47 matches
-
metalurgice din SUA și Europa. Din punctul de vedere al recuperării din recesiune, ea poate fi considerată ca fiind o recesiune în U (revenire mai lentă, cu contracții, timp în care șomajul și inflația s-au manifestat concomitent, determinând fenomenul stagflației). În timpul recesiunii, PNB a scăzut cu 3,2%. ● În martie 1975 șomajul a ajuns la 9%181. ● După 1975 și până în 1980, economia americană a cunoscut din nou un proces al refacerii economice. 6.31. Recesiunea economică din 1980-1982 Recesiunea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
utilaje etc.), ceea ce va presupune angajarea de noi oameni, deci scăderea ratei șomajului. Cu cît prețurile sînt mai puțin manipulate de stat, cu atît angajarea se va face mai eficient în domeniile unde absorbția indivizilor este dezirabilă și obiectivă 5. • Stagflația corespunde situației în care se combină o puternică inflație și o stagnare a producției generatoare de șomaj; • Slumpflația este acea situație întîlnită în economie cînd coexistă fenomenul inflaționist împreună cu scăderea producției și cu escaladarea șomajului. 11.1. CALCULUL INFLAȚIEI Pentru
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
dimensiuni reale, în concordanță cu mărimea efectivă a ofertei globale. În 1958, un economist britanic postula o relație de inversă proporționalitate între inflație și șomaj, exprimată prin celebra "curbă Philips", după numele autorului. Dar au venit anii '70, ani de stagflație, șomajul și inflația crescînd în același timp. "Încă o lege pierdută pentru știința economică", exclama Paul A. Samuelson. Milton Friedman critică relația exprimată de curba Philips și demonstrează că, pe termen lung, inflația și șomajul evoluează independent, acreditînd ideea unei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
strictă; * limitarea deficitului bugetar; * stimularea concurenței; * politică a veniturilor ce renunță la indexarea acestora potrivit evoluției prețurilor, precum și fixarea a priori a unui obiectiv de inflație redusă și creșterea salariilor în concordanță cu acesta. Concepte de bază: * inflația; * desinflația; * deflația; * stagflația; * slumpflația; * rata inflației; * indicele prețurilor de consum și indicele puterii de cumpărare; * inflația rampantă, galopantă, deschisă și hiperinflația; * teoria și politica monetaristă; * devalorizarea monedei; * revalorizarea monetară; * reforma monetară; * politica prețurilor și a veniturilor; * înghețarea salariilor; * controlul prețurilor; * mecanisme de indexare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
monedei; * revalorizarea monetară; * reforma monetară; * politica prețurilor și a veniturilor; * înghețarea salariilor; * controlul prețurilor; * mecanisme de indexare; * spirala inflaționistă salarii-prețuri; * curba Philips; * contracționism și laxism monetar;. Probleme de studiat: * Ce este inflația? * Ce este desinflația? * Ce este deflația? * Ce este stagflația? * Ce este slumpflația? * Cum se calculează rata inflației? * Care sînt tipurile de inflație? * Care sînt cauzele inflației? * În ce constă explicația monetaristă a inflației? * În ce constă inflația prin cerere? * În ce constă inflația prin costuri? * Cum afectează structura piețelor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
analize de regresie, ci și studii microeconomice ale unor cazuri particulare. După intensitatea și amploarea problemelor cercetate în anii ´80 și prima parte a anilor ´90, se părea că literatura creșterii și dezvoltării economice intrase într-un con de umbră. Stagflația, criza datoriei externe a țărilor în dezvoltare, macrostabilizarea, ajustarea structurală, privatizarea, liberalizarea comerțului internațional, liberalizarea fluxurilor de capital ș.a.m.d. acaparaseră preocupările cercetării economice, aproape în totalitate. Apoi, relansarea creșterii economiei mondiale, extinderea și amplificarea interdependențelor internaționale și prăbușirea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Introducere În contextul extinderii așa numitei “Knowledge society”, discursul public și cercetarea academică privind rolul educației și al formării profesionale în creșterea economică au luat amploare. Tema capitalului uman părea să fi ieșit din atenția mediului academic în perioada de stagflație a țărilor dezvoltate și de criză a datoriei externe a țărilor în dezvoltare. Altele erau urgențele sfârșitului anilor ‘70 și ale anilor ‘80: stabilizarea macroeconomică, ajustarea structurală, dereglementarea și privatizarea etc. În general, orientarea cercetării în perioada menționată era către
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
DOOM2 păstrează fie numai forma în -(ț)ie (expulzie, impulsie), fie inversează ordinea de preferințe (transmisie/transmisiune). (iii) În măsura în care DOOM2 introduce noi substantive din aceeași clasă, acestea apar cu terminația -(ț)ie: *concatenație, *conotație, *contracepție, *edentație, *intubație, *levitație, *lustrație, *prezentație, *stagflație, și nu concatenațiune, contracepțiune, intubațiune, lustrațiune etc. - Multe împrumuturi foarte recente se includ în acest tipar flexionar; vezi împrumuturile jacquerie, *sosie. Unele formații își modifică terminațiile originare (este cazul noilor forme din DOOM2 în -i-e, care înlocuiesc mai vechile formații
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
prețul țițeiului în viitoarele luni merg de la 30 la peste 60 de dolari/ baril, în funcție de scenariile posibile, provocând griji guvernelor ț...rilor ce depind mult de import. Unii analiști evoc... situația de acum trei decenii, cănd economiile occidentale au cunoscut „stagflația” - stagnarea economic... și inflația ridicat.... Nu întâmpl...tor, în campania prezidențial... din SUA (stat dependent de petrolul arab), fenomenul deține un profil ridicat, iar unele voci reclam... utilizarea rezervelor strategice pentru a face fâț... șocului de preț. Ce s... mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
lumea a început s... trepideze. Acum, cănd prețul oscileaz... între 60 și 70 de dolari, numeroși analiști se gandesc la urm...torul prag - de 80 de dolari. În termeni reali, acest nivel ar echivala cu prețul brutului, care a declanșat stagflația cu câteva decenii în urm.... Atunci, ț...rile arabe au folosit cartelul petrolier că o arm... politic... și economic..., m...rînd prețul brutului în mod drastic, la peste 40 de dolari barilul, în câteva reprize. Această a însemnat o modificare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
unor deficite bugetare m...rite, ceea ce a însemnat creșterea prețurilor la bunurile industriale. În timp, evoluția ascendent... a acestor prețuri a compensat câștigul ț...rilor exportatoare de petrol. Combinația între stagnarea economic... și inflația în creștere a consacrat starea de stagflație, care a nedumerit macroeconomiștii și analiștii economici. Conform paradigmei convenționale, subtilizarea resurselor în economie nu ar putea fi însoțit... de inflație; finalmente, s-a înțeles c..., dac... avem de-a face cu un șoc major pe latura ofertei, care nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Capitolul 9 DE LA EUROPA CELOR DOUĂ BLOCURI LA EUROPA STATELOR INDEPENDENTE (DE LA MIJLOCUL ANILOR 1970 PÎNĂ ÎN ZILELE NOASTRE) De la sfîrșitul anilor 60 Europa de Vest trece printr-o criză care se va agrava din 1973 odată cu primul șoc petrolier. Confruntarea cu "stagflația" [stoparea, stagnarea inflației] și cu șomajul, aceasta cunoaște o scădere a dezvoltării economice si oscilează între diverse politici de relansare inflaționistă și o strictețe monetară si bugetară care agravează șomajul. În fața crizei, Europa se dispersează, nereiișind nici să adopte o
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de jumătate din nivelul perioadei precedente) și cu o inflație foarte mare care depășește o medie de 10% pentru țările din OCDE (și aici cu mari diferențe: 6% în RFG, mai mult de 20% în Italia). De aici denumirea de "stagflație" dat acestui fenomen care explică în principal creșterea prețurilor de producție, provocată ea însăși de scumpirea energiei și a materiilor prime, ridicarea permanentă a salariilor și a datoriilor impuse întreprinderilor de obligația de a plăti indemnizația de șomaj. Și în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Iași, 2009; Nozick Robert, Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997; Nye Joseph, Soft power, Public Affairs, New York, 2004; Obama Barack, Îndrăzneala de a spera. Reflecții despre salvarea visului american, Rao, 2008; Olson Mancur jr, Creșterea și declinul națiunilor: prosperitate, stagflație și rigidități structurale, Humanitas, București, 1999; Ohmae Kenici, The end of the Nation State: The rise o the regional economie, The Free Press, New York, 1995; Patten Chris, East and West, Pan Macmillan Publishers, London, 1998; Perkins John, Confesiunile unui asasin
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Stagflația, fenomen caracterizat de inflație și creștere economică redusă, a început să-și facă simțită prezența în Uniunea Europeană, una din țările amenințate de acest fenomen fiind România, informează Financial Times. În luna martie, rata anuală a inflației a crescut la 8
Financial Times: România, dovada că Uniunea Europeană se confruntă cu pericolul stagflaţiei () [Corola-journal/Journalistic/53180_a_54505]
-
ani de recesiune, guvernul de la București prognozează pentru 2011 pe un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 1,5%, cifra ce nu oferă o marjă suficientă pentru a evita un alt an de recesiune. ' Situația poate fi descrisă ca stagflație. Există o revenire dar este foarte, foarte fragilă. În plus, există și o inflație ridicată', a declarat Alexandru-Chidesciuc. FT subliniază că Romania merită felicitări pentru stabilizarea economiei după criza din 2008-2009, însă atrage atenția că fără ținerea sub control a
Financial Times: România, dovada că Uniunea Europeană se confruntă cu pericolul stagflaţiei () [Corola-journal/Journalistic/53180_a_54505]
-
Demonstrates: Anti-State Rebels, or Conventional Participants? or Everyone?. Comparative Politics 37(2): 251-275. O'Toole, Therese (2003). Engaging with Young People's Conceptions of the Political. Children's Geographies 1(1): 71-90. Olson, Mancur (1999). Creșterea și declinul națiunilor. Prosperitate, stagflație și rigidități sociale. (trad. rom. Walter Fotescu). București: Humanitas. Onyx, Jeny și Paul Bullen (2000). Measuring Social Capital in Five Communities. Journal of Applied Behavioral Science 36(1): 23-42. Ooschot, Wim van, Arts, Wil și John Gelissen (2006). Social Capital
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
critical mass II”, în American Sociological Review, vol. 53, nr. 1, 1988, p. 1-8. Olson, Mancur, The Logic of Collective Action: Public Goods and the Theory of Groups, Harvard University Press, New York, 1965. Olson, Mancur, Creșterea și declinul națiunilor. Prosperitate, stagflație și rigidități sociale, Editura Humanitas, București, 1999. Olson, Mancur, Power and Prosperity Outgrowing Communist and Capitalist Dictatorships, Basic Books, New York, 2000. Ostrom, Elinor, Governing the Commons. The Evolution of Institutions for Collective Action, Oxford University Press, Oxford, 1990. Panitch, Leo
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
au fără îndoială puterea și responsabilitatea cea mai mare, accentul pe comerț și noul protecționism larg răspîndit împart responsabilitatea și distrag atenția de la managementul financiar deficitar al SUA (Strange 1985: 6). Totuși, atît marea criză din anii '30, cît și stagflația din anii '70 și '80 au fost provocate în primul rînd de proasta administrare a furnizării și distribuției creditului, precum și de incertitudinea monetară, și nu de protecționism (1986b). Mai general, Strange atacă tendințele cercetătorilor americani de a se descotorosi de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
salariilor, provocate, după părerea observatorilor, de valute excesiv de rigide și cheltuieli cronic scăzute, din partea guvernelor și cetățenilor deopotrivă. Dar În Europa anilor ’70 modelul convențional nu mai părea valabil. Europa Occidentală se confrunta acum cu un fenomen inedit, botezat neelegant stagflație: inflație a prețurilor și salariilor, concomitent cu o scădere economică. Retrospectiv, efectul e mai puțin surprinzător decât a părut pe moment. Marea migrație europeană a surplusului de forță de muncă din agricultură spre producția industrială urbană se terminase În anii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rolul femeii În politică 451; romane influente 352; schimbări politice (În anii ’50) 238-256; schimbări politice (În anii ’60) 362-388; schimbări politice (În anii ’70) 445-462; schimbări violente 427; sindicate 308-309; sisteme sociale 81; sistemul universitar 364; stabilitatea politică 226; stagflația 420; Statele Unite 22; statistici ale emigrării 675; statistici postbelice ale populației 306-307; stilul comercial 355-356; șomajul 308, 376; tratamentul celor angajați În servicii și profesii liberale 376-377; tratamentul muncitorilor 376, 381 „Europa Liberă” 211-212, 295, 320, 399, 573 Europa mediteraneană
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
muncă 475; scandalul Felipe González 680; separatiști basci 427-429, 641; sfărâmarea 478, 640-641; trecerea la democrație 476-477; Uniunea Democrată de Centru (UCD) 477-478 SPD - vezi Partidul Social-Democrat (SPD) Speer, Albert 75, 151, 330 sporturi 711-713 Sputnik 231 Spychalski, Marian 183 stagflație 420 Stalin, Iosif 22, 94, 104, 109, 117-118, 124, 129; acțiuni care au condus la Războiul Rece 129-150; admiratori 204; antisemit 175-180; atacul lui Hrușciov 287; blocada Berlinului 144; cultul personalității 169; deportări 35-36; divizarea Europei 50; Întâlnirea de la Szklarska
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]