254 matches
-
și luptat Mihai Viteazul pentru a se înscăuna ’’al tuturor românilor’’, la 27 mai 1600, sub titulatura ’’Io, Mihai Viteazul, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei’’. Racla-cenotaf a fost predată de organizatorii stăreției și Episcopiei îngrijitoare a Mănăstirii Dealu, pentru a fi pururea pomenire. Și iată că, nu cu mult timp în urmă, se anunța o senzațională descoperire - un mormânt ce adăpostea niște oseminte, posibil trupul lui Mihai Vodă. În miez de august
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
vorbind în poartă cu un polițist. Intrigat, s-a dus să vadă ce se întâmplă. A aflat că polițistul îi spusese maicii că ține în gazdă pe „dușmanul mănăstirii”; pe Sorin Ullea l-a întrebat dacă s-a înregistrat la stăreție și i-a cerut buletinul de identitate. Profesorul a fost de acord să se legitimeze însă numai după ce vor merge împreună la toate casele pentru a legitima pe toți străinii de mănăstire. Deși maica Anișoara ne-a rugat să nu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
artă și ritualurile menționate În cartea sa sunt reale, sugerând că și interpretarea lor se situează În afara oricărui dubiu, ceea ce e o minciună. Tot o minciună - prin omisiune, de această dată - poate fi considerată și lista cu Marii Maeștri ai Stăreției Sionului, de care se face mult caz În paginile best sellerului nostru. Și asta pentru bunul motiv că nu există o singură listă, cea aflată la Biblioteca Națională din Paris, unde a ajuns prin mișculații suspecte rău, ci două. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Însemnat În istorie celestul Le Nombre d’or se poate citi Într-o carte chiar cu acest titlu, apărută recent la Gallimard, sub semnătura nașului său, compatriotul nostru Matyla C. Ghica. O reeditare, evident... A doua intersectare a României cu Stăreția Sionului și cu isteria provocată de căutarea secretului Ordinului Templierilor este Încă și mai strânsă. Îți amintesc că În privința secretului călugărilor-soldați nu s-a ajuns Încă la consens. Este vorba despre un tezaur uriaș, pe care supraviețuitorii arestărilor din ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
imediate. În Întâia jumătate a secolului al XX-lea au făcut vâlvă Mișcarea Sinarhică și Ordinul Frăției Polare, care Își propuneau Întemeierea unui imperiu universal, condus, firește, de Marele Monarh, care va readuce În Franța regalitatea - idee deloc străină și Stăreției Sionului, așa cum apare ea În cartea lui Dan Brown. Spun asta pentru că alți autori - un Jean Jacques Bedu, să zicem - au o cu totul altă viziune asupra acestei organizații. În povestea comorii de la Rennes-le-Château, ale cărei reverberații târzii Îl inspiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și dimensiunea lui materială (tezaur, comoară...), și aceea spirituală (taină subversivă a creștinătății, informație explozivă pentru Sfântul Scaun...). O dovadă - dintre multe altele posibile - a legăturii Codului lui Da Vinci cu episodul Rennes-le-Château: despre incendiara listă a Marilor Maeștri ai Stăreției Sionului, de care am mai amintit (aceea cu Newton, Leonardo, Victor Hugo și ceilalți), Dan Brown afirmă În preambulul cărții că a fost descoperită la Biblioteca Națională din Paris, printre niște suluri de pergament care au fost denumite ulterior Les
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai puțin decât șapte fotografii color ale comorii abatelui Saunière, aflată, după spusele sale, sub cheie, În seifurile unei bănci helvete. Jurnalistul francez intră În fibrilație, se grăbește să le publice În paginile unei reviste care dedică un Întreg număr Stăreției Sionului și ia legătura cu unul dintre cei mai prolifici monografi ai fenomenului Rennes-le-Château, Gérard de Sède, Împărtășindu-i formidabila descoperire. La rândul său, De Sède Îl contactează surescitat pe teleastul Henry Lincoln, care tocmai realizase două filme consacrate subiectului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
admit că istoria lumii, așa cum o cunoaștem, nu este altceva decât o mistificare a adevărului și că În spatele ei trebuie neapărat căutate, de fiecare dată mașinațiile Vaticanului, ale Cavalerilor, Templieri și ale urmașilor lor, ale masoneriei de felurite rituri, ale Stăreției Sionului și ale mai știu eu căror oculte etno-mondialiste. Dar, pe de altă parte, nici nu pot să uit că de ele se leagă pagini multe, Întunecate și sângeroase ale istoriei, că În numele credințelor, al dogmelor și al principiilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
neștire pe internet, de exemplu. Sunt acolo o mulțime de informații, comentarii, poze, studii, recenzii, interviuri, extrase din presă etc. privitoare la fenomenul Rennes-le-Château, abatele François Bèrenger Sauniére (ăsta era numele lui Întreg), Noel Corbu, Pierre Plantard, Alexandru cel Mare, Stăreția Sionului, templieri, catari și tot neamul lor. Mă ajutau câteodată să-mi amintesc anumite detalii din povestirea profesorului Adam care mi se estompaseră În memorie. De multe ori Însă, documentarea reprezenta doar un pretext pentru a mă abandona fără remușcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
neamului românesc nu poate fi rupt și înstrăinat de granițe, de vreme și vremuri, el dăinuind, ca și sabia de foc a Arhanghelului Mihail, pe verticala veșniciei. Între timp, la Mănăstirea Săpânța Peri au fost ridicate altarul de vară, clădirea stăreției, corpul de chilii, a fost introdus curentul electric, s-a amenajat drumul. La data 14 septembrie anul 2005, Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul - harnicul, dinamicul și vrednicul Episcop -Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, împreună cu părintele Grigore Luțai și peste 50
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
1949-1953), apoi cursurile Institutului Teologic Universitar din București (1953-1957). În anul 1957, a fost numit egumen la Mănăstirea Neamț (1957-1962), fiind în paralel și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie anul 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. La
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean, egumen la Vovidenia, egumen al Mănăstirii Neamț și apoi stareț la Putna, cu o rodnică și lungă stăreție în perioada grea a anilor 1962-1977. La Putna a restaurat întreg complexul mănăstiresc, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1977 a fost chemat la slujirea arhierească. Ca Arhiereu-vicar
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
al așezământului românesc de la Sfântul Munte. În anul 2011 împlinise 33 de ani de la intrarea în Sfântul Munte și 22 de ani în calitate de stareț al mănăstirii Prodromu. Din cauza slăbiciunii, însă, în ultimele săptămâni, Părintele Petroniu Tănase s-a retras din stăreția schitului. În locul său a fost ales Părintele ieromonah Atanasie Floroiu. Din sfaturile duhovnicești În vara anului 1995, Părintele Victorin, starețul mănăstirii Sihăstria, Părintele duhovnic Ilie Cleopa și Părintele Ioanichie Bălan pornesc într-un pelerinaj la Muntele Athos, la Părintele Petroniu
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362810_a_364139]
-
Călugărește Sub numele Antim Monahul, pentru Altar se Preoțește ! I se dă ca să conducă, Tipografia Domnească. Și tipărește 3 cărți, ca multă lume să citească ! La Mânăstirea Snagov, monteză o Tipografie Iar Obștea-l pune-n ascultare, să conducă-n Stăreție ! Tipărește "paișpe" cărți : patru-n limba românească Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească. Tipărește "cinșpe" cărți (iar la Tiparnița Domnească) Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
la cele veșnice a părintelui arhimandrit Teofil Bădoiu, fost stareț al mănăstirii Slănic de Argeș între anii 1978-2010 și cunoscut duhovnic al credincioșilor din satele aflate în vecinătatea acestei mănăstiri. Evlavia și vrednicia arhimandritului Teofil Bădoiu au făcut ca în timpul stăreției sale mănăstirea Slănic să devină un adevărat “Tabor al Argeșului” și să fie înveșmântată în chip luminos atât prin lucrări de zidire duhovnicească a ucenicilor săi deveniți monahi râvnitori, cât și prin construirea unei biserici de piatră care se împodobește
PARINTELE TEOFIL BADOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366826_a_368155]
-
efectuat un stagiu practic de ecumenism la Geneva. În același timp, a urmat și cursuri de doctorat la Facultatea Autonomă Protestantă din Geneva, audiind și prelegerile de istorie bisericească medievală ale prof. dr. Heinz Leibing. 1970 - 20 August: Revine la stăreția Mănăstirii Neamț. 1970 - 15 Decembrie: Este ales de Sf. Sinod al B.O.R. Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, la propunerea Mitropolitului Olteniei, Dr. Firmilian, fiind al 77-lea arhiereu al Bisericii strămoșești de la dobândirea autocefaliei, în anul 1885. Primește titlul
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
români aghioriți să aibă un lăcaș al lor și, astfel, au întemeiat Schitul Prodromu. Este de altfel grăitor, pentru vocația sihăstreasca românească a înduhovnicților români, faptul că primii trei stareți de la Prodromu - Nifon, Damian și Ghedeon - s-au retras din stăreție și și-au încheiat zilele că sihaștri, în peșteri sau chilii din apropiere, iar cel dintâi a refuzat cinstea de arhimandrit, rămânând până la capăt simplu ieroschimonah și lăsând un testament în care cheamă cu precădere la nevoința, pocăința și smerenie
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
Maicii Domnului, al Bunei Vestiri și al Sf. Ioan Botezătorul ), cu cele cinci icoane făcătoare de minuni - dintre care cea mai vestită este Maica Domnului Prodromița, " cea nefăcuta de mână omenească ", cu numeroasele lui sfinte moaște, cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea bibliotecă, cu atelierele, cu sinodiconul ( sala de reuniuni ), cu arhondaricul ( casă de oaspeți ), cu bolnița ( spitalul ), cu chiliile, cu marea cisterna subterană, cu trapeza ( sala de mese ), cu anexele gospodărești și cu celelalte acareturi, alcătuiesc, așadar, o lume
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
și români precum și mulți alții. Numele multora dintre ei sunt scrise și imprimate în diferite limbi în Osuarul vechii mănăstiri, care se află în apropierea actualei mănăstiri. La sfârșitul sec. al VI - lea și începutul celui de-al șaptelea, sub stăreția Sf. Gheorghe mănăstirea a ajuns la cea mai mare dezvoltare și înflorire. Călugării trăiau într-o atmosferă duhovnicească deosebită. O parte dintre ei duceau un mod de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Aici se găsește și tronul lui Mavrocordat. Iată, destule argumente pentru a o vedea și pentru a se păstra această bijuterie arhitectonica, de o valoare inestimabila, din centrul istoric al capitalei României. Lucrările din 2005-2010 au consolidate și restaurat corpul stăreției și muzeul mănăstirii. Putem considera aceste demersuri o întoarcere la felul nostru de a crede, de a construi , de a gândi în conexiunea istoriei, a timpului care ne determină să nu folosim jumătăți de măsură, să acționăm” cu remedii maxime
ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
-
vorbind în poartă cu un polițist. Intrigat, s-a dus să vadă ce se întâmplă. A aflat că polițistul îi spusese maicii că ține în gazdă pe „dușmanul mănăstirii”; pe Sorin Ullea l-a întrebat dacă s-a înregistrat la stăreție și i-a cerut buletinul de identitate. Profesorul a fost de acord să se legitimeze însă numai după ce vor merge împreună la toate casele pentru a legitima pe toți străinii de mănăstire. Deși maica Anișoara ne-a rugat să nu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Evstorghie. Cel intru sfinți arhiepiscopul nostru Ilie al Ierusalimului a vrut să-l vadă pe acest bătrân, stareț al mănăstirii. Bătrânul însă nu primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să plece cu această vrednicie. Dar pentru că bătrânul n-a voit, i-a îngăduit să plece cu făgăduiala să primească stăreția la întoarcerea sa. Și astfel luându-și rămas bun de la arhiepiscop , a plecat mergând la muntele Sinai
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să plece cu această vrednicie. Dar pentru că bătrânul n-a voit, i-a îngăduit să plece cu făgăduiala să primească stăreția la întoarcerea sa. Și astfel luându-și rămas bun de la arhiepiscop , a plecat mergând la muntele Sinai, luând cu el și pe ucenicul sau. După ce au trecut râul Iordan, ca la o milă depărtare, bătrânul ainceput să tremure și să
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]