86 matches
-
auster și impozant. Clădirea, zidită din 1813 de generalul Haralambie, datează dintr-o epocă proastă și vopseaua galbenă cu care o spoise o făcea și mai urâtă pe dinafară. Tezaurul și multe candele mari de aur și argint erau ascunse. starița Starița era foarte inteligentă, cu o memorie extraordinară, foarte interesantă; cunoștea toate rubedeniile, pretindea că este rudă cu jumătate țara românească: Garbaski, Cialâc, g-ral Robescu, Cămărășescu, Procopie, Casotti, Pencovici etc. etc. și la fiecare îți povestește istoria lui și a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și impozant. Clădirea, zidită din 1813 de generalul Haralambie, datează dintr-o epocă proastă și vopseaua galbenă cu care o spoise o făcea și mai urâtă pe dinafară. Tezaurul și multe candele mari de aur și argint erau ascunse. starița Starița era foarte inteligentă, cu o memorie extraordinară, foarte interesantă; cunoștea toate rubedeniile, pretindea că este rudă cu jumătate țara românească: Garbaski, Cialâc, g-ral Robescu, Cămărășescu, Procopie, Casotti, Pencovici etc. etc. și la fiecare îți povestește istoria lui și a neamului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
memorie extraordinară, foarte interesantă; cunoștea toate rubedeniile, pretindea că este rudă cu jumătate țara românească: Garbaski, Cialâc, g-ral Robescu, Cămărășescu, Procopie, Casotti, Pencovici etc. etc. și la fiecare îți povestește istoria lui și a neamului său. A fost crescută de starița precedentă, rudă cu Crețenii; de acolo, o demnitate în ținuta ei și maniere frumoase care fac un ciudat contrast cu ignoranța ei totală, în afară de cele bisericești. Când povestea era plină de haz și știa, cu câteva vorbe, să-ți zugrăvească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu multă autoritate, fără bunătate, nu permitea [nici] cea mai mică abatere rituală în slujbă și preotul care n-a încădelnițat frumos primea o aspră observație când, după biserică, se urca la stariție. Aceasta este vizita reglementară, primirea la maica stariță. Era de trei ani stariță. Cu toată energia ei, îi era frică de germani și de scandal. Trebuie să fi patronat aci fel de fel de istorii și aventuri amoroase. Pasărea a fost, desigur, un loc de întâlnire în timpurile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu permitea [nici] cea mai mică abatere rituală în slujbă și preotul care n-a încădelnițat frumos primea o aspră observație când, după biserică, se urca la stariție. Aceasta este vizita reglementară, primirea la maica stariță. Era de trei ani stariță. Cu toată energia ei, îi era frică de germani și de scandal. Trebuie să fi patronat aci fel de fel de istorii și aventuri amoroase. Pasărea a fost, desigur, un loc de întâlnire în timpurile normale, numai lista persoanelor care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să petreacă vara și mă miram din cauza țânțarilor și lipsei de confort, dar aflai în urmă că aceste vilegiaturi nu țineau decât două sau cel mult trei zile, și atunci am înțeles. După prânz, însoțită de maica Evlampia, nepoata maicei starițe și casierița mănăstirii, am făcut vizite la toate maicile și la cei trei preoți. Cel dintâi și cel mai în vârstă, popa Cristea, deștept, energic, hatalâu și bețiv, era polițistul german din mănăstire și din cele două sate. [Îmi reamintea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
La vecina mea, maica Filofteia, singura casă cu etaj, cum zic ele, am găsit sus două odăi mari și luminoase. M-am gândit îndată să le luăm pentru Lia și Vintilică, copilul nu putea locui în întunecosul salon al maicei starițe. M-am și înțeles cu ea și am cerut îndată încuviințarea superioarei, încântată de a scăpa casa de prădările copilului. La dânsele erau mai dragi pisicile decât pruncii; Vintilică a fost cel dintâi care le-a câștigat inima. viața la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
6 prânzul, citire cu preoții și la 9 culcare, ca să nu abuzez de petrol, materie prețioasă și rarissimă. Seara, deși era o lună splendidă și ispititoare, nu [se] cădea să ies nici măcar în curtea mănăstirii. Eram ocupată toată ziua, maica stariță mă rugase să dau lecții de franceză nepoatei ei, gentilei maice Evlampia, care îmi era atât de simpatică. Ființă fină, care nu făcuse studii regulate, dar avea o memorie deosebită și o dorință mare de a învăța. Mă miram de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la fața locului; neavând însă lemne, nu funcționa. Ca să adun copiii după drumuri, m-am dus la fiecare maică cerându-i un lemn din stânjenii lor, am pus și noi câte un sfert de stânjen din cele cumpărate de la maica stariță, promițând învățătorului că voi da la sfârșitul anului o recompensă elevilor ce vor urma regulat: la fete păpuși, la băieți bricege. Efectul fu foarte mare, dar bineînțeles cursurile nu începură decât după Paști. Germanii autorizaseră deschiderea școalei miercuri din Săptămâna
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
germanilor, dând mai multe amănunte: Rusia primea Moldova, ungurii Oltenia, bulgarii întreaga Dobroge, noi, Bucovina. Regele fusese chiar „să vază cum e acolo“. Dar se face pace și peste trei luni scăpăm de germani. Această știre încântă până și pe stariță. Eu mă străduiam în deșert să demonstrez absurditatea unor astfel de zvonuri, [dar lor] li se părea o fericire și cred că nici nu își dădeau seama - cu cunoștințele lor de geografie - de ce ar fi însemnat această mutilare și cum
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Paște la mănăstire sunt teribil de lungi; aceasta din ajunul Floriilor a ținut de la 7 la 10 1/2. Mai tot timpul lumânările stinse, o maică citea cazaniile, mormăind atât de încet, încât nu înțelegeam nimic; [aproape toate călugărițele, cu starița în cap, mo țăiau în strane. Din când în când numai, se deșteptau auzind un zgomot și mârâiau; „Asta are potcoave la picioare, nu pantofi. Umblă mai ușor!“ sau „Curge lumânarea, îndreptează mucul! 25 lei kilo“. Popa Cristea era beat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
jumătate au ieșit toate călugărițele cu lumânările aprinse, patru cu felinarele, patru purtătoare de steaguri, patru cu cădelnițele de argint și pe brațe cu peșchirele albe, subțiri, cusute cu aur și argint. În curtea bisericii s-au citit rugăciunile Învierii. Starița, rămasă în biserică cu ușile cele mari închise, este întrebată de preot, cu vorbele psalmului 23: „Deschideți, boieri, porțile voastre și va intra Împăratul Slavei“. Ea răspunde din biserică: „Cine este acesta, Împăratul Slavei?“ Iar preotul: „Domnul Puterilor, acesta este
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ori, iar la ultimul răspuns preotul bate cu Sfânta Cruce ușile, care se deschid ca să intre cortegiul și să urmeze slujba până la ziuă. La 8, maicele au revenit pentru liturghie și la 11 am mers cu toții de la biserică la maica stariță, să ciocnim ouă roșii sfințite.]( Ediția I, 1937, pp. 148-150.) [29 martie/11 aprilie - Trei zile am fost chinuită fără știri, nici scri sori, nici jurnale. Ce lungă mi s-a părut vremea! În fine, scrisoarea oficială de la Costache. Tot
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
căpitan Moos. Neștiind ora, eram în pădure cu țigănușii mei, după micșunele. În fugă acasă, găsii pe cumnata mea foarte tristă și supărată de arestarea ei. Tot sperase să scape, își făcuse multe iluzii, a căror pierdere o îndurera continuu. Starița, de acord cu mine, o instală în casele maicei Filofteia, cu odăi mari și luminoase la etaj. Toți erau încântați, maica de a-și scăpa salonul din mâinile lui Vintilică, maica Filofteia de a avea o chiriașă, eu de a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care pe mine mă exaspera; Lia, ase menea, era mulțumită de a se ști „acasă la dânsa“, fie zis fără ironie. Bucătăria era la mine, precum și sufrageria, în odăița alături de a mea, unde erau strânse o parte din lucrurile maicei starițe. Fără a întreba Kommandantura, Lia își trimisese cu o zi înainte pe toți servitorii din oraș, dintre care principalul era bucătarul, om foarte cumsecade, care se strădui în tot timpul captivității să îndulcească masa Liei făcând prăjituri, nu cu erzațuri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Nici vorbă să fi scris Marghi loman lui Bussche pentru internarea noastră. Arestarea și sosirea Liei în sfânta zi de Vinerea Mare a indignat pe toate maicele. vintilică Ne-am dus îndată la stariție cu Vintilică, pentru a saluta pe maica stariță. Mamă-sa îi făcuse morală ca să nu se sperie de toate călugărițele în costumul lor impresionant pentru un așa mic copil. Îl învățase să-i sărute mâna, zicându-i: „Plecăciune, maică“. Nu știu cum nimerise acest termen original. Băiețelul, foarte emoționat, a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Îl învățase să-i sărute mâna, zicându-i: „Plecăciune, maică“. Nu știu cum nimerise acest termen original. Băiețelul, foarte emoționat, a ascultat-o întocmai și pe urmă s-a vârât într-un colț de unde observa toate, cu ochi mari. Noi vorbeam cu starița, când sosiră două maici și, după protocolul mănăstirii, făcură două mătănii și îi sărutară mâna. Deodată se repezi Vintilică din colțul lui, se uită la noi și făcu repede aceleași gesturi ca monahele. Era foarte comic, dar așa de drăgălaș
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
făcură două mătănii și îi sărutară mâna. Deodată se repezi Vintilică din colțul lui, se uită la noi și făcu repede aceleași gesturi ca monahele. Era foarte comic, dar așa de drăgălaș, încât ne găsi o mare veselie, iar maica stariță, înduioșată, îl luă în brațe, îl sărută și, câștigată pentru totdeauna, îi dete voie să alerge prin toată casa, să pună mâna pe obiectele ei cele mai prețioase, să se ducă în curtea păsărilor, de unde reveni cu toate găinile după
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de unde reveni cu toate găinile după el, fără supărarea stăpânei. Maicele cele tinere îl luau pe umăr, fugeau cu el prin coridor, în fine, ceea ce nu se văzuse de când lumea și ceea ce nu s-ar fi admis niciodată mai înainte. Starița îi croi o cămașă țără nească pe care o cusură fetele ei, îl puse călare pe calul trăsurii și îl plimbă chiar ea. O și merita, rareori s-a văzut un copil de 2 1/2 ani așa de frumos
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cântau, dar și ziceau „sărut mâna“, scoțând chiar căciula. Sunt minunat de frumoși cu părul lor creț, dinții lor albi și ochii care le taie fața în două.]( Ediția I, 1937, pp. 154-155.) germanii la pasărea A doua zi, maica stariță ne-a întors vizita și ne-a povestit de sosirea germanilor și plecarea alor noștri. Ne-a spus cum un tânăr ofițer român a venit în fuga calului, urmărit de germani, care îl somau să se oprească; el își urmă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
însoțit până la poartă plângând. A murit la Fundeni. Cine o fi fost acel tânăr inimos?... De groaza invaziei, multe din călugărițele tinere se ascunseseră. Trei ședeau în pod de două zile, fără mâncare și fără băutură. Zece germani locuiau jos. Starița, văzând că s-au potolit și că nu au omorât pe nimeni, s-a dus și le-a chemat pe gaura podului, ele trăseseră scara în sus și nu mișcau, dar, auzind glasul maicei starițe, au răspuns. Ofițerul, furios, striga
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
băutură. Zece germani locuiau jos. Starița, văzând că s-au potolit și că nu au omorât pe nimeni, s-a dus și le-a chemat pe gaura podului, ele trăseseră scara în sus și nu mișcau, dar, auzind glasul maicei starițe, au răspuns. Ofițerul, furios, striga: „Acestea sunt urmările jurnalelor dvs. care ne zugrăvesc ca pe niște barbari“. A trimis soldatul după ele. „Maică, maică, nici scară nu i-a trebuit, a pus piciorul pe o ladă, s-a apucat cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
separate cu Rusia și cu noi și că se pregătesc de noi lupte. Doi preoți protestanți, unul civil, altul militar, trecând pe la mănăstire, nu s-au arătat prea mândri. Eu așteptam jurnalele și știrile de acasă pentru a le comunica stariței. Preparam dinainte scrisoarea către ai mei și le înapoiam pe cele primite data precedentă, de frica vreunei percheziții. Voiam să le păstrez. Adesea mă gândeam cum vom pleca de acolo, după sfârșitul războiului, la întoarcerea alor noștri. În caz de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
jale. Cu această tristă impresie am trecut poarta. Un călugăr ne servi de cornac. Cele două biserici, puțin interesante doar prin câteva morminte cunoscute; tâmpla din cea mai veche, în parte frumoasă, și mai ales două policandre mici de argint. Starițul, mai mult negustor decât monah, făcea comerț cu oi, porci, albine și, ce ne plăcu mai mult, cu pomi roditori și trandafiri de varietăți frumoase. Îi rechiziționaseră numai caii, boii și trăsurile. El era foarte terorizat de puterea germanilor și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cernica, era în bună sănătate și, cum spuneam, în vederile noastre în privința victoriei finale, dar nu ne dete în urmă nici un semn de viață, nici măcar câteva flori sau o scrisoare. Lucru care mă mâhni din parte-i, căci din a starițului nu m-a mirat. evreul călugărit și ras În drum spre casă, ne-am oprit la o grădină mare de pomi, fragi și vie. Un jidan care reușise să se călugărească, apoi fugise din mănăstire pentru a lua o țărancă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]