KorAP: Find »[drukola/base=stadialitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

73 matches

Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285

pe: - limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice, care nu acoperă, totuși, spațiul cogniției; - neluarea în calcul a interacțiunii sociale ca mediator cognitiv între realitatea fizică și construcția mintală a subiectului. Cert este faptul că, elogiată sau discutată critic, stadialitatea piagetiană rămâne punct obligatoriu în intersecția teoriilor dezvoltării cognitive. Practic, ea nu poate fi ocolită, fiind principalul element de raportare și referință. În concordanță cu direcția generală a evoluției cognitive este și judecata morală a copilului. Într-o primă fază

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
reguli, interdicții, valori) din anturajul imediat, fiind neselectivănesituativă, rigidă și vizând doar fapta nu și motivația. Apoi ea devine autonomă, prin interiorizarea și implicarea propriului sistem valoric în actul de judecare. II.2.Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. II.2.1. Stadialitatea. Considerații generale Problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis prin complexitatea sa. Stadialitatea în atenția investigației psihopedagogice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele. Dintre aspectele multiple ale acestei probleme se rețin : - mai mare concordanță între autor

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
anturajul imediat, fiind neselectivănesituativă, rigidă și vizând doar fapta nu și motivația. Apoi ea devine autonomă, prin interiorizarea și implicarea propriului sistem valoric în actul de judecare. II.2.Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. II.2.1. Stadialitatea. Considerații generale Problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis prin complexitatea sa. Stadialitatea în atenția investigației psihopedagogice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele. Dintre aspectele multiple ale acestei probleme se rețin : - mai mare concordanță între autor în acceptarea conținutului psihic

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
motivația. Apoi ea devine autonomă, prin interiorizarea și implicarea propriului sistem valoric în actul de judecare. II.2.Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. II.2.1. Stadialitatea. Considerații generale Problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis prin complexitatea sa. Stadialitatea în atenția investigației psihopedagogice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele. Dintre aspectele multiple ale acestei probleme se rețin : - mai mare concordanță între autor în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii) decât în

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
aspectele multiple ale acestei probleme se rețin : - mai mare concordanță între autor în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii) decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut(dimensiunea explicativă a cunoașterii); - prezența stadialității atât în abordarea genetică longitudinală a vieții psihice la nivelul procesualității (psihice, cognitive, afective, moral-sociale, acționale - stadii genetice) cât și în perspectivele transversale, interesate de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume - stadii de vârstă ; - decalajul existent

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
d) fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice, echilibru relativ care conține în sine germenii trecerii la un nou stadiu. - dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice, echilibru relativ care conține în sine germenii trecerii la un nou stadiu. - dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
un moment de echilibru al vieții psihice, echilibru relativ care conține în sine germenii trecerii la un nou stadiu. - dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
la un nou stadiu. - dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
pe parcursul fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea stadiului de creștere; - ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași; diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; - atât stadialitatea genetică cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
creștere; - ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași; diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; - atât stadialitatea genetică cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic, se prezintă ca succesiune de stadii (J. Piaget a fost interesat cu predilecție de acest aspect). I Stadiul senzorio - motor (0 - 2 ani) Corespunde dezvoltării și

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
și infirmări parțiale sau critici: - limitarea studierii ontogenezei cognitive la perspectiva logicii clasice care nu acoperă totuși spațiul cognitiv; - neluarea în calcul a interacțiunii sociale ca mediator cognitiv între realitatea fizică și construcția mintală a subiectului. Cu toate aceste critici stadialitatea lui Piaget rămâne punctul obligatoriu în intersecția dezvoltării cognitive (această teorie nu poate fi ocolită, fiind principalul element de raport și referință). După Piaget, concordantă cu direcția generală a evoluției este și judecata morală a copilului. Într-o primă fază

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
vizând doar fapta nu și motivația, apoi aceasta devine autonomă prin 56 implicarea propriului sistem valoric în actul de judecare. Distincția heteronomă, autonomă în judecata morală cu implicații în conduita morală a fost punctul de plecare a lui Kohlberg. B. Stadialitatea morală - Kohlberg I Nivelul premoral sau preconvențional (4/10 ani) Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului cum ar fi: bun/rău, are dreptate/se înșeală, cuminte/obraznic, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 - al moralității

Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604

mediastinală bună, nu asigură condiții optime pentru efectuarea rezecției pulmonare, în special a lobectomiei inferioare stângi. În caz de metastază masivă în ganglionii interlobari sau de trecere a tumorii în lobul superior se va executa pneumonectomia stângă. INDICAȚIA TERAPEUTICĂ ÎN FUNCȚIE DE STADIALITATE Opțiunile terapeutice: chirurgicale, chimioterapice, radioterapice, eventual imunologice, cât și succesiunea lor, trebuie gândite în relație directă cu stadiul evolutiv al bolii și corelate cu funcția cardio-respiratorie și condiția biologică a pacientului. Cancerul ocult (TxN0M0) Se înțelege prin carcinom bronhopulmonar ocult

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
studii suplimentare pentru a putea aprecia corect valoarea rezecțiilor pulmonare video-asistate în tratamentul chirurgical al cancerului bronhopulmonar. REZULTATE TARDIVE POSTCHIRURGICALE Rezultatele la distanță ale tratamentului chirurgical sunt variabile de la o statistică la alta. Principalul factor de predicție în NSCLC este stadialitatea TNM, constatată în urma actului operator. Sunt importante: mărimea tumorii, prezența nodulilor tumorali sateliți, prezența tumorilor sincrone, tipul histologic, localizarea tumorii, citologia pozitivă la lavajul pleural peroperator, prezența mutațiilor la nivelul oncogenelor și aneuploidia ADN la flow-citometrie, respectiv transfuzia de sânge

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281

devine treptat îndemânatic, învățând să-și organizeze mișcările potrivit particularităților interacțiunii cu lucrurile chiar dacă la început este destul de inabil. Referirile descriptive sunt mai centrate pe problemele adaptării școlare și ale învățării decât descrierile privind alte aspecte ale dezvoltării. Din perspectiva stadialităților clasice (Erikson, Piaget, Kohlberg), etapa amintită prezintă următoarele încadrări (Cosmovici A., 1999, p. 41): Stadiul dezvoltării psihosociale: hărnicie vs inferioritate. Este important de oferit copiilor o activitate constructivă, limitând comparațiile între cei buni și cei mai slabi la învățătură. Stadiul

Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. (2011) [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000

gândire” Constantin Păunescu 4.1. Stadiile și modalitatea de dezvoltare a vorbirii Studiul comportamentului verbal la copiii rhinolalici a stabilit particularitățile instrumentalității limbajului în condițiile insuficienței velare de origine congenitală. Vom căuta să răspundem în ce determinare stau acestea cu stadialitatea dezvoltării vorbirii pe vârste, în ce măsură deficitul fonoarticulator împietează asupra celorlalte nivele ale dezvoltării limbajului și în ansamblu cu ce repercusiuni asupra proceselor psihice. Dezvoltarea poate fi frânată în raport cu obstacolele de ordin practic, cognitiv și social. Despicătura congenitală la nivelul aparatului

RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431

I Repere psihogenetice. Caracterizarea vârstelor școlare Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson) 34 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogice 40 3.1. Etapa de vârstă 912 ani 41 3.1.1. Încadrare generală 41 3

[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
Ă Luminița Iacob 25 1. Factorii dezvoltării ontogenetice 25 1.1. Ereditate. Mediu. Educație 25 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihice 30 2. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării 32 2.1. Stadialitatea. Considerații generale 33 2.2. Stadialitatea cognitivă (J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson) 34 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogice 40 3.1. Etapa de vârstă 912 ani 41 3.1.1. Încadrare generală 41 3.1.2. Caracterizare analitică 41 3

[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc "2.1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologică, prin complexitatea sa, ea

[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc "2.1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologică, prin complexitatea sa, ea rămâne în atenția investigației psihologice

[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc "2.1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologică, prin complexitatea sa, ea rămâne în atenția investigației psihologice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele actuale. Dintre aspectele multiple ale acestei

[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
multiple ale acestei problematici se rețin: • o mai mare concordanță între autori în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii), decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut (dimensiunea explicativă a cunoașterii); • prezența stadialității atât în abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral-sociale, acționale etc.) Ă STADII GENETICE, cât și în perspectivele transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume Ă STADII

[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]