255 matches
-
români aghioriți să aibă un lăcaș al lor și, astfel, au întemeiat Schitul Prodromul. Este de altfel grăitor, pentru vocația sihăstrească românească a înduhovnicților români, faptul că primii trei stareți de la Prodromu - Nifon, Damian și Ghedeon - s-au retras din stăreție și și-au încheiat zilele ca sihaștri, în peșteri sau chilii din apropiere, iar cel dintâi a refuzat cinstea de arhimandrit, rămânând până la capăt simplu ieroschimonah și lăsând un testament în care cheamă cu precădere la nevoință, pocăință și smerenie
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_schitul_romanesc_prodromu_din_sf_stelian_gombos_1329139732.html [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
Maicii Domnului, al Bunei Vestiri și al Sfântul Ioan Botezătorul), cu cele cinci icoane făcătoare de minuni - dintre care cea mai vestită este Maica Domnului Prodromița, " cea nefăcută de mână omenească ", cu numeroasele lui sfinte moaște, cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea biblioteca, cu atelierele, cu sinodiconul (sala de reuniuni), cu arhondaricul (casa de oaspeți), cu bolnița (spitalul), cu chiliile, cu marea cisternă subterană, cu trapeza (sala de mese), cu anexele gospodărești și cu celelalte acareturi, alcătuiesc, așadar, o lume
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_schitul_romanesc_prodromu_din_sf_stelian_gombos_1329139732.html [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
nostru Teodosie, de fel din Sevastopolea Armeniei, numit Patriciu. Era foarte bătrân - se spunea că era de o sută treisprezece ani - blând și sihastru. Părinții acestui loc ne povesteau despre acest virtuos bătrân că era starețul chinoviei Avazanu. A părăsit stăreția de teama de a nu păcătui mai mult și de a nu fi osândit, fiind în fruntea chinoviei, căci spunea el că păstorirea oilor cuvântătoare se cuvine marilor bărbați și a venit la asculatare în mănăstirea părintelui nostru Teodosie, judecând
LIVADA DUHOVNICEASCA (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381979926.html [Corola-blog/BlogPost/352467_a_353796]
-
de roșu. Sunt peisaje realizate în preajma mânăstirii Saon din Dobrogea, care se afla la o distanță de 11 kilometri spre Niculițel. Drumul, printre dealuri cu vii, duce pe o frumoasă esplanadă din fata mânăstirii. Clădirea, care adăpostește un corp de chilii, stăreția și un corp de camere pentru oaspeți, are un cerdac foarte lung, susținut de puternice coloane. Mânăstirea Saon a luat ființă sub stăpânirea otomană, in anul 1846, prin plecarea unor călugări de la Mânăstirea Celic-Dere. Cei veniți la Saon au ridicat
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
nu doar Filocalia, ci și tâlcuirile ei adanci, din scrierile marilor duhovnici ruși Ignatie Briancianinov, Teofan Zavoratul, Ioan de Kronștadt, pe care le răspândea în copii dactilografiate ori scrise de mâna credincioșilor de la Mănăstirea Antim încă din primii ani ai stăreției sale (1950-1955). La 15 noiembrie anul 1945 a fost hirotonit preot pe seama Mânastirii Antim din București. A fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile culturalo-duhovnicești ale mișcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim (grupare care a cuprins vârfuri ale
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
și români precum și mulți alții. Numele multora dintre ei sunt scrise și imprimate în diferite limbi în Osuarul vechii mănăstiri, care se află în apropierea actualei mănăstiri. La sfârșitul sec. al VI - lea și începutul celui de-al șaptelea, sub stăreția Sf. Gheorghe mănăstirea a ajuns la cea mai mare dezvoltare și înflorire. Călugării trăiau într-o atmosferă duhovnicească deosebită. O parte dintre ei duceau un mod de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
nu doar Filocalia, ci și tâlcuirile ei adanci, din scrierile marilor duhovnici ruși Ignatie Briancianinov, Teofan Zavoratul, Ioan de Kronștadt, pe care le răspândea în copii dactilografiate ori scrise de mâna credincioșilor de la Mănăstirea Antim încă din primii ani ai stăreției sale (1950-1955). La 15 noiembrie anul 1945 a fost hirotonit preot pe seama Mânastirii Antim din București. A fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile culturalo-duhovnicești ale mișcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim (grupare care a cuprins vârfuri ale
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
și luptat Mihai Viteazul pentru a se înscăuna ’’al tuturor românilor’’, la 27 mai 1600, sub titulatura ’’Io, Mihai Viteazul, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei’’. Racla-cenotaf a fost predată de organizatorii stăreției și Episcopiei îngrijitoare a Mănăstirii Dealu, pentru a fi pururea pomenire. Și iată că, nu cu mult timp în urmă, se anunța o senzațională descoperire - un mormânt ce adăpostea niște oseminte, posibil trupul lui Mihai Vodă. În miez de august
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414685183.html [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
Evstorghie. Cel intru sfinți arhiepiscopul nostru Ilie al Ierusalimului a vrut să-l vadă pe acest bătrân, stareț al mănăstirii. Bătrânul însă nu primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să plece cu această vrednicie. Dar pentru că bătrânul n-a voit, i-a îngăduit să plece cu făgăduiala să primească stăreția la întoarcerea sa. Și astfel luându-și rămas bun de la arhiepiscop, a plecat mergând la muntele Sinai
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_limonarium_ion_untaru_1334055020.html [Corola-blog/BlogPost/351595_a_352924]
-
primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să plece cu această vrednicie. Dar pentru că bătrânul n-a voit, i-a îngăduit să plece cu făgăduiala să primească stăreția la întoarcerea sa. Și astfel luându-și rămas bun de la arhiepiscop, a plecat mergând la muntele Sinai, luând cu el și pe ucenicul sau. După ce au trecut râul Iordan, ca la o milă depărtare, bătrânul a început să tremure și
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_limonarium_ion_untaru_1334055020.html [Corola-blog/BlogPost/351595_a_352924]
-
trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Aici se găsește și tronul lui Mavrocordat. Iată, destule argumente pentru a o vedea și pentru a se păstra această bijuterie arhitectonica, de o valoare inestimabila, din centrul istoric al capitalei României. Lucrările din 2005-2010 au consolidate și restaurat corpul stăreției și muzeul mănăstirii. Putem considera aceste demersuri o întoarcere la felul nostru de a crede, de a construi , de a gândi în conexiunea istoriei, a timpului care ne determină să nu folosim jumătăți de măsură, să acționăm” cu remedii maxime
ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_constructii_elisabeta_iosif_1374393870.html [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
-
vorbind în poartă cu un polițist. Intrigat, s-a dus să vadă ce se întâmplă. A aflat că polițistul îi spusese maicii că ține în gazdă pe „dușmanul mănăstirii”; pe Sorin Ullea l-a întrebat dacă s-a înregistrat la stăreție și i-a cerut buletinul de identitate. Profesorul a fost de acord să se legitimeze însă numai după ce vor merge împreună la toate casele pentru a legitima pe toți străinii de mănăstire. Deși maica Anișoara ne-a rugat să nu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
1949-1953), apoi cursurile Institutului Teologic Universitar din București (1953-1957). În anul 1957, a fost numit egumen la Mănăstirea Neamț (1957-1962), fiind în paralel și profesor la Seminarul Teologic Monahal de la Mănăstirea Neamț (1957-1959). În anul 1962, a fost chemat la stăreția Mănăstirii Putna (1962-1977), fiind hirotesit întru arhimandrit la 22 ianuarie anul 1967. Acolo a restaurat întreg complexul mănăstiresc: biserica, turnul tezaur, turnul Eminescu, clopotnița, muzeul și chiliile, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. La
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417509501.html [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
de la Neamț. După ucenicia de la Neamț și după studiile teologice seminariale și universitare, ieromonahul Gherasim a fost, pe rând, profesor la seminarul nemțean, egumen la Vovidenia, egumen al Mănăstirii Neamț și apoi stareț la Putna, cu o rodnică și lungă stăreție în perioada grea a anilor 1962-1977. La Putna a restaurat întreg complexul mănăstiresc, fiind constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1977 a fost chemat la slujirea arhierească. Ca Arhiereu-vicar
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417509501.html [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
Evstorghie. Cel intru sfinți arhiepiscopul nostru Ilie al Ierusalimului a vrut să-l vadă pe acest bătrân, stareț al mănăstirii. Bătrânul însă nu primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să plece cu această vrednicie. Dar pentru că bătrânul n-a voit, i-a îngăduit să plece cu făgăduiala să primească stăreția la întoarcerea sa. Și astfel luându-și rămas bun de la arhiepiscop , a plecat mergând la muntele Sinai
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1378354206.html [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să plece cu această vrednicie. Dar pentru că bătrânul n-a voit, i-a îngăduit să plece cu făgăduiala să primească stăreția la întoarcerea sa. Și astfel luându-și rămas bun de la arhiepiscop , a plecat mergând la muntele Sinai, luând cu el și pe ucenicul sau. După ce au trecut râul Iordan, ca la o milă depărtare, bătrânul ainceput să tremure și să
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1378354206.html [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
Niceta, pentru Drepții-închinători Cu o Cinstire din conștiință, îi suntem tot mai mult datori ! ................................ Sf.M.Mc.Fevronia. La granița perșilor, cu invincibilii romani În Mânăstirea Nisibi, la doar 20 de ani, A intrat Fevronia ca tânără Monahie ; Vriena-i era mătușă-Egumen peste Stăreție ! Era frumoasă peste fire ; iar în viața sihăstrească Era smerită și-nțeleaptă, dar însetată să citească. Dioclețian, satanic, pe Selin crud Dregător L-a trimis cu ostășime, asupra creștinilor... Creștinii înspăimântați, să se-ascudă au fugit... Iar 50 de călugărițe, chiliile
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435405183.html [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
Călugărește Sub numele Antim Monahul, pentru Altar se Preoțește ! I se dă ca să conducă, Tipografia Domnească. Și tipărește 3 cărți, ca multă lume să citească ! La Mânăstirea Snagov, monteză o Tipografie Iar Obștea-l pune-n ascultare, să conducă-n Stăreție ! Tipărește "paișpe" cărți : patru-n limba românească Iar celelalte : în arabă, slavonă, dar și grecească. Tipărește "cinșpe" cărți (iar la Tiparnița Domnească) Îndeosebi pentru Cult, la Slujbe să folosească ! Din '705, 3 ani, la Râmnic în Eparhie : E bun Episcop
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1443423840.html [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
cinci ierarhi, împreună cu un numeros sobor de preoți și diaconi. Așa, după cum am ami spus și în rândurile anterioare, Părintele Arhim. Neonil Ștefan a trecut la cele veșnice duminică - 13 martie 2016, la vârsta de 94 de ani, după o stăreție, statornica și vrednica, de 57 de ani. În ziua de miercuri - 16 martie 2016, preoți și credincioși din Arhiepiscopia a Râmnicului, din județul Vâlcea, dar și din toată țara, au venit în număr mare la Sfântă Mănăstire Frăsinei, ca să-și
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459247516.html [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
Mihail Diaconescu sub titlul sugestiv „Lainici - Capodoperă a artei românești și europene” - și apărut și lansat în anul 2011, cu prilejul slujbei de sfințire (târnosire) a noii Biserici a Mănăstirii Lainici (construcție care a fost începută în anii 90, sub stăreția, supravegherea și coordonarea sau conducerea Părintelui Arhiepiscop Ioan Selejan al Covasnei și Harghitei), totodată și cu ocazia proclamării oficiale a canonizării Sfântului Cuvios Irodion - Starețul Mănăstirii Lainici - toate aceste momente și evenimente desfășurându-se în „Duminica Tomii” - 03.05.20111
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
ani de pustiire. Este vorba de acea perioadă de timp (1785-1991) când viața monahală s-a întrerupt după anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic. Reluarea activității specifice, în anul 1991, s-a făcut cu obște de călugărițe, de această dată, sub stăreția Stavroforei Irina Pântescu. În pronaos, deasupra ușii de la intrare, se afla o icoană deosebit de frumoasă și de adâncă semnificație ortodoxă, o minunată icoană, numită „Dulcea îmbrățișare” si mai sus se poate citi, pe inscripția în piatră, numele ctitorului și timpul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414868588.html [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
celor care vizitau mănăstirea ștefaniană, mereu era șicanat de organele Securității. Autoritățile statului vedeau în Mănăstirea Putna un obiectiv turistic, dar credincioșii veneau la mormântul lui Ștefan pentru liniștea sufletului. În anul 1992, Părintele Iachint Unciuleac s-a retras din stăreție, spovedind în continuare și sfătuindu-și permanent ucenicii. La 23 iunie 1998, Părintele Iachint Duhovnicul a trecut la cele veșnice din al său scaun de spovedanie. În persoana Părintelui Iachint se îngemănau armonios monahul, duhovnicul și starețul, dar mai mult
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497416923.html [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
Evstorghie. Cel intru sfinți arhiepiscopul nostru Ilie al Ierusalimului a vrut să-l vadă pe acest bătrân, stareț al mănăstirii. Bătrânul însă nu primea zicând: - Vreau să mă duc în muntele Sinai, ca să mă rog! Arhiepiscopul îl silea să primească stăreția mănăstirii și să plece cu această vrednicie. Dar pentru că bătrânul n-a voit, i-a îngăduit să plece cu făgăduiala să primească stăreția la întoarcerea sa. Și astfel luându-și rămas bun de la arhiepiscop, a plecat mergând la muntele Sinai
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_limonarium_ion_untaru_1334054867.html [Corola-blog/BlogPost/351596_a_352925]