81 matches
-
În Letonia, tar... aflat... În fruntea luptei În acel an 1987, grupul Helsinki 86 sfideaz... autorit...țile printr-o serie de mitinguri cu succes tot mai mare: pe 14 iunie 1987, la Riga, pentru a comemora deport...rile În mas... staliniste din iunie 1940 și iunie 1941 (particip... 5000 de persoane); pe 23 august, pentru a condamna semnarea Pactului germano-sovietic (10 000 de oameni); pe 18 noiembrie, pentru aniversarea primei independente. Celelalte dou... state baltice iau inițiative similare. Astfel, pe 23
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
că a debutat cu o lovitură de stat și a abdicat după o „catastrofă națională”, Mihai I a fost un „partener comod” prin colaborarea cu cele două regimuri extremiste și cu cele două „puteri ocupante”, Germania nazistă și U.R.S.S. stalinistă . Deși „imaginea regelui pribeag” provoacă „patetism”, aceasta este analizată critic de autorul analizei. Ceea ce reproșează Pavel Câmpeanu este practic modul În care Mihai poate fi considerat o soluție viabilă, plecând mai ales de la trecutul său. Investirea și recunoașterea sa ca
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
regimului, Întodeauna În numele binelui comun - numit fie dictatură a proletariatului, fie făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate sau, În timpul revoluției din decembrie 1989 ori al mineriadei din iunie 1990, apărarea liniștii publice În fața unor „forțe destabilizatoare”. Organizarea primelor mari procese-spectacol staliniste și-a găsit ulterior corespondent În prigoana publică Îndreptată Împotriva intelectualilor În anii ’80 sub pretextul participării la activitatea unei inventate secte a „meditației transcendentale” sau În procesul-spectacol intentat În 3 decembrie 1987 participanților la revolta anticomunistă de la Brașov. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și Ljubomir Stepanov, Uniunea Sârbilor din România, Timișoara, 2003. Cartea face referință În mod special la deportarea sârbilor din Banat, bazându-se pe statistici, mărturii, comentarii și studii de istorie. O interesantă analiză a relațiilor dintre Stalin, Tito și România stalinistă din vrema lui Dej (ediția sârbă: 1996). Mirciov, Rafael, Lagărul deportării pentru familiile de bulgari din Banat 1951-1956, Timișoara, 1998. Analizează mai ales felul În care deportarea i-a afectat pe bulgarii din Banat. Conține mărturii, fotografii, extrase din documente
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și-a construit teoria și Gary Becker (1997), fără a analiza efectele unor politici restrictive în domeniu, cum a fost cea a regimului comunist. Acesta a limitat drastic accesul la diplome universitare, chiar dacă a eliminat barierele de clasă specifice epocii staliniste 1. Mai mult, oferta de specializări favoriza facultățile tehnice în dauna celor universitare, astfel încât, în timp ce la facultățile universitare concurența era dramatică, la multe dintre secțiile politehnicii abia se acoperea numărul de locuri scoase la concurs. Astfel, în momentul revoluției, erau
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a-i lichida pe tovarășii lui Lenin pe calea Marilor Procese* de la Moscova din 1936, 1937 și 1938, și pentru a arăta că nimeni nu-i la adăpost de paloșul partidului. și de ce n-ar adopta, pe deasupra, și o constituție „stalinistă”, „cea mai democratică din lume?” Așa cum explica Stalin intimilor săi pe 7 noiembrie 1937, țelul său este de „a crea un stat unit și indivizibil”, astfel încât dacă o părticică s-ar detașa cumva de URSS, ea ar fi „incapabilă” să
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
perioada 1956-1968 este cea mai interesantă. într-adevăr, responsabilii politici ai culturii sunt luați pe nepregătite de șovăielile centrului moscovit. Nemai primind ordine clare, aparatul cenzurii lasă să treacă opere care atacă în mod vehement perioada „scursă” - termen codificat pentru „stalinistă”. Sunt anii în care cinematografiile cehă și poloneză ating apogeul. Să cităm Jertfa supremă a polonezului Andrzej Munk (1957), care procedează la o demistificare a realismului socialist, adoptând punctul de vedere al victimelor acestuia - niște muncitori. „Noul val” cehoslovac este
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și Margareta de Bulgakov. Publicarea nuvelei O zi din viața lui Ivan Denisovici de Soljenițîn în 1962, imediat după cel de-al XXII-lea Congres al PCUS, la care Hrușciov* a făcut, cu ușile închise, noi dezvăluiri asupra amploarei terorii* staliniste, are efectul unei bombe. Totuși, cenzura ideologică rămâne vigilentă. Publicarea în străinătate a romanului Doctor Jivago, interzis în URSS, și atribuirea lui Pasternak a premiului Nobel pentru literatură pentru acest roman, în 1958, este semnalul intensificării unei vehemente companii antioccidentale
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1962, mobilizarea politică, dând cele trei lovituri ale unei „mișcări de educație socialistă” înainte de a se lansa în Revoluția culturală*. MARELE RĂZBOI PENTRU APĂRAREA PATRIEI TRIUMFUL MONDIAL AL LUI STALIN După Revoluția din Octombrie din 1917 și după „Marea cotitură” stalinistă de la sfârșitul anilor 1920, „Marele Război pentru Apărarea Patriei” - nume pe care sovieticii l-au dat războiului lor contra Germaniei din iunie 1941 până în mai 1945 - a fost a treia mare fază a edificării regimului comunist și a puterii URSS
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mișcării revoluționare”, care ar deschide o „a treia perioadă” marcată de confruntarea „clasă contra clasă”. Această linie duce la desemnarea social-democrației ca „social-fascistă” și face din ea dușmanul principal al comuniștilor. Din 1929 până în 1934, radicalizarea politicii IC corespunzând revoluției staliniste din interiorul URSS, duce la izolarea și la slăbirea generală a PC - în 1932, PCF obține cel mai scăzut scor electoral de până atunci. Consecințele cele mai grave se înregistrează în Germania, unde PC german nu ezită să lupte cot
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de Viaceslav Menjinski din 1923 până în 1934, apoi de Ghenrih Iagoda din 1934 până în 1936 și cu 75000 oameni în 1924, dintre care 27000 grăniceri, GPU are statutul unui Comisariat al Poporului. Va fi responsabilă până în 1934 de continuarea terorii* staliniste împotriva popoarelor URSS - în Georgia în 1924, în Cecenia în 1925 - și de lichidarea a nenumărați opozanți pe teritoriul sovietic și de asasinate politice* în străinătate. în plus, conduce, încă din 1923, lagărele din insulele Solovki, unde instaurează munca forțată
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
americană. Cercetările întreprinse asupra preistoriei acestui concept indică, dimpotrivă, o utilizare timpurie a adjectivului „totalitar”, apoi a termenului de „totalitarism” - încă din anii 1920-1930 - pentru a desemna experiența fascistă și pe cea bolșevică, apoi pe cea nazistă și pe cea stalinistă. Aceste prime întrebuințări sunt acțiunea unor oponenți provenind, în principal, din trei familii politice: liberalii, creștin-democrații și social-democrații. Chestiunea totalitarismului A trebuit așteptat un colocviu multidisciplinar, organizat la New York, în 1940, pentru ca o comunitate savantă să ia în posesie, la
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
România în deceniul al șaptelea al secolului trecut și pe plan intern: economic, social, cultural și chiar politic a unei "perioade faste", de relativă prosperitate și democratizare, în cadrul unei anumite relaxări politice și a cultivării valorilor naționale, după strânsoarea ideologică stalinistă anterioară, situație ce a schimbat, de asemenea, într-o măsură sporită, percepția României în lume. Formarea, pe baza unei selecții vizând cu prioritate și în mare proporție valoarea intelectuală, a unui Corp de diplomați români, bine pregătiți profesional cu cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
noi astăzi”. Hărțuit de agresivitatea ignară a intelocutorilor-procurori, împins, cu argumente grotești, să mistifice realitatea istorică, scriitorul ajunge să-și declare, într-un acces de exasperare, „vinovăția”, la capătul unui proces intelectual constituit într-o copie fidelă a proceselor politice staliniste ale vremii: „Într-o jumătate de oră, cu creionul în mână, tăiem tot ce spuneți.” Acesta este contextul în care apare trilogia Un om între oameni (1953-1957) - roman de factură tradițional-obiectivă, cu o geneză prelungită de-a lungul a șapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
PCUS erau destul de puțin apreciate printre colegi (cf. interviului cu Helmut Neef). Își obținuse doctoratul târziu, În 1978, la Universitatea din Leipzig. Căsătorită cu un militant al KPD (decedat În 1996), avea reputația de a fi rămas printre cele mai „staliniste” dintre cadrele partidului (ȘED). După excluderea sa din partid (februarie 1990) și În pofida vârstei sale Înaintate, găsea de cuviință să-și impună prezența la reuniunile PDS: „pe mine, nimeni nu poate să mă excludă”. Era Încă În viață În momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Era În acea indiferență ceva din Începutul negării Holocaustului. De altfel, dupăsistemul stalinist, supraviețuitorii erau considerați suspecți prin Însuși faptul supraviețuirii lor. Astfel, naratorul este În mod repetat chestionat la serviciul de cadre de către o foarte reprezentativă „tovarășă Ada”, o stalinistă fanatică, și ea provenind din mica burghezie evreiască - „Cum de-ai scăpat?” era Întrebarea repetată la infinit, În cel mai autentic spirit stalinist 3. Un destin Într-un fel asemănător este reflectat de memoriile lui Egon xe "Balas"Balaș 4
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de partid. Tot de atunci, sionismul devine În cultura politică a României comuniste unul dintre polurile negative, alături de „imperialism”, „fascism”, „militarism”, „titoism”, obiective permanente ale atacurilor propagandei de partid. Și această orientare avea să dăinuie o Îndelungată perioadă, supraviețuind epocii staliniste. Numai că, spre deosebire de celelalte „păcate”, care erau de tip „global”, sionismul avea o „naționalitate” a sa bine determinată. Și el putea fi repede personalizat În peisajul uman imediat. Folosirea termenului sionist se generalizează asupra unor personalități evreiești care nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
în a se înregimenta politic într-o organizație ce nu era văzută cu ochi buni de marea majoritate a populației care percepea UTC-ul, recte Tineretul Progresist, ca o sectă periculoasă și total aservită intereselor unei puteri străine, adică, Rusiei stalinisto bolșevice. b. „Întâmpinăm greutăți din partea corpului profesoral” Amara constatare a tovarășului profesor Russu era o realitate într-un oraș cu vechi tradiții politice liberale așa cum era Vasluiul (și nu numai) într-o perioadă când încă nu fuseseră scoase în afara legii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Un Mihail Sadoveanu (Mitrea Cocoră, un P. Dumitriu, un T. Popovici și, parțial, Eugen Barbu sau Marin Preda, deoarece „nocivii”, spunea Manolescu, nu au fost impostorii și veleitarii momentului, ci scriitorii de talent! (Pentru o simplă comparație, În aceeași perioadă, stalinistă, În Polonia, Iwaszkiewicz, un Sadoveanu polonez, scrie Maica Ioana a Îngerilor!Ă. Și În cazul „celor doi”, Titus Popovici și P. Dumitriu - acesta din urmă, În opurile sale penibile, Drum fără pulbere și Vânătoare de lupi, atacă și oferă „mâniei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o făcuse În Germania Federală. Această țară era nu numai cea mai bogată și mai dinamică, din punct de vedere economic, a Europei occidentale, dar În ochii noștri reprezenta și „pintenul” capitalismului, aspru criticată și calomniată, Înjurată adeseori În era stalinistă; iar felul În care te raportai la ea, În discursurile publice, era Întotdeauna semnul sigur al gradului de „atașament neabătut față de partid și clasa muncitoare”! Or, spre uimirea mea - care intrasem Întâmplător În acea sală, Încă nu publicasem nimic -, tânărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Fălciu și a orașului Huși era cam de 2.200 de suflete și de aceea ne face să credem că participarea anemică la unele evenimente organizate de CDE denotă inapetența evreilor hușeni pentru comunism. Spre exemplu, „Cu ocazia aniversării Constituției Staliniste ARLUS-ul a organizat o serbare la care au participat cam 100 de evrei”. Probabil, aceeași minusculă masă de manevră a fost de față și la „...comemorarea zilei de 13 decembrie ținută În organizarea FUM la Sala Teatrului unde am
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ca organizație de massă tov. primind sarcina să Îndemne populația muncitoare evreească să se Înscrie la Crucia Roșie”. b.r. Toată lumea la colhoz! Vrând să realizeze revoluția socialistă În tot ansamblul ei de fărădelegi distructive și respectând strict criminala „rețetă” stalinistă, mai marii partidului comunist român (cu numele schimbat În ianuarie 1948 În „partid muncitoresc”) s-au Întâlnit la București la o șuetă Între 3-5 martie 1949 ocazie cu care au adoptat rezoluția „Lupta pentru Întărirea alianței clasei muncitoare și transformarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sesizarea sa (adresată redactorului șef de atunci, Benedict Jelescu) „...s-a dispus să se aducă de acasă zincograful (la ora 02,00) ca să lucreze corect zincul, pentru a reda cu fidelitate desenul și semnificația sa politică”. Fapt nemaiîntâlnit pe timpul dictaturii staliniste dejiste! Aflat la putere de opt ani, Ceaușescu Începuse să dea „indicății prețioase” despre toate cele ce existau pe atunci, băgându-se ca musca-n lapte ba În domeniul „x”, ba În domeniul „y”. Incompetența fostului ucenic cizmar fusese tradusă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
istoria contemporană a României, neputându-se manifesta timp de peste patru decenii, atât cât a durat regimul totalitar. Drepturile integrale politice și juridice ale femeilor au fost înscrise în Constituțiile din 1948 și 1952. Amândouă erau însă întocmite după modelul celei staliniste din 1936, care dădea impresia unei foarte democratice constituții, dar care a servit drept cadru pentru manifestările nefaste ale cultului personalității lui Stalin și pentru cele mai grave încălcări ale drepturilor omului. Același dezacord între principiile înscrise formal în Constituție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
un partid politic „burghez“, o situație economică bună înainte de 1944 și chiar - pentru țărani - posedarea unui cazan pentru țuică erau tot atâtea motive care îi excludeau din piața muncii. Obsesia de a găsi de lucru sau, cum zicea acea „novlimbă“ stalinistă, de „a se încadra în câmpul muncii“ era cu atât mai puternică cu cât o lege din ianuarie 1949 îi numea „vagabonzi“ pe toți cetățenii de ambele sexe, în vârstă de 15 până la 55 de ani, care nu puteau face
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]