686 matches
-
Acasă > Orizont > Portret > TITA BĂRBULESCU. ARTISTA ÎNSTELATA CĂ CERUL Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fiica a lui Nicolae Bărbulescu, lăutar cu ștaif de staroste, al lăutăriei cum n-o să mai fie nu doar la obârșia să, ci nicăieri în România mare, artista cu un glas numai melancolie, Tita Bărbulescu s-a ivit că o pasare cu glas alinător, a plaiurilor argeșene ce-a urcat
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
Miron Moghilă Barnovschi voievod”. Din alt text - Io, Miron Barnovschi Movilă Voievod - aflăm lucruri inedite despre scurta și fructuasa domnie, dar puțin cunoscută, a acestui domnitor-martir cu o vastă cultură, originar din Toporăuții Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
o subtilitate. Ceaiul, eu îl beau fără zahăr. Acela era dulce, dulce de tot. Nici o cerere? Nimic? Ca românu'!... (Și nici când nu ceri nimic nu-i bine, devenind și mai suspect...). Am spus doar, gândindu-mă la noua funcție de staroste al scriitorilor, că, de obicei, respect ce se cuvine respectat, dovadă ieșirea ce produsese senzație... Pe figura lui Pană văzusem lățindu-se un aer de mulțumire. Precis că mă înțelesese greșit. Înțelegând, de fapt, ce-i convenea să înțeleagă.
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
antioxidante și alte efecte cu consecințe benefice pentru creier. Hoața, care era însoțită de un bărbat român, a declarat că are mușchii de la picioare puternici. De unul singur ucide o întreagă hoardă de dușmani și le aduce capetele drept trofeu starostelui satului, care este chiar tatăl său. A făcut-o emanând niște blestemații și niște ticăloșii cu duhoare pestilențială care m-a doborat. În măsura în care cehoaica va reuși să ajungă în finală anul acesta, iar Simona nu va trece de semifinale, Kvitova
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de persiile Dorului! este un cutremurător poem adresat graficianului Damian Petrescu, cel care a dat un plus de nemurire unor ilustre nume ale poeziei universale, „starostele de Paris” și care a făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice albume de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Acasa > Cultural > Artistic > MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Sumară introducere : După înfierea „domnișoarei” de către starostele Gheorghe Vânătu și botezată Marița, Maia a intrat în rândul țiganilor, ca membru al șatrei. În anul 1942, și lăeții de la Ciulnița au fost luați din popasul unde fuseseră adunate mai multe șatre și conduși în port la Dunăre, ca să
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496331437.html [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
zâmbetul îi era de-a dreptul plăcut ofensiv. Vorba era meșteșugită, mereu în slujba intențiilor sale. De câte ori nu se referise mamă-sa, Geta, la efectul graiului lui Artemie! Zicea că ar fi semănat cu tatăl ei, care fusese o viață staroste în sat: cât trăise acesta, nu existaseră neînțelegeri în comunitatea lor, omul lămurind și aplanând conflictele de orice fel. Chiar și când mustra ori ironiza, nu te puteai necăji pe Artemie, căci avea un zâmbet și un râs aparte, acționând
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Fiu de cioban vrânceni(de unde și numele Delavrancea), se însurase cu Eana (Ana) dintr-un sat vecin și se mutase la marginea Capitalei unde până la 60 de ani a umblat zi și noapte pe drumuri, ”pe ploi și viscole”, fiind staroste al căruțașilor ce transportau grâu de la schelele Giurgiu și Oltenița. Barbu era cel mai mic dintre copiii familiei. A crescut printre vii și porumbiști, pe drumul prăfuit al mahalalei, în chiotele grânarilor și nechezatul cailor, vrăjit de atmosfera folclorică de la
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
așteptata friptură haiducească, măturând mesele cu bucate, surpând drumul de acces... Toată lumea se adăpostește de furtună, oaspeții își iau rămas bun, aleargă la autobuze, la mașinile mici și căruța rămâne iar singură în curtea casei, cu speranța că la anul... Starostele ultimilor ediții, zâna cea blondă, Carmen Veronica Steiciuc, alături de bruneta și primitoarea doamna gazdă Rozalia Motrici mulțumesc juriului, acum reprezentat de prof.univ. Vasile Spiridon, lui I.D. Clement, care nu-și uită meseria de reporter și mai trage o ultimă imagine
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_un_de_constantin_t_ciubotaru_1371287920.html [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
duci lipsă de nimic. Și pentru că tot vorbeam despre părinții tăi, permitem să le spun și eu un simplu mulțumesc, căci doar atâta pot. Deocamdată, zic eu! Dar cine știe când și peste câtă vreme vine vremea să-și caute staroste pentru nunta fetei, că-i gata de măritat. Probabil atunci își vor mai aduce aminte de mine, iar eu neputându-i refuza voi onora cu cinste și mult respect invitația. Poate și din curiozitate ... să te văd mireasă! Am glumit
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cristina_petriman_ganduri_l_vasile_bele_1366361434.html [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
cu bine la locul unde era organizată masa și continua nunta. Avea loc „orația cu găina” așezată pitoresc pe o tavă, purtată de către socăciță.Pe la miezul nopții începe „jocul miresei” moment anunțat de către unul din cei doi reprezentanți ai mirilor (staroste). Primul intră în joc mirele, apoi nașii, părinții mirilor, rudele cele mai apropiate, apoi nuntașii" (p. 135). Calitatea de preot a unuia dintre autori este deconspirată parțial și de atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1441186781.html [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
tot ce mi-a mai rămas!...” Scrisoare în contumacie, cu dedicația: lui Damian Petrescu, viscolit de persiile Dorului! este un cutremurător poem adresat graficianului Damian Petrescu, cel care a dat un plus de nemurire unor ilustre nume ale poeziei universale, „starostele de Paris” și care a făcut din șapte cărti ale poetului Theodor Răpan autentice albume de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
spiritualitatea decât la sate?! Și azi, îmi reamintesc spusele d-lui învățător:” Muzica e pâinea poporului nostru ce l-a hrănit și i-a astâmpărat dorurile. Atenție , la mine”: și începea a da tonul la cântece: „Eu sunt Barbu Lăutaru Starostele și cobzaru` Ce-am cântat pe la domnii Și la mândre cununii.” sau „Suflă vântul, suflă tare Marea Neagră e-n mișcare Al Constanței marinar Stă la țărm făr` de habar. ** * Mână ,mână, lopătare, Mână, zic, mână, mai tare Mân zic, mână
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1395892823.html [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Marian Dumitru: Statuia unei iubiri *) O carte interesantă și foarte utilă, mină de aur pentru căutătorii de frumos, ne aduce în fața ochilor poeta, publicista și starostele de cenaclu, doamna Elisabeta Iosif : ”Orice semn este o insulă”. Întregul nostru destin, de la răsăritul tainic, până la apusul implacabil al vieții, este o călătorie plină de obstacole neprevăzute, dar și cu multe popasuri norocoase. Pelerinajul omului-scriitor la semnele importante ale
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1445280381.html [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
Incitante sunt capitolele dedicate preotului greco-catolic Vasile Goje, autor al cărții “Paradoxuri istorice românești”, și cel în care este prezentat preotul ortodox Radu Botiș. Amănunte interesante găsim despre poetul Vasile Bele de profesie jandarm la Jandarmeria Maramureș și în wekeenduri staroste la nunți, pasiune oglindită și în cartea “Ghid practic pentru organizarea unei nunți”, scrisă împreună cu Gheorghe Ursan. Mai aflăm, din cele relatate de dl. Toma Rocneanu, amănunte despre debutul lui Dumitru Fânățeanu, la 65 de ani, cu trei volume de
DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1457527494.html [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
-
Dar e de-aici, de pe la noi Și l-am vazut adineaori; Trecea agale prin zăvoi Cu fetele de subsuori! Ba altădată l-am văzut La nunți, prin codri noștri dragi. Logodnic, crai nemaivăzut, Clipe furând din buze fragi! E mare staroste prin cer Și printre păsări cunoscut, E-un fermecat uitat de ger Și încălzit de un sărut! Un iubăreț ce-a pus pe jar Băieții, dar și fetele! Ca el fecior, astăzi, mai rar! Dar ăsta-i Dragobetele! Sânt Ion
NĂVALNICUL de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1456236936.html [Corola-blog/BlogPost/383965_a_385294]
-
acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele de porumb), jin ars. Ibăneștencele și-au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un amestec de apă cu făină de porumb înainte de a fi mestecat). De obicei, se consumă cu mămăliguță, varză murată tăiată mărunt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă circulară pe care sunt aplicate flori și păsărele din aluat, în formă de S, care se oferă, de obicei, miresei, starostelui și cu care se întâmpină oaspeții, coce cu prune, ruladă din aluat de pâine care are la mijloc prune crude, amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Văii Gurghiului, în repertoriul Florinei Oprea se află și o piesă ciobănească, gen zona Sibiului și piese cu iz satiric. Marin Budilcă, are 14 ani, cântă cu Ansamblul „Hora” din Reghin de 6 ani. Vrea să devină preot și este staroste la nunți, invită lumea la nuntă cu jin ars din pere, cântă la mire și mireasă „Iertăciunile” de la părinți. Pentru el muzica este un dar de la Dumnezeu pe care vrea să îl valorifice. În repertoriul său se află melodii proprii
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
trebui să se facă în patru exemplare, dintre care unul se va remite organului vamal al țării de destinație, pentru facerea controlului vamal, al doilea autorității comunale a localității de trecere, al treilea autorității administrative de I-a instanță (pretorul, starostele), iar al patrulea se va păstra de conducătorul turmei. Autoritățile susmenționate, precum și autoritățile vamale și de pază frontierei respective, sînt datoare să-și comunice dinainte numărul probabil al animalelor ce se vor trimite la pășune în partea cealaltă a frontierei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
de Stat, din Țară al carei teritoriu se află locurile de pășune în chestiune, sau de medicii veterinari oficiali ai ambelor Părți Contractante împreună. Nici o taxă nu se va percepe pentru examinarea susmenționata. Autoritățile administrative de I-a instanță (pretorul, starostele) vor fixă dinainte, în modul cuvenit, termenele pentru examinarea sanitară a vitelor străine pe linia frontieră și vor lua toate măsurile necesare pentru că medicii-veterinari interesați, să sosească acolo la timp. 9. În cazul cînd s-ar constată că animalele nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
pe teritoriul căreia se află, cu excepția dispozițiilor privitoare la despăgubiri, la ajutoare și la remunerațiuni. În cazul cînd autoritatea competența, pe baza prescripțiilor în vigoare ar ordona omorârea unui animal din cauza vreunei epizootii, autoritățile administrative de I-a instanță (pretorul, starostele) își vor comunica reciproc, pe cale telegrafica, măsură adoptată pentru a invita pe medicul-veterinar oficial (medicul veterinar al Statului sau recunoscut de Stat), din Țară cealaltă ca să ia parte la examinarea diagnostica a vitei în chestiune, precum și la disecția acelei vite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
ochii sfinților cu sulițele, producând degradări ale picturii și zidului. Biserica a fost multă vreme arsă și neacoperită. Austriecii au folosit lăcașul de cult ca magazie. Biserica a fost reparată în 1721 prin grija episcopului Calistru de Rădăuți și a starostelui Dimitrie Macri, fiind refăcute acoperișul, ușa și mobilierul și construindu-se și scara de acces la clopotniță. O serie de lucrări de reparații au fost efectuate la 1763. La începutul secolului al XIX-lea, biserica din Bălinești a trecut în
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
localității. Biserica poartă hramul actual din 1834, după cererea lui Iorgu Râșcanu de a schimba hramul Învierea Domnului în cel actual de Sfinții Împărați Constantin și Elena, schimbare efectuată în memoria ctitorului și tatălui său, Constantin Râșcanu, mare spătar și staroste de negustori din Iași, care în 1777 construise pe acest loc biserica anterioară. Schimbarea hramului este un indice al rezidirii bisericii. Așa cum este biserica actuală, ea este compusă dintr-un naos circular, cu absida altarului semicirculară, amplă, și un pronaos
Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Chișinău () [Corola-website/Science/328939_a_330268]
-
Coste. La 12 iulie 1499, la Curtea Domnească de la Hârlău, în sala jilțului domnesc, boierii din Sfatul lui Vodă adeveresc biruința lui Ștefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre boierii Țării Moldovei se aflau Toader și Negrilă, starostii Hotinului, Ieremia și Dragoș, pârcalabii Neamțului, Luca Arbore, portarul de la Suceava, Ivancu și Alexe, pârcălabii din Orhei și Coste, pârcălabul Sorocăi. La 14 septembrie 1499, Ștefan cel Mare încheie un tratat de ajutor reciproc cu marele duce al Liteniei, Alexandru
Cetatea Soroca () [Corola-website/Science/297707_a_299036]