299 matches
-
cu guleraș pe bentiță și cu același motiv decorativ floral de o parte și alta a despicăturii de pe mijlocul pieptului. Mâneca pe lângă cusătura de prindere cu stanul are o îngraditură formată de același motiv decorativ de la capătul mânecii și de pe stan. Ciupagele (P. 1330, are și poale )și P.1403 de asemenea provin de la aceeși persoană, sunt de asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
1403 de asemenea provin de la aceeși persoană, sunt de asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul din bumbăcel alb și albastru deschis. Două cămăși, (P.1403) are decorul geometric și vegetal realizat în blană pe mânecă și stan cu bumbac alb pe fire trase. În același fel este realiztă și (P.1377) având ca decor trandafirul. În legătură cu ciupagele provenite din Clisura Dunării, putem spune că 14 dintre ele, cele care provin de la Ogradena (astăzi o așezare dispărută în urma
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
decorativ ciorchinele intercalate cu o fâșie mai îngustă brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viță. Mâneca se termină cu un încreț îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura altiței se continuă și pe stan. (aducînd aminte de cămășile cu ciupag pe stan). Această caracteristică se observă și la P.307. Alte 4 ciupage au mâneca în tablă pe de-a întregul, toate au mîneca strânsă în pumnași, se termină cu cipcă, (P 1250, și
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
brodată cu mătase galben deschis cu motivul decorativ frunza de viță. Mâneca se termină cu un încreț îngust, iar pe mânecă mai apare motivul prerupt ciorchinele. Structura altiței se continuă și pe stan. (aducînd aminte de cămășile cu ciupag pe stan). Această caracteristică se observă și la P.307. Alte 4 ciupage au mâneca în tablă pe de-a întregul, toate au mîneca strânsă în pumnași, se termină cu cipcă, (P 1250, și P.1160), au rânduri sabiate, dintre acestea (P1366
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
roșu, galben, albastru, sau policrom albastru, galben, negru, (P. 1302) nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui și al frunzei viței de vie. Toate celelealte ciupage au compozițiile decorative pe mânecă și stani realizate din elemente geometrice. Ciupagele (P. 1310, P. 1316, P.1293, P1463) sunt cămăși fără poale, cu mâneca dintr-una, cu un decor în formă de tablă realizat cu motive decorative florale brodate pe fire trase, cu bumbac alb, se
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
DIANA POPESCU Antologia : Protocolul, a 11-a poruncă (33 autori) 1. MIRCEA BÂRSILĂ* 2. CRISTIAN PAVEL* 4. ADAM PUSLOJIC (Serbia)* 5. CORNELIU TĂLMACIU* 6. MARIN DUMITRESCU (Spania)* 7. MIHAIL GĂLĂȚANU* 8. MARIUS GÂRNIȚĂ (Spania) * 9. NICOLAE OPRIȘAN* 10. MĂLIN Te STAN* 11.ION SCOROBETE* 12. DANIEL IONIȚĂ (AUSTRALIA) 13. GEORGE TEI* 14. COSTEL STANCU 15. CĂTĂLIN CODRU* 16. TIC PETROȘEL 17 IONUȚ MIHNEA 18. TRAIAN CHIRICUȚĂ 19. CRISTU GEORGI 20. ALEXA GAVRIL BÂLE lista rămâne deschisă! ps autorii publicați vor primi
CARTEA CU PRIETENI XXXIX- VAMA LITERARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 546 din 29 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358168_a_359497]
-
cu maro, grena, policrom-grena, galben, albastru, sau albastru, galben, negru, nuanțe de maro, negru, galben deschis. În afară de acest ultim ciupag pe care apare motivul strugurelui și al frunzei vitei de vie. Toate celelealte ciupage au compozițiile decorative pe mânecă și stani realizate din elemente geometrice. Majoritatea acestor piese pe langă valoarea artistică deosebită, provin din așezări dispărute (Ogradena) sau strămutate(Dubova, Ieșelnița, Orșova) aspect care sporește valoarea documentara, astfel că ele au fost propuse a face parte din categoria tezaur.** *Piesele
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
pentru țară, iar voi făceați copiii palatului să asculte pe la uși și să se uite pe gaura cheii. Mi-a ajuns la urechi mârșăvia voastră, iar într-o zi am vrut să plec din mijlocul bătălie, ... Citește mai mult ELENĂ STAN (Drajna de Sus / Prahova) - PREMIUL ÎI la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea DRAMATURGIEPovești epileptice(monodrama)Bărbatul (scaunului din fața să): De ce nu te-nchini în fața mea, netrebnicule? Sărută-mi poala hainei și îngenunchează căci sunt regele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine ar fi bănuit că în adolescență, năstrușnicul scria poezii. Eu, colega lui, încă din clasele mai mici nu am știut deși lucram la revista școlii și frecventam cenaclul condus de o profesoară tânără, blondă, chipeșă, pe care elevii
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut !Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine ar fi bănuit că în adolescență, năstrușnicul scria poezii. Eu, colega lui, încă din clasele mai mici nu am știut deși lucram la revista școlii și frecventam cenaclul condus de o profesoară tânără, blondă, chipeșă, pe care elevii
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
a fost confecționată și utilizată în prima parte a secolului XX, probabil în perioada interbelică. Piesa este interesantă și unică în colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, nu numai prin prezența motivului decorativ, dominant pe suprafața ocupată, pe mânecile cămășii, stanul din față și spate. Este vorba de un element decorativ de origine antropomorfă-mâna, rar întâlnit pe textile de port și puțin identificat pe artefactele din colecțiile muzeale. Cămașa fără poale, de la Broșteni denumită local - ciupag este încrețită în jurul gîtului, tipul
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
albastre, grupate cîte două. Mâneca în blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome. Stanul din spate(spătoiul) prezintă șase fâșii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al mânecii, mâna, brodat de asemenea cu mărgele policrome. După cum reiese din descriere, ciupagul de la Broșteni respectă canoanele inițiale de confecționare a acestui tip de
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
prezentând cromatica bicoloră liliachiu-albastru, față de cromatica tipică de culoare deschisă, alb, cînepiu, nuanțe de galben deschis) și se remarcă în mod special prin motivul de origine antropomorfă - mâna detașată utilizat pentru decorarea în tablă a mânecilor și a pieptului și stanului din spate. Având în vedere modul de realizare al ciupagului în discuție: decor amplu cusut pe stanul din față, spate și mînecă, cu o cromatică proaspătă, dată de completarea decorului cu mărgeluțe policrome brodate, motivul decorativ cu valoare alegorică, mâna
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
se remarcă în mod special prin motivul de origine antropomorfă - mâna detașată utilizat pentru decorarea în tablă a mânecilor și a pieptului și stanului din spate. Având în vedere modul de realizare al ciupagului în discuție: decor amplu cusut pe stanul din față, spate și mînecă, cu o cromatică proaspătă, dată de completarea decorului cu mărgeluțe policrome brodate, motivul decorativ cu valoare alegorică, mâna, cu rost apotropaic 4, ( după unii cercertători ar fi simbol solar 5 ), bentița cu șirag de cerculețe
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
agil ... o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine ar fi bănuit că în adolescență, năstrușnicul scria poezii. Eu, colega lui, încă din clasele mai mici nu am știut deși lucram la revista școlii și frecventam cenaclul condus de o profesoară tânără, blondă, chipeșă, pe care elevii
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
mare cuceritor, nedeclarat însă. Greu de ghicit, atunci și cât de îndrăgostit avea să fie mai târziu de respectiva perioadă de viață, cu o memorie de invidiat a întâmplărilor, profesorilor, orelor, reușitelor, eșecurilor, prietenilor și neprietenilor. Ca și noi toți, Stani a pășit încrezător în viață. S-a pus pe treabă. Presupun că a făcut armata și apoi stagiul de trei ani, absurd și umilitor, la care am fost obligați, indiferent de domeniul în care ne pregătisem. O perioadă a lucrat
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
se întretaie încrucișat pe faleză ... toate acestea te urmăresc, te bântuie, te constrâng. O întorsătură oarecum neașteptată, în drumul vieții, dar mai curând o formă de revoltă în fața destinului, care nu se vedea mai repede împlinit l-a așezat pe Stani în fața calculatorului și i-a acordat timp să scrie. Din sacul burdușit de trăiri, observații, emoții, vorbe și fapte ale trecutului au început să țâșnească una câte una, imagini suculente de viață. Acum un an sau doi, când mi-a
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
imagini suculente de viață. Acum un an sau doi, când mi-a trimis spre lectură un text, i-am spus cu entuziasm că e vorba de literatură autentică. Mă gândeam ca e victorie și dacă scrie numai pentru el. Dar Stani nu avea nevoie de confirmări. El știa foarte bine ce are pe dinlăuntru și ce are de gând, și ce poate. El voia mai curând să afle care e drumul cel mai scurt, mai direct și mai sigur spre alții
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
gherghef, fotă țesută la stative, dintr-o singură bucată, ie din in topit, bondiță, pantofi, opinci, cizme, în funcție de împrejurări. Fetele au coronițe pe cap, iar persoanele mature: moțoc (coc) cu floare la ureche. Costumul bărbătesc se compune din: pantalon, cămașă, stan (stănuți), bondiță sau cojoacă bărbătească, cușmă sau pălărie, cizme, opinci. Ansamblul “Codrenii”, din județul Călărași, este mixt, coordonat în prezent de Gheorghe Furculiță. A fost înființat în 1952 de către Grigorie Radu, care acum conduce seniorii. La ora actuală membrii ansamblului
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
a avut acces la divinitate. Magul poate fi consultat doar de regi și voievozi. În preajma lui crește mușchiul simbol al naturii agresive: Acolo prin ruini, prin stânci grămădite Era peștera neagră a zăhastrului mag Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite" (Povestea magului...) Imaginea vizează imemorialul și este des întâlnită în literatură. Iată o edificatoare chilie cioplită în munții Indiei antice 3: "Tu vei vedea în codru pe-un logi luminat: De-un milion de veacuri el
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sub palida lumină A lunei... pe-nmiirea a undelor senină, Se pare cum că este al mării Dumnezeu Blând îngînat de lebezi în mândru visul său. Din insulele sfinte străbat cântări ferice, Noroc și desperare le văd unite-aice... Acum pe-un stan de piatră din luntre el coboară Și barba lui cea albă pe piept se desfășoară, Și-n două despicată de vânt e răscol tă... (s-aude glasul CĂLUGĂRULUI, basso) [CĂLUGĂRUL] Răsai din a ta noapte, copilă mult iubită. (intră în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
afli nicăirea în Corint, Și podelele pestrițe, toate numai mozaic, 1 Ce-n dispunerea maiastră nu au greș întru nimic, Și în fine iată Eros, zeul dragostei de foc, Răsărit dumnezeiește de frumos în acest loc Dintr-un singur, admirabil stan de marmură, lucrat De chiar Phidias maestrul. Oare nu te simți mișcat Ca de-o mândră sărbătoare? BOMILKAR Și tu ai contribuit Prea cinstit la toate astea? PSAMIS Nici în gând nu mi-a venit. Eu m-am mărginit la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ici se-nșiră de-a lungul liniei țărmurilor, dincolo formează brâul unor insule izolate, înfruntînd talazurile cât de înviforate; generație după generație murind, ele lasă în păturile pietroase de var de mărgean (Korallenkalk) monumente nepieritoare a neîncetatei lor munci. Aceste stanuri de stâncă consistă 2/5 a greutății lor din acid carbonic, care-n aparență e prins pentru vecie în ele. Acest acid carbonic s-au sustras direct sau indirect atmosferei, deci marea trebuie să fi sorbind neîncetat acid carbonic dm
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intrând pe scurt timp în schimbările succesive ale formelor vegetalelor și animalelor, până ce în sfârșit, la cellalt capăt al curbei, se-ngroapă iarăși în pământ în formă de var solid și de plante fosile. Să se observe numai suprafața unui stan de granit gol cu desăvârșire. Curând se dezvoltă vegetația în forma unei mici și gingașe plante abia văzute cu microscopul; 967 {EminescuOpXIV 968} și această plantă se nutrește c-o cantitate foarte mică de apă a aerului atmosferic, încărcată cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]