637 matches
-
ca patriarh și nu ca despot în sensul Imperiului Roman și unde, în afara acestei unice puteri nu există altceva decât arbitrariul, în toată cruzimea sa, rătăcind fără rost în jurul ei. În despotie, supușii se află într-o unitate impusă cu stăpânitorul prin acceptarea esenței divine a naturii puterii sale iar exprimarea fidelității se face la început sub forma credinței, încrederii și a supunerii. Regimul patriarhal al despotiilor reușește să țină laolaltă întregul social prin prevederea, îndemnurile, pedepsele sau, mai curând, prin
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
Cel ales trebuia să-și dovedească calitățile de conducător. În comunele rurale conducerea eligibilă a persistat până mai în zilele noastre. Primarul, judecătorul (la comunele urbane), polițistul și notarul erau aleși dintre chiaburii satului sau echivalenți. Nu dintre moșieri adică stăpânitorii marilor proprietăți funciare, adevărații conducători regionali. O condiție esențială a alegerii magistratului (funcțiile înainte specificate constituiau magistraturi) era să fie localnic. Ungurenii, adică cei aciuați veniți de aiurea erau marginalizați la propriu, dese ori constituind un cătun aparte. A rămas
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
au strecurat atâția străini de alt neam și de altă lege decât a noastră, o catedrală ortodoxă înseamnă nu numai un act de recunoștință față de Dumnezeu, ci și un răspuns afirmativ dat din partea noastră voinței Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Nimeni să nu mai stea în cumpănă, ci cu toții să punem mână de la mână, pentru a ne putea concretiza în piatră, cât mai repede, și aici la granița de vest, mărturisirea noastră de credință, precum și voința de a fi noi stăpânitorii veșnici ai acestor plaiuri''.17 Un alt mare eveniment creat și organizat de Episcopul Nicolae este cel de la Beiuș din 18 septembrie 1938 când sfințește piatra de temelie a paraclisului și internatului diecezan din Beiuș. ,,Crearea și susținerea unor instituții
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
care poate angaja mulțumirea completă chiar și în patul conjugal. Este oare de mirare că popa Catolic poate afirma: „Soția este o amantă până la primul copil. Apoi devine mamă și în final soră.” Ea nu mai dorește să satisfacă dorințele stăpânitorului ei soțul dar rămâne femeie și caută pe aiurea plăcerea pe care soțul omite să i-o genereze. Nu o fac chiar toate femeile Indiferent dacă dorința sexuala poate avea o bază biologică sau fizică, ea devine adesea o percepție
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435571036.html [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
nu-mi aparțin, dar cu acest îndemn mă adresez Românilor din Vaslui, Suceava, Galați, Constanța, Bihor, Timiș, Munții Apuseni și de pe tot cuprinsul Țării care se opun samavolniciilor de tot felul, la care ne supun mai vechii dar și noii stăpânitori ai lumii și slugile lor din Țară. Vor să dărâme tot ce-a ridicat, secole în șir, Neamul nostru atât de greu încercat. Frați Români, Datori suntem să ne apărăm Pământul Sfânt al Țării, de-ar fi să ne dăm
„CINE NU SE TEME DE MOARTE NU VA FI NICIODATĂ ROB” by http://balabanesti.net/2014/01/06/%e2%80%9ecine-nu-se-teme-de-moarte-nu-va-fi-niciodata-rob%e2%80%9d/ [Corola-blog/BlogPost/339995_a_341324]
-
niciodată să nu te înalți asupra cuiva, chiar dacă ai fi cel mai mare împărat dintre împărați, cel mai vestit dintre conducători, cel mai bogat dintre toți bogații; învață privind la Domnul tuturor, la Sfântul sfinților, la fericitul Dumnezeu și singurul Stăpânitor, la Cel ce locuiește în lumina neapropiată (I Tim., 6, 15-16), Care coboară astfel și-Și aduce mireasă Fiului Său Unul - Născut de la cel ce s-a răzvrătit, El, Cel nevăzut, Cel necuprins, Cel nepătruns, Făcătorul și Ziditorul tuturor, pentru
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467783799.html [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
care nu cedează. Și n-avem alt ideal decât de-a ne hărăzi Dumnezeu fericirea să murim chinuiți și sfârtecați pentru scânteia de adevăr ce știm c-o avem în noi, pentru a cărui apărare vom porni la încleștare cu stăpânitorii puterilor întunericului pe viață și pe moarte. Asta-i deviza fiecărui creștin. Dacă nu-i așa, atunci „mortua est”! În tinerețe eram singurul din sat care mergeam la biserică. Nu babă, nu moș, nu nimica, eram eu singur. Și a
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
lui. Tocmai pentru că, în principiu, acest stat de drept ( care nu poate fi numit astfel numai fiindcă-i funcționează Curtea Constituțională sau Avocatul Poporului), se deosebește calitativ de cele de până acum prin faptul că nu mai are supuși și stăpânitori, ci împarte forma de răspundere altfel: în drepturi și îndatoriri, sau atribuții și obligații. Cu totul alte forme de desfășurare a vieții publice decât cea nepărat concurențial-dușmănoasă și de scandal politic în care s-a specializat guvernarea noastră, mai ales
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (IV) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355481489.html [Corola-blog/BlogPost/351701_a_353030]
-
aici magistre Rutavan ca trimis al magnificului nostru împărat Tiberius, zeii să-l ocrotească, spuse Ponțiu Pilat arătându-i jilțul pe care să se așeze. -Mărite procurator, începu Ruthavan, sunt după cum ați aflat trimis al împăratului Tiberius, magnificul, împăratul romanilor, stăpânitor peste Mare Nostrum și peste toate pământurile din jurul ei și peste toate ostroavele mării celei mari. Spunând acestea magistrul Ruthavan îi arătă procuratorului inelul dat de Tiberius și apoi mesajul împăratului parafat cu pecetea imperială. Ponțiu Pilat citi: ,,Procuratorului provinciei
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1454888759.html [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
pe bolta cerului. Cui să-și spună el tot păsul din inima sa? Ridică ochii spre cer, în speranța că Cineva îi va auzi strigătul de deznădejde. Plânse mult. Apoi, împreunând mâinile, cu ochii spre cer, strigă cu glas răsunător: - Stăpânitorul Cerului! Dă-mi liniștea din suflet, ori voi muri! Nici nu sfârși el aceste vorbe, că în mintea lui răsări o idee: Artemios! (va urma) Referință Bibliografică: Providența (1) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
care zice: "Rău lucru este peste tot anarhia, prilejul multor nenorociri și obârșia dezordinii și confuziei; dar un rău nu mai mic este și neascultarea celor conduși. Dar Cineva ne spune poate că este și un al treilea rău; atunci când stăpânitorul este rău. Știu și eu: acesta nu este un rău mic, ci mult mai rău decât anarhia; căci este mai bine să nu fim stăpâniți de nimeni decât să fim conduși de cineva rău, pentru că în primul caz de multe
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
COZIEI Și fata s-a bucurat Că Monăstirea s-a înălțat! Dar Domnișorul a plecat ... GLASUL LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Predominând scena. Clopăotele se aud. Io, cel întri Hristos, Dumnezeu binecredinciosul și bine cinstitorul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea, mare Voievod și Domn ... Doresc ca această țară Și acest popor Să trăiască în pace ﾎn vecii, vecilor! ( Cortina cade 絜 timp ce clopotele se aud tot mai puternic pe un fundal de melodie adecvată. ). August 1976-octombrie 2009
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Ca atare, “în cuvântările și chiar în pastoralele sale simțea ca o sfântă datorie de conștiință, să demaște pericolul ateismului și să-I prevină pe credincioși, pregătindu-i pentru o dârză și neînfricată rezistență în fața vitregiilor, ce veneau necontenit, din partea stăpânitorilor fără de Dumnezeu. Vânturile care bat - scria Episcopul, nu împrăștie niciodată grâul cel greu și curat ca aurul, nici nu scot din rădăcini stejarii cei puternici, ci doar arborii cei găunoși și scorburoși. În fața vânturilor care vin, să rămâneți grâu curat
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
în fața Constantinopolului, și a unor uneltiri împotriva lui Constantin, Liciniu este condamnat la moarte și executat la Tesalonic în anul 324. Acum, Constantin rămâne singurul împărat al vastului Imperiu Roman, până la moartea sa în 22 mai anul 337. Rămas singurul stăpânitor, Constantin cel Mare adoptă față de Creștinism o atitudine binevoitoare, fără a jigni însă păgânismul greco-roman, care are numeroase și puternice rădăcini. Împăratul însuși păstrează, în aproape tot timpul domniei sale, demnitatea supremă păgână de Pontifex Maximus și nu se leapădă de
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902431.html [Corola-blog/BlogPost/361167_a_362496]
-
Așa se face că, în lunile care urmară, în ținut apărură cohortele romane, care, în marș vioi, urcară spre cetate, pustiind satele din jur, și ocupând cetatea de pe munte fără lupte însemnate de apărare din partea locuitorilor cetății. După ocuparea orașului, stăpânitorii romani voiră să impună religia lor în cetatea armeană ocupată. De bună seamă, acest lucru crea mare nemulțumire în rândul populației cetății care, la îndemnul conducătorilor cetății, se răzvrăti, generând revolte. Atunci cohortele romane nu stătură mult pe gânduri și
CETATEA DE LUMINĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1430203911.html [Corola-blog/BlogPost/366212_a_367541]
-
nu este încadrată în scenă se aude glasul lui Mircea cel Bătrân vorbind ostașilor săi. Meșterii se opresc din lucru și ascultă.). MIRCEA CEL BĂTRÂN Io, cel întru Hristos Dumnezeu binecredinciosul Și bine cinstitorul și de Hristos iubitorul Și singur stăpânitorul, Io, Mircea, mare Voievod și Domn, Cu mila lui Dumnezeu Și cu darul lui Dumnezeu Stăpânind toată țara Ungaro-Vlahiei Și părțile tătărăști și Almașului Și Făgărașului, Herțeg și Banatului, De Severin Domn Și de amândouă părțile de peste toată Dunărea Și
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
mila lui Dumnezeu Și cu darul lui Dumnezeu Stăpânind toată țara Ungaro-Vlahiei Și părțile tătărăști și Almașului Și Făgărașului, Herțeg și Banatului, De Severin Domn Și de amândouă părțile de peste toată Dunărea Și până la Marea cea Mare Și Cetății Dâstarului stăpânitor... ( Peste cuvântarea Domnitorului se suprapune cântecul Coziei care coboară dinspre crestele muntelui, acoperind văile.). MEȘTERUL SCRIPCĂ Meștere zidaru! Ascultă! Cozia pe munte cântă! COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat, Nu a dat Araci la Domnie Nici
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
când toți or fi în toane bune, să trimită fata și să ceară o sărutare de la craiul zilei (de la Soare), că numai așa odrasla lui dragă are să prindă la grai. Vodă îmbucurat, puse-n cale un ospăț mare. Pe capul stăpânitorului era însă un blestem. Cum se făcu, că piaza rea aude de gândurile Domnului și ca să-i încurce dezlegarea, alergă fuga în răcorile întunecoase dinspre lună-răsare și găsește pe stăpâna nopții bocindu-se de necredința Soarelui. Ea se văieta că
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
neumblată. Soarta rea prinde la nădejde și cu întorsături meșteșugite de vorbă, îngână către lună: - Până acum tot se cheamă că ai avut bărbat, dar de-acum încolo te lasă de tot, că el se-nsoară cu fata lui Ștefan-Vodă, stăpânitorul pământului, chiar diseară li-i nunta. Doamna nopții, numaidecât să turbeze, își aprinde argintul din față și, fulgerând de răzbunare, se jură pe strălucirea ei că are să nimicească vlăstarul îndrăznețului Vodă. Gelu Andone 59 În noaptea ospățului, luna s-a
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
ani. Pe locul unde a fost înmormântat, a plouat colirie (apă limpede) vindecătoare bolilor de ochi, semnul distinctiv al profesiei de medic. Din prunca împăratului Constantie, fiul lui Constantin cel Mare, moaștele sale au fost aduse la Constantinopol de către Artemie, stăpânitorul Egiptului și depuse în Biserica Sfinților Apostoli. Referință Bibliografică: 18 octombrie: Sf. Apostol și Evanghelist Luca / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1022, Anul III, 18 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
SF. APOSTOL ŞI EVANGHELIST LUCA de ION UNTARU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/18_octombrie_sf_apostol_si_ion_untaru_1382070155.html [Corola-blog/BlogPost/363206_a_364535]
-
și restaurarea divină ce are ca rod viața veșnică. Apostolul Pavel ne scrie despre natura luptei în care luptătorii pentru cauza Evangheliei sunt angrenați. „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești.”( Efeseni 6-12) Meditând puțin la acest verset îmi dau seama că eu ca om, nu am nici o șansă de a aduce un cât de mic triumf cauzei Evangheliei. Însă
LUPTÂND ÎN ARENA VIEŢII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Luptand_in_arena_vietii_eugen_oniscu_1372139178.html [Corola-blog/BlogPost/346008_a_347337]
-
îl îndemnau să-i pedepsească pe vinovați s-au înroșit de rușine și au tăcut. Dacă împăratul Constantin cel Mare a câștigat atâta prețuire de la oameni pentru cuvintele acelea, gândiți-vă cât la cinstit iubitorul de oameni Dumnezeu! Căci adevăratul stăpânitor este cel care-și poate înfrâna mânia, invidia și iubirea de plăceri, cel ce ține legea lui Dumnezeu, cel ce-și păzește mintea liberă și nu lasă patimile să-i cuprindă sufletul. Pe un astfel de om cu mare plăcere
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
o radiografie a zilelor noastre prin prisma Turnului Babilonului: „...procopseala asta de civilizație, cu moda cea nouă... i-a dăscălit pe oameni să nu mai caute pe Dumnezeu, deci a reușit să strice și sfânta credință. I-a învățat pe stăpânitori ca să înșele mai bine și să robească popoarele mai cumplit decât faraonii Egiptului. Cu alte cuvinte, nevoia de civilizație a sugrumat dreptatea și libertatea lumii. Civilizația falsă a învățat pe oameni să inventeze cele mai grozave arme pentru pierzarea lumii
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
desperării de popor, într-o istorioară zbuciumată. Deși nu se ceartă de către Atotputernicul, cu pedeapsă maximă, acolo unde nu e durere, nici nup, ci doar direptate, decât politicianii, formatorii lor intelectualii nechezoli de ambe spețe și, mai presus de toți, stăpânitorii fiecăruia, financiarii cei răi, de merit sau de șpagă. Dară nu toate rândurile de oameni au stat cu mâinile-n sân. Fost-au și generații vrednice pe-acest meleag de geografie mică, dar cu viitor etern, prevăzut de prooroci. Cum
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]