184 matches
-
limfadenită, răspunde de regulă în 24 de ore la un antibiotic adecvat. Antibioticul nu poate penetra prin peretele gros al unui abces, de aceea trebuie combinat cu incizia și drenajul acestuia, debridarea țesutului necrotic și îndepărtarea oricărui corp străin. Septicemia stafilococică răspunde la chemoterapie, dar abcesul pulpar trebuie incizat și drenat. Chirurgul trebuie să cunoască și să prevină complicațiile toxice ale antibioticelor și să fie pregătit să le trateze. Efectele toxice merg de la rash cutanat minor, febră medicamentoasă, tulburări gastrointestinale, până la
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
până la stabilirea exactă a agenților etiologici (cefalosporină / penicilină + aminoglicozid + metronidazol / clindamicină); prevenirea instalării rezistenței la infecție în tratamentele de durată; asociațiile de antibiotice care au efect sinergic asupra aceluiași germen (ampicilină + aminoglicozid în endocarditele cu enterococi, oxacilină + gentamicină în infecțiile stafilococice grave); asocierea unei beta-lactamine cu un inhibitor de beta-lactamază pentru lărgirea spectrului antimicrobian și asupra germenilor care secretă betalactamaze (Amoxicilină, Unasyn). În multe infecții chirurgicale etiologia este plurimicrobiană, microorganisme cu patogenitate crescută asociindu-se cu altele care au virulență scăzută
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
înainte de toate clinică, ajutată de unele examene complementare orientate pe rezultatele oferite de aceasta, confirmarea hemoculturilor și a altor culturi prelevate în urgență fiind tardivă. Examinarea clinică trebuie să ia în considerare: terenul poate influența tipul infecțiilor întâlnite: diabetici infecții stafilococice, splenectomizați, infecții pneumococice etc. caracterul comunitar sau nosocomial al infecției, având în vedere noțiunile de terapeutică invazivă: intubare, sondaje, catetere, puncții etc. căutarea focarului infecțios, prin examen clinic și câteva examene complementare simple (radiografie pulmonară, radiografie abdominală fără pregătire, echografie
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
venei jugulare interne. Tratamentul furunculului este medical (patogenic și etiologic) și chirurgical. a. Tratamentul patogenic: comprese umede cu efect antiflogistic local (cloramină, alcool) . fizioterapie sau roentgenterapie (doze antiinflamatorii); tratamentul diabetului. b. Tratamentul etiologic: vaccinoterapie cu vaccin antistafilococic sau autovaccin; anatoxina stafilococică în doze progresive; antibioterapie antistafilococică conform antibiogramei. c. Tratamentul chirurgical constă în incizie și evacuarea conținutului, urmată de pansament. Furunculul buzei superioare și al feței se tratează conservator, prin comprese locale și antibiotice. 6.3. FURUNCULUL ANTRACOID (CARBUNCULUL) Apare sub
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
boala ghearelor de pisică, boala Lyme, rickettiozele, psitacoza, febra Q, pneumoniile cu mycoplasme, trahom, infecțiile genitale cu chlamidii, limfogranulomatoza veneriană. Polipeptide Colistina infecțiile sistemice cu BGN aerobi, inclusiv Pseudomonas Rifamicine Rifampicina și Rifabutinul tuberculoza, lepra, bruceloza, legioneloza, alternativă în infecțiile stafilococice severe. Sulfamide** Sulfametoxazol Trimetoprim Sulfosalazina (Salazopirina), Sulfodiazina pneumocistoza (de elecție), infecțiile genito-urinare și digestive cu germeni GN sensibili (Cotrimoxazol), lepra (Dapsona), toxoplasmoza, malaria (Fansidar), rectocolita ulcero hemoragică (Salazopirina) Imidazoli Metronidazol infecții cu germeni anaerobi sensibili PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
chain reaction (PCR) sau indirect pe baza anticorpilor anti VVZ (ELISA, RFC). Bolile eruptive MAJORE 74 4.4.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster se diferențiază de infecțiile cu herpes simplex, infecțiile cu virus Coxackie, eczema
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aceea la orice pacient cu febră, frisoane, dureri lombare și lombă sensibilă la palpare, fără hematurie și/sau piurie, acest diagnostic trebuie avut În vedere. Identificarea stafilococului sau altor germeni gram pozitivi În sânge (sau urină), În contextul unei infecții stafilococice cutanate, osoase sau la un diabetic, pacient dializat, ne apropie foarte mult diagnosticul. Investigațiile imagistice (echografie, CT) facilitează diagnosticul și În multe situații tratamentul (drenajul percutan sub ghidaj echografic sau CT). - Abcesul perinefretic se manifestă clinic prin durere (la 80
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
120°C (floare de sulf), 132°C (uree). ... 5. Inspecții pe fluxul activității, verificarea și vizarea documentelor legate de deșeuri toxice și de risc, ținute pe secții și laboratoare 6. Controlul săptămânal al decontaminării suprafețelor din spațiile contaminate: a) testul Stafilococic ... b) testul NTG ... c) testul Acido alcoolo rezistenților. Articolul 19 Puncte fixe de colectare a probelor sunt: 1. cenușarul crematoriului; 2. coșul de fum al crematoriului; 3. bazinul de retenție temporară a apelor uzate; 4. autoclava; 5. suprafețe din spațiul
NORMA SANITARA VETERINARA din 26 septembrie 2001 (*actualizata*) privind gestionarea deseurilor toxice şi de risc din laboratoarele sanitare veterinare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138047_a_139376]
-
legarea nespecifică a limfocitelor T de superantigene, o clasă de antigene puternice de natură bacteriană sau virală. Consecința activării policlonale a limfocitelor T este eliberarea masivă de citokine, care declanșează manifestări sistemice severe, așa cum se întâmplă în sindromul șocului toxic stafilococic sau streptococic. 3 PRINCIPII DE DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să descrie criteriile particularizate pentru diagnosticul bolilor infecțioase Să definească principiile de tratament în bolile infecțioase Să cunoască principiile imunoprofilaxiei și calendarul de vaccinare din România
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1 Prezentare generală a erupțiilor infecțioase Modificările tegumentelor constituie indicii valoroase pentru diagnosticul unui număr mare de afecțiuni de cauză genetică, tumorală, metabolică, imunologică și alergică (urticarie, eczeme, prurigo). Agresiunile chimice sau fizice (cauzate de factori mecanici, termici, radiații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ prin tehnici ELISA, RFC. Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens Johnson, reacții medicamentoase, înțepături de insecte. Îngrijorarea pentru atacurile bioteroriste justifică diagnosticului diferențial cu variola, caracterizată de dimensiuni mai mari ale leziunilor cutanate. Herpesul zoster se diferențiază de infecțiile cu herpes simplex, infecțiile cu virus Coxackie, eczema
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții streptococice (reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută, eritemul nodos
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este Amoxicilina 1g X 3/zi. Având în vedere extinderea rezistenței la β-lactamine, se apreciază că există riscul pneumococului rezistent dacă pacientul a primit tratament cu β-lactamine in ultimele 3 luni sau a fost spitalizat în ultimele 3 luni. Pneumonia stafilococică Pneumonia stafilococică apare cu frecvență maximă în cursul epidemiilor de gripă și afectează mai ales vârstele extreme. Infecția pulmonară stafilococică se poate produce prin aspirare, inhalare sau diseminare hematogenă. Bronhopneumonia cu focare de condensare multiple este forma cea mai frecventă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
1g X 3/zi. Având în vedere extinderea rezistenței la β-lactamine, se apreciază că există riscul pneumococului rezistent dacă pacientul a primit tratament cu β-lactamine in ultimele 3 luni sau a fost spitalizat în ultimele 3 luni. Pneumonia stafilococică Pneumonia stafilococică apare cu frecvență maximă în cursul epidemiilor de gripă și afectează mai ales vârstele extreme. Infecția pulmonară stafilococică se poate produce prin aspirare, inhalare sau diseminare hematogenă. Bronhopneumonia cu focare de condensare multiple este forma cea mai frecventă de manifestare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dacă pacientul a primit tratament cu β-lactamine in ultimele 3 luni sau a fost spitalizat în ultimele 3 luni. Pneumonia stafilococică Pneumonia stafilococică apare cu frecvență maximă în cursul epidemiilor de gripă și afectează mai ales vârstele extreme. Infecția pulmonară stafilococică se poate produce prin aspirare, inhalare sau diseminare hematogenă. Bronhopneumonia cu focare de condensare multiple este forma cea mai frecventă de manifestare. Aspectele radiologice sugestive sunt: Pneumatocele (imagini buloase), cu sau fără nivel de lichid, cu perete fin, care se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
unei cantități mari de germeni invazivi (Salmonella sp., Campylobacter spp.) Ingestia alimentului cu toxina preformată (S. aureus, B. cereus, Cl. botullinum) Elaborarea de toxină la nivelul tubului digestiv de către bacteriile ingerate odată cu alimentul (E. coli, Shigella spp.). Aspecte clinico-etiologice TIA stafilococică Incubația este scurtă, de 30 minute 6 ore. Sursa TIA stafilococice o constituie alimente precum : lapte, brânzeturi sărate, preparate cu smântână, carne incorect refrigerată, alte alimente contaminate în timpul manipulării de către persoane care prezintă infecții stafilococice. Manifestările clinice debutează brusc și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alimentului cu toxina preformată (S. aureus, B. cereus, Cl. botullinum) Elaborarea de toxină la nivelul tubului digestiv de către bacteriile ingerate odată cu alimentul (E. coli, Shigella spp.). Aspecte clinico-etiologice TIA stafilococică Incubația este scurtă, de 30 minute 6 ore. Sursa TIA stafilococice o constituie alimente precum : lapte, brânzeturi sărate, preparate cu smântână, carne incorect refrigerată, alte alimente contaminate în timpul manipulării de către persoane care prezintă infecții stafilococice. Manifestările clinice debutează brusc și sunt predominate de grețuri și vărsături, care evoluează de obicei în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Shigella spp.). Aspecte clinico-etiologice TIA stafilococică Incubația este scurtă, de 30 minute 6 ore. Sursa TIA stafilococice o constituie alimente precum : lapte, brânzeturi sărate, preparate cu smântână, carne incorect refrigerată, alte alimente contaminate în timpul manipulării de către persoane care prezintă infecții stafilococice. Manifestările clinice debutează brusc și sunt predominate de grețuri și vărsături, care evoluează de obicei în afebrilitate. Diareea și durerile abdominale pot lipsi. TIA este autolimitantă, cu remisiune completă în 24-36 ore. TIA cu salmonele Incubația este de 8-48 ore
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
evidențiază fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar întâlnit. Elemente de diferențiere sunt leziunea cutanată perioculară tuberculoasă, evoluția lentă cu pătrundere în orbita anterioară și medie, IDR la tuberculină pozitivă, răspuns la tratament tuberculostatic. Infecții acute nespecifice: infecții bacteriene predominant stafilococice, streptococice, cu E. coli sau Proteus. Elemente de diferențiere sunt: sindromul inflamator acut, evoluția în mai multe stadii - celulită, abces extraperiostal, abces neîncapsulat, abces încapsulat. Prezintă exoftalmie mare, dureroasă, oftalmoplegie, secreție conjunctivală cu puroi. Infecții orbitale fungice. Mucormicoza. Infecție fungică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vitale. Funcția renală este afectată și se poate diagnostica prin dozări ale ureei, creatininei și acidului uric în sânge (se obțin valori crescute) și prin examene urinare (sumar de urină, sediment, urocultură + antibiogramă, probe de concentrație și diluție urinară). Sepsis-ul stafilococic poate determina leziuni de tipul: pielonefrită, abcese corticale multiple, glomerulonefrită focală sau difuză etc. Urina va conține leucocite, hematii, celule epiteliale, cilindri granuloși și hematici. Leziunile renale nu necesită tratament specific ci numai antibioticoterapie, motiv pentru care biopsia renală este
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
exemplu, 25 mmol/l). Tamponada pericardică, complicația cea mai redutabilă a pericarditei hemoragice asociate dializei, a fost discutată mai sus. Pericardita purulentă este o complicație foarte rară, însă severă. În unele cazuri, pericardita purulentă poate fi cauzată de către o infecție stafilococică, evidentă o dată cu analiza lichidului de drenaj pericardic; necesită anitbioterapie prelungită (3-4 săptămâni) [Singh et al., 2003]. Pericardita constrictivă poate fi consecința (rară) a pericarditei lichidiene asociate dializei sau chiar o primă manifestare clinică a bolii pericardice. Semnele clinice ale pericarditei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
transferul pacientului în secția de reanimare. Pînă la izolarea propriu-zisă a unui germen, trebuie avut în vedere: * dacă există un anumit context particular epidemiologic specific unei clase de bacterii. * criterii clinice sugestive (semne extrarespiratorii). * aspecte radiologice patognomonice (de exemplu bule stafilococice). * examene biologice în anumiți parametri care permit ascocieri cu germeni particulari. Prin aceste orientări etiologice se poate indica antibioterapia de primă intenție, care se va schimba o dată cu rezultatul antibiogramei. IV.1. PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ În proporție de 5-10% dintre adulți sînt
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
un an după înlocuirea valvei, în caz contrar, tardivă), endocardita cauzată de pacemaker și endocardita la pacienți consumatori de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]