35 matches
-
coloana 6 va avea următorul cuprins: "Însușit conform H.C.L. Turț nr. 28/06.08.1999, H.C.L. Turț nr. 5/31.01.2011"; - la poziția nr. 76, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum de exploatare agricolă nr. 10, Fântâna de sub Staniște", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Adresa: Parc Staniște T-30-17, De 1603, lungime (km): 1,190, lățime (ml): 6, suprafața (mp): 7.140", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Însușit conform H.C.L. Turț nr. 28/06.08.1999, H.C.L.
HOTĂRÂRE nr. 532 din 18 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232606_a_233935]
-
Turț nr. 28/06.08.1999, H.C.L. Turț nr. 5/31.01.2011"; - la poziția nr. 76, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum de exploatare agricolă nr. 10, Fântâna de sub Staniște", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Adresa: Parc Staniște T-30-17, De 1603, lungime (km): 1,190, lățime (ml): 6, suprafața (mp): 7.140", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Însușit conform H.C.L. Turț nr. 28/06.08.1999, H.C.L. Turț nr. 5/31.01.2011"; - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 532 din 18 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232606_a_233935]
-
jud. Cluj țel: 487290 26005 SEBESTEAN ADELINA DORALISA (n. 1974) Cluj Napoca, str. Mehedinți nr. 6, ap. 10, jud. Cluj țel: 0364107435 0728052035 25613 SIGHIARTAU MARIOARA (n. 1955) Cluj Napoca, str. Năsăud nr. 14, ap. 32, jud. Cluj țel: 411000 0742024095 25614 STANIȘTE RODICA (n. 1959) Cluj Napoca, str. Hameiului nr. 16, jud. Cluj țel: 426407 0744245149 19160 SZASZ IOAN (n. 1950) Cluj Napoca, str. Mogoșoaia nr. 2 ap. 62, jud. Cluj țel: 570205 0727288301 3572 TAKACS IULIU (n. 1940) Cluj Napoca, Piața Cipariu nr. 11
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Negru (1367 m), Măgura (1195 m), Dealul Hoitu (1175 m), Vârful Văraticilor (1062 m), Vârful Chicerii (1056 m), Vârful Plopilor (1004 m), Vârful Valea Saca (1002 m), Vârful Trestii (992 m), Vârful Cinii (895 m), Zăpodiile Mici (758 m), Dealul Staniște (711 m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui Simion Retegan, „Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea” (2002). Ele sunt prezentate astfel: „10. Ridu: Pe Cruci; Sdiabu Popii; Staniștea
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Staniște (711 m)) și altele mai mici. O enumerare a dealurilor și văilor Comunei Telciu se găsește în cartea lui Simion Retegan, „Satele năsăudene la mijlocul secolului al XIX-lea” (2002). Ele sunt prezentate astfel: „10. Ridu: Pe Cruci; Sdiabu Popii; Staniștea; Între Ponoare; Ratu Stagarului (azi, al Stejarului, n.n.). 11. Ridu Trestea: Pe Față și În Fund. 12. Ridu Valia Stagarului (azi a Stejarului, n.n.): Ceita. 13. Ridu Capu Câmpului: Lunca lui Niag, Coasta Stagarului (azi a Stejarului, n.n.), Sdiabu Carpanului
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Primul deal este în partea satului vechi, bătrânesc. De la acest deal pornesc casele “satului nou”. Cel de-al doilea deal, care străjuiește satul spre vest are o lungime de cca. 4-5km, altitudinea de 110 m și merge spre sud până la Staniște, iar spre vest-nord-vest până la valea lui Carpen, unde sunt multe alunecări de teren, stabilizate parțial și sunt împădurite în ultimii 30 de ani cu specii silvice de foioase și rășinoase (pini și tisă). Teritoriul satului Crasnaleuca ocupă o suprafață totală
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
sat este un loc pe care-l numim "La uneri" acolo în toate timpurile istorice s-au dus lupte. La lunci" se numea locul unde aveau oamenii grădinele în satul vechi. "La răni" unde apa Nistrului nu era adîncă. "În staniște" un loc mai înalt al satului unde se aduna lumea la adunări. "În chisc" se spune la locul din intrarea în sat deoarece e un loc mai înalt al satului (un pisc). Anii 1929-1930 se formează colhozul unde intra mai
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
moșiei Șendreni la Vărzăreșticu toate gospodăriile și pămînturile de care dispuneau. Astăzi teritoriul comunei este divizat în mai multe părți: Vărzăreștii Vechi, Șendreni și Vărzăreștii Noi în care se mai păstreză unele denumiri istorice vechi ale vechilor mahalale: Basoc, Poiană, Staniște, Boteanu, Zbîrnești, Trifănești. Unul din cele mai interesante localuri de interes religios, cultural și istoric din Republica Moldova este desigur mănăstirea Nașterii Maicii Domnului. Mănăstirea este amplasată pe un loc pitoresc, pe o colină înaltă de unde se vede ca în palmă
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]