4,267 matches
-
Liviu Dănceanu Îndeobște, călătoria, spunea Victor Hugo, nu-i decît o amețeală rapidă. Numai acasă este adevărata fericire". Și totuși, nimic mai imprevizibil decît să călătorești: pleci; te oprești; pleci din nou; alergi; gîfîi; apoi stărui, nimic nu-i mai rotund, dar și mai imprevizibil decît să călătorești: pleci; te oprești; pleci din nou; alergi; gîfîi; apoi stărui la umbra unui copac, plănuind viitoarele trasee; nimeni nu te obstrucționează; nimic nu te agasează; îți aparții, ești
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
fericire". Și totuși, nimic mai imprevizibil decît să călătorești: pleci; te oprești; pleci din nou; alergi; gîfîi; apoi stărui, nimic nu-i mai rotund, dar și mai imprevizibil decît să călătorești: pleci; te oprești; pleci din nou; alergi; gîfîi; apoi stărui la umbra unui copac, plănuind viitoarele trasee; nimeni nu te obstrucționează; nimic nu te agasează; îți aparții, ești, cu adevărat, liber. E ca atunci cînd compui, cînd slobozi sunetele pentru a se aduna în cete de simboluri înșirate pe foaia
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
lume a citit în Memoriile lui Saint-Simon și în Predicile lui Bossuet... - O, ce imaginație diavolescă la acel vajnic bărbat! exclamă extaziat dracul. Încep să-mi recapăt tonusul. - Sunteți inuman! |... previzibil, o mai dresei eu și continuai fără să mai stăruiesc. Așadar, tot ce Alice știe despre lume a fost mediat de cărțile unui secol revolut: oamenii nu se află pe pământ pentru a afla răspunsuri, viața e o iluzie, un fel de sejur terestru, moartea e supremă și destinul implacabil
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
din cărți", plagiatorul nu imită și nu dezvoltă, el reproduce, el nu citează, ci copiază făcând o gravă confuzie, cum bine remarcă Nicolae Manolescu, între filiație (ideea) și plagiatul propriu-zis (textul). Pentru cei interesați de chestiunea plagiatului, le recomand să stăruie asupra spiritualei și informatei prefețe a lui Dan C. Mihăilescu, intitulată inspirat Fărădelegea îngăduinței, și să (re)citească neapărat excelentul articol Despre plagiat al lui Nicolae Manolescu din România literară nr. 40/2002. Articol prilejuit de scandalul plagiatului după Maria
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
dialog cu Florin Iaru luat pe chat, fragmente dintr-un incitant roman colectiv al filologilor, pe numele său Rubik, precum și multe alte bunătăți scrise inteligent, dezinhibat, cu mult entuziasm și cu umor. Keep up, folks! Mi-ar fi plăcut să stăruiesc și asupra Suplimentului de Cultur|, săptămânalul realizat de editura Polirom și Ziarul de Iași și ajuns la numărul 4, o revistă proaspătă unde au rubrici permanente sau colaborează mulți dintre tinerii critici și scriitori ai noului val (Simona Sora, Luminița
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
privească în urmă bagă de seamă cum prăbușești genuni între cei care au fost și cei care sunt. Și cum îi acoperi cu scârnă, și cum din sufletele lor faci haznale. Căci marile năzuințe rămân mereu neîmplinite, iar cei ce stăruie în ele fie sunt luați în râs, fie îți îneacă viața în băutură ori în alte vicii și mai rușinoase..." Exoticul și luxuriantul, medivalul și grotescul (romanul e plin de atrocități), ero(t)icul, licențiosul și sordidul sunt liniile pe
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
cele mai reușite personaje ale romanului prin destinul ei tragic. Având ambiții genealogice de decodificare a genelor urcătoare, autorul cercetează prundurile originare sau rădăcinile personajelor, atestându-le adaptarea și rezistența după o grilă socio-antropologică, O ars narrativa aproape științifică, ce stăruie, mai ales în a doua parte a romanului, asupra unor schimbări violente de destin, a unor caractere și tipologii cu evoluții contrarii (între utopie și pragmatism) înrâurite fie de cruzimea ideologiilor, fie de noroc (memorabil este tandemul Acseni, tatăl Caterinei
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
se va dovedi experimental că Dumnezeu nu există, decoperitorul va trebui să fie ucis, iar rezultatul trecut sub tăcere. Altminteri omenirea nu va supraviețui." Din păcare, Bogdan Brătescu nu insistă și acesta rămâne un gând obsesiv transferat cititorului care va stărui asupra lui cu mult după ce lectura se va fi încheiat. Deși romanul stârnește curiozitatea, se citește cu interes și cu multă nerăbdare pentru epilogul său măreț, textul în sine avansează cam greoi din cauza faptului că Bogdan Brătescu urmărește cu prea
O ficțiune genetică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12228_a_13553]
-
pe larg, dacă nu în polemică, atunci în dialog cu comentariile lui Maiorescu și Gherea despre Caragiale. Dovedește o foarte precaută angajare problematică în subiecte ca moralitatea în artă, arta cu tendință, caracterul național al operei, abia schițate. În schimb, stăruie pe un subiect la modă, scepticismul lui Caragiale, supralicitat după modelul sociologic-gherist al decepționismului lui Eminescu. E interesant că în concluzii, Horia Petra-Petrescu, ca și E. Lovinescu ceva mai târziu (fapt remarcat de Ioan Derșidan), își exprimă convingerea că opera
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
lui Mircea Zaciu a fost să devină scriitor, nuvelist sau romancier, scenarist de filme. A avut oarece succes în această ultimă ipostază (scenariul la filmul Gaudeamus, în colaborare cu Vasile Rebreanu), dar cu trecerea anilor îndepărtează acest vis de tinerețe stăruind în domeniul istoriei literare. Paginile cele mai frumoase ale acestor epistole amicale sunt cele de confesiune a unor bucurii și griji familiale, unde vedem un tată delicat, un soț îngrijorat de reușita și de bunăstarea familiei. După aproape trei decenii
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
a afost abordată în felurite chipuri de vorbitori, unii străduindu-se, într-adevăr, să identifice, sau măcar să aproximeze, "locul" literaturii noastre în lumea contemporană, ce valori promovează și cu ce șanse de a le impune. Alți vorbitori, destul de mulți, au stăruit în generalități și clișee iar alții, nici ei puțini, au găsit că este momentul să facă publice tot soiul de nemulțumiri personale. Cineva chiar s-a plâns că volumele sale sunt rău așezate în rafturile librăriilor din țară și cine
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
artei, stilistică etc. E. Lovinescu deplînge "dezertarea" celui mai înzestrat "critic de generație" din arena publicisticii, unde și-l plăsmuise intrat viguros "pentru a pocni din bicele severității și ale independenței morale". Pînă tîrziu, cînd ecoul polemicii dintre ei mai stăruie doar în cenușa din "epoca primului Sburător", regretă cu înțeleaptă resemnare hotarîrea fostului colaborator de a se destina unei activități "impersonale". T. Vianu începe să-și manifeste vizibil tendința spre abstract, spre ideea bine așezată într-o ecuație filosofică, într-
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
care-a curs ne-apasă./ Grei de păcate ca și mustu-n vițe/ Așa ne-ntrezări din somn aleanul!/ Nainte de-a-i urzi cu-n vis credințe/ Fii toamnei, ca și viei tale, Anul!/ Și înfierbîntă-le să dea pe-afară!/ Dar stăruind! Deci stăruie cu totul!/ Nu va-nceta de partea ta să doară/ Marea de vis necontenind înotul!/ Și strugurii din cadă fierb; culeasă/ Și strînsă-i via; somnu-i rege-n casă!" (Lîngă somn). Substratul dionisiac trece în forme de scriitură care
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
curs ne-apasă./ Grei de păcate ca și mustu-n vițe/ Așa ne-ntrezări din somn aleanul!/ Nainte de-a-i urzi cu-n vis credințe/ Fii toamnei, ca și viei tale, Anul!/ Și înfierbîntă-le să dea pe-afară!/ Dar stăruind! Deci stăruie cu totul!/ Nu va-nceta de partea ta să doară/ Marea de vis necontenind înotul!/ Și strugurii din cadă fierb; culeasă/ Și strînsă-i via; somnu-i rege-n casă!" (Lîngă somn). Substratul dionisiac trece în forme de scriitură care-l rafinează
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
pe text ale criticului, urmate ca la Auerbach de câteva pagini de Texte-reper, alese pe considerentul "caracteristicilor poeziei", sunt excelente prin percutanță și surprinzătoare în concluzii. Dar ineditul metodei, originalitatea interpretării, curajul metodologic, tendința teoretizantă, inclusiv acea nerăbdare în a stărui acolo unde evidența pare suficientă, toate acestea sunt deja marca lui Eugen Negrici, al cărui eseu, dincolo de obiecțiile de rigoare, își atinge scopul propus, acela de a oferi "o viziune mai relaxată asupra evoluției noastre culturale".
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
romanul Trans-Atlantic, publicat la Paris în 1953 (și în Polonia în 1957) - o metaforă originală a atitudinii autorului față de vârfurile culturii polone din trecut, care-i va aduce reproșuri violente din partea compatrioților. Aura de om dificil cu convingeri excentrice, care stăruie în jurul lui, și controversele aprinse, declanșate de cărțile sale, îl smulg din anonimatul literar relativ repede, numele lui plonjând în agitația celebrității. Prozele Pornografie (Paris, 1960) și Cosmos (Paris, 1965), cu subiecte interferente pe anumite registre ale problematicii abordate (tinerețe-erotism
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
de tot favorabile lui. "După timpul lung care s-a scurs inutil de la revoluție-ncoace, lucrurile pot fi privite cu mai multă detașare și înțelegere. Multe fapte au fost uitate și multe răni s-au cicatrizat. Nimeni n-ar mai stărui azi pentru aducerea informatorilor și agenților la stâlpul infamiei. Dar trebuie să-i știm și, mai ales, trebuie să știe că noi îi știm. Dintre cei care dădeau note informative despre Ion Petrovici, în anii "60, cea mai harnică sursă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
Mare, Regulile mari, Cap. II, Î. 3, R. I, traducere, introducere, indici și note de Prof. Iorgu D. Ivan, în: PSB, vol. 18, București, 1989, p. 225. 8 învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți în șir, mergând în continuu, stăruind în rugăciunea inimii sau spunând: „Doamne, ai milă de robul Tău”, și: „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc. De asemenea, acolo unde era cu putință, unii mergeau să pescuiască pentru bolnavii lor, după care
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Mircea Mihăieș Probabil că n-aș fi scris acest articol dacă nu mi-ar fi stăruit în auz cântecul, de-acum vreo zece ani, al unei simpatice formații rock. Cântecul se intitula ,Criogenia salvează România". Și probabil că dacă dl Adrian Severin, după ce-a produs câteva paragrafe demne de pugilatele rasiste ale presei legionare, ar
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
poet religios?" și a răspunde, mai lung sau mai scurt, prin da sau nu, e o dovadă a lipsei de imaginație în critică. Întrebările trebuie puse altfel, Arghezi trebuie gândit în alt context, orizontul de așteptare a suferit modificări. A stărui, pe urmele lui Vladimir Streinu, în înțelegerea revoluției poetice argheziene ca emanație a unui geniu verbal, înseamnă nu a repeta ceva deja știut, ci a perpetua un adevăr parțial, un reproș camuflat sub un elogiu aparent. Arghezi înțeles doar ca
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
femeia disputată (sau unul dintre martori) intervine pentru a tempera avîntul războinic al dueliștilor. Și în romanul lui Camil Petrescu, doamna T. a încercat să împiedice producerea înfruntării. Explicîndu-i-se că duelul a devenit "inevitabil", ea a implorat un martor ("a stăruit atît, a plîns aproape") ca măcar "să nu existe victime". La rugămintea doamnei T., dar nedorind nici ei "să-și provoace complicații", martorii au aranjat ca armele să aibă "încărcătură insuficientă". Pînă la urmă, duelul s-a încheiat fără victime
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
va găsi ceea ce caută. Șeindl îl aștepta în pragul casei. - Nu-i acolo? - Nu. - Tată, ai să răcești, ferească Dumnezeu. - Hai să mai căutăm o dată sus. Calman și Șeindl urcară scara. Ușa de la camera lui Miriam-Lieba stătea deschisă. înăuntru mai stăruia întunericul nopții, străpuns, totuși, de primele sclipiri ale răsăritului de soare. Dulapul era deschis și sertarele trase. Pe jos zăceau o jachetă și o pereche de papuci. în timp ce tată și fiică scotoceau prin cameră, chipurile lor căpătară o culoare purpurie
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
nervoasă a imaginilor ce nu izbutește a anula dispersia, mișcarea centrifugă a puzderiei de lucruri, tendința centripetă a ființei, năzuința sa, subînțeleasă mereu, de-a se aduna într-un întreg, o dorință irepresibilă a revenirii la izvoare. Dacă „un babilon stăruie în ființa care-ți vorbește mereu”, astfel încît „nu se înțelege nimic” (Singur în fața lui Dumnezeu), eul poetic tinde către o inteligibilitate superioară, integratoare, prin întoarcerea la obîrșii. Obîrșii ai căror germeni mai pot fi găsiți în viața lăuntrică a
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
parte, pe versantul celălalt, abia schițat se contura itinerarul lui Sartre și Aragon, deturnat sub presiunea unei doctrine de extremă stângă, un dogmatism milităros și sufocant. Exempele s-ar fi putut lesne înmulți, cum am avertizat. Îmi propun așadar să stărui de astă dată asupra secțiunii din tablou care a fost doar menționată lapidar înainte. Repet că și la dreapta și la stânga pildele pe care le-am scos în relief au fost în realitate atipice, în sensul că inșii respectivi nu
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Astfel încît arhivele țărilor comuniste “debordează de secrete”, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX”. Nu mai puțin, în același cîmp de forță al minciunii, stăruie efectul propagandei comuniste, în raza căreia doctrina marxist-leninistă rămîne în picioare, vina pentru eșecul aplicării ei căzînd numai și numai asupra unor lideri “aruncați la lada de gunoi a istoriei”, cum s-ar fi rostit Troțki. O atare perspectivă se
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]