_a_9222]
-
impresii trezite de relief și de climă suprapuse celor atât de viu redate de ilustrul înaintaș. Trama respectă datele strict istorice privind temerara încercare din anul 401 a. C. a lui Cirus cel Tânăr de a-și detrona fratele, pe Artaxerxe, stăpânitorul imensului regat persan. Armatei de mercenari asiatici, Cirus îi adăugase un corp format din 13.000 de voluntari greci, ce aveau să descopere cu întârziere că nu despre reprimarea acțiunilor răzlețe ale unor triburi era vorba, ci de o miză
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
Gabriel Coșoveanu Doina Ruști Patru bărbați plus Aurelius Iași, Editura Polirom, 2011, 218 p. În Doina Ruști deja recunoaștem un stăpânitor al paginilor bizare. În Zogru ne confruntam cu tribulațiile unui duh obosit și melancolizat de metamorfoze, iar în Fantoma din moară întâlneam o altă entitate spectrală, capabilă, și ea, să producă fiorii specifici senzației de pericol și de literatură bună
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
Marieva Ionescu Deghizat într-un fel de Șeherezadă, faimosul explorator Marco Polo îi povesteș te lui Kubilai Han, stăpânitorul celui mai vast imperiu din istorie, despre cetățile văzute închipuite în călătoriile sale prin imperiu. Călătorul-povestaș este singurul care poate să alunge dispoziția capricioasă și severă a temutului han, „teleportându-l” din grădina palatului său într-un „oraș discontinuu în spațiu
Alte o mie și una de nopți by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5492_a_6817]
-
oameni, de aceea puterile sale trebuie să fie sporite : Pentru toți pe care îi stăpânești: femei, copii, bărbați, tu vei da seamă; atâta foc ți-ai pus singur pe cap de bună voie! M-aș mira dacă este cineva dintre stăpânitori, care să scape de osândă, față de o așa amenințare și față de lenevirea și trândăvirea prezentă, văzând mai cu seamă pe unii alergând după aceste demnități, și aruncându-se singuri într-o așa de mare greutate a stăpânirii. Că dacă cei
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Macedonia (1976), Figuranții (1979), Vacanța (1981) și Necuviința (1984). Cu Privilegiu, epica Mariei-Luiza Cristescu se apropie de zona fierbinte a unei problematici care privește relația puterii cu individul; iată: "Oamenii greșesc punînd puterea în aceeașei sferă largă cu omenescul. Nici un stăpînitor dintre cei mai lăudați n-a mai fost om după ce a ajuns stăpîn. A fost cel mult un stăpîn mai priceput în arta lui, a manevrat mai bine și nu s-au văzut ițele lucrării lui. Marii stăpînitori n-au
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
omenescul. Nici un stăpînitor dintre cei mai lăudați n-a mai fost om după ce a ajuns stăpîn. A fost cel mult un stăpîn mai priceput în arta lui, a manevrat mai bine și nu s-au văzut ițele lucrării lui. Marii stăpînitori n-au nevoie să-și ucidă cel mai bun prieten, să-și arate "adevărata fire", adică cruzimea. Iată pe viu ceea ce știam: obrazul unui stăpînitor nu cunoaște decît cîteva expresii. Privirea goală aruncată peste capetele plecate, zîmbetul mic și strălucirea
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
arta lui, a manevrat mai bine și nu s-au văzut ițele lucrării lui. Marii stăpînitori n-au nevoie să-și ucidă cel mai bun prieten, să-și arate "adevărata fire", adică cruzimea. Iată pe viu ceea ce știam: obrazul unui stăpînitor nu cunoaște decît cîteva expresii. Privirea goală aruncată peste capetele plecate, zîmbetul mic și strălucirea de cruzime reprimată a ochilor, mijitul lor cînd îl bîntuie un gînd, rîsul de satisfacție. Toate astea se așază pe expresia-mască a puterii. Alte nuanțe
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
în fața Constantinopolului, și a unor uneltiri împotriva lui Constantin, Liciniu este condamnat la moarte și executat la Tesalonic în anul 324. Acum, Constantin rămâne singurul împărat al vastului Imperiu Roman, până la moartea sa în 22 mai anul 337. Rămas singurul stăpânitor, Constantin cel Mare adoptă față de Creștinism o atitudine binevoitoare, fără a jigni însă păgânismul greco-roman, care are numeroase și puternice rădăcini. Împăratul însuși păstrează, în aproape tot timpul domniei sale, demnitatea supremă păgână de Pontifex Maximus și nu se leapădă de
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
niciodată să nu te înalți asupra cuiva, chiar dacă ai fi cel mai mare împărat dintre împărați, cel mai vestit dintre conducători, cel mai bogat dintre toți bogații; învață privind la Domnul tuturor, la Sfântul sfinților, la fericitul Dumnezeu și singurul Stăpânitor, la Cel ce locuiește în lumina neapropiată (I Tim., 6, 15-16), Care coboară astfel și-Și aduce mireasă Fiului Său Unul - Născut de la cel ce s-a răzvrătit, El, Cel nevăzut, Cel necuprins, Cel nepătruns, Făcătorul și Ziditorul tuturor, pentru
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
pe jupan Dimitrie și jupan Gheorghe, precum și o a doua etapă, a statului feudal propriu zis, țara Cavarnei, statul lui Balica despotul, a lui Dobrotici, apoi Ivanco. Mircea cel Bătrân se pare că a alungat vremelnic pericolul turcesc devenind „singur stăpânitor până la Marea cea Mare”(6), la sfârșitul domniei lui (1418) sau a urmașului sau Dan al ÎI lea(1420), Dobrogea devenind parte componentă a Imperiului Otoman, integrată pasalâcului Rumelia, păstrată sub administrație turcească timp de patru secole și jumătate. Războiul
ZIUA DOBROGEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384631_a_385960]
-
Relația Natură - Divinitate este teoretic independentă de om care, în fapt, este o infimă realizare a naturii. Poate având oblăduirea lui Dumnezeu în sensul unei mai mari puteri de discernământ omul se poate considera un cercetător al naturii. Nicidecum însă stăpânitor al ei. In orgoliul său omul își cată semeni undeva în univers printre miliardele de sisteme solare deși privind cu lupa vecinătățile imediate ar putea găsi mulți. Dacă m-aș putea detașa într-un expert al meditațiilor aș adânci studierea
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
exista și o artă de a trăi ? ...o Artă care să le cuprindă pe toate la un loc!? Dacă nu ar exista filosofi între zidurile unei cetății sau a unei națiuni și dacă cei care astăzi se numesc regi și stăpânitori nu ar fi cu adevărat gânditori în folosul comunității, într-un mod cât mai adecvat societății de azi, ... Citește mai mult Adevăr, Bine și Frumos în ,,Arta de a trăi - dialoguri cu trecutul”, autor Ovidiu Cătălin CaraimanCicero - homo universalis - cel
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
exista și o artă de a trăi ? ...o Artă care să le cuprindă pe toate la un loc!? Dacă nu ar exista filosofi între zidurile unei cetății sau a unei națiuni și dacă cei care astăzi se numesc regi și stăpânitori nu ar fi cu adevărat gânditori în folosul comunității, într-un mod cât mai adecvat societății de azi, ... XXIX. INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU:O VIAȚĂ DE OM ȘI UN NUME: BORIS DAVID (III), de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr.
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
era așteptat de mulțimea gălăgioasă, adusă din tot imperiul. Printre bătăile sacadate ale tobelor se auzea murmurul gloatei, un freamăt amenințător, văzu chiar pumni ridicați În semn de ură. Gloata chiuise la pronunțarea sentinței, căci mulțimea Îi ovaționează doar pe stăpînitori. Conștiința acelui gînd Îl va copleși. Capul i se lăsă pe piept, umerii i se chirciră de parcă se aștepta la o lovitură (chiar fu aruncată o piatră) și se Încovoie și mai mult de spate. De-ajuns ca gloata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
veniți în Panonia la anul 896, în lucrarea „Povestea vremurilor de demult”, apoi în documente bizantine, maghiare, papale, armenești, persane și turcești. Pentru teritoriul dintre Carpații Răsăriteni și Nistru - viitorul stat șara Românească Moldova, care a purtat diverse denumiri după stăpânitorii vremelnici, veniți din stepele Rusiei (Paținachia, Cumania), avem mărturiile împăratului bizantin Constantin Porphyrogenetul, în lucrarea „De administrando imperio”, din secolul al X-lea, apoi, un alt cronicar bizantin, Nichita Choniates , vorbind despre răscoala vlahilor balcanici și a bulgarilor, conduși de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au făcut moșiei Fruntești s-au alcătuit și vadurile di iaz ce pot să fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet a fi stăpânitori de fieștecare bez un vad ce au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile teritorii în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului român și a limbii române, autohtonii integrându-se definitiv romanității orientale. Formele modeste de existență a societății protoromânești, supus stăpânitorilor migratori europeni și asiatici, atestate de locuințele de tip bordei și semibordei pentru secolele V-XI d.Hr., pe teritoriul Moldovei, au evoluat treptat spre uniuni de obști, cnezate și voievodate, capabili să asigure, prin forța lor economică și militară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
privesc cu încântare, Zâmbești cu fața liniștită, Iar eu îți fur o sărutare. Pe gâtul tău fără mărgele, Îmi las sărutul meu decent, Ochii tăi ca două stele, Îi privesc tot mai frecvent. *** CUPRINDE-MĂ... Cuprinde-mă tu Cer Senin, Stăpânitor a pajiștii de stele, Pe mine trecătorul, albul crin, Un simplu călător prin ele. Nu-mi lăsa niciun răgaz, Răpește-mi gândul inocent, Și mă trimite în extaz, Departe, în orice continent. Referință Bibliografică: Muza mea! / Mihai Leonte : Confluențe Literare
MUZA MEA! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361434_a_362763]