767 matches
-
regele!", necorelat cu fraza precedentă. Cîțiva săteni de prin Vrancea și Neamț au dezaprobat atitudinea ,promonarhică" a vorbitorului. în schimb, o bătrînă doamnă din București a lăudat curajul acestuia... Vorba ceea: unde dai și unde crapă! Un alt reper al statorniciei liber-schimbiste în cea de-a doua legislatură l-a reprezentat realegerea ,venerabilului" ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, căreia - în decembrie 1992 - i-a compus următorul imn: La Cameră comisii sînt destule Ce treaba-și fac cu
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
oamenilor din dragostea pentru ei (Ioan 13, 35), prin dragostea față de semeni și de Dumnezeu, și nu în cele din urmă, le mai cere să fie statornici în credință. Uneori El îi mustră pentru necredința lor. Imperativele apostolatului creștin sunt statornicia în credința față de Dumnezeu și statornicia în iubire față de Dumnezeu și de oameni[1]. Smerenia, lepădarea de sine și devotamentul până la sacrificiul fără de margini pentru slujirea Cuvântului erau condiții pe care trebuiau să le îndeplinească cei doisprezece chemați la apostolat
INIŢIEREA SFINŢILOR APOSTOLI CA PROPOVĂDUITORI AI CUVÂTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380799_a_382128]
-
13, 35), prin dragostea față de semeni și de Dumnezeu, și nu în cele din urmă, le mai cere să fie statornici în credință. Uneori El îi mustră pentru necredința lor. Imperativele apostolatului creștin sunt statornicia în credința față de Dumnezeu și statornicia în iubire față de Dumnezeu și de oameni[1]. Smerenia, lepădarea de sine și devotamentul până la sacrificiul fără de margini pentru slujirea Cuvântului erau condiții pe care trebuiau să le îndeplinească cei doisprezece chemați la apostolat. Împlinirea acestei misiuni pretindea o jertfă
INIŢIEREA SFINŢILOR APOSTOLI CA PROPOVĂDUITORI AI CUVÂTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380799_a_382128]
-
din starea în care ne aflăm și o intrare în alta mai înaltă. Nu e simplă înaintarea în aceeași stare, deși faptul că stările se continuă spre același bine tot mai înalt dă celui ce intră și iese și o statornicie. Într-un fel „suntem nemulțumiți cu starea în care ne aflăm de câtva timp, pentru că, cunoscându-i marginile, nu ne mai este satisfăcută setea noastră de nemărginire. Voim ceva nou, voim să ieșim din mărginire. Dar noul în care intrăm
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mai putem vedea răzlețite în vatra centrală a orașului. Fortificațiile Cetății, remodela- te și întărite continuu încă de pe vremea feldmareșalului Mercy, primul guvernator al Banatului după instaurarea stăpânirii austriece (1716), deveniseră, de acum, un decor inutil, care-și pierduse iluzia statorniciei. În pas... european Vă cer, totuși, îngăduința de a ne întoarce la Timișoara, cu 288 de ani în urmă (1716), pe timpul guvernării lui Mercy, omul care și-a legat propria-i soartă (o stradă îi poartă numele) pentru a oferi
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
ieri încă o baricada demodata / și-am ascuns-o, doar pentru noi, într-o pivniță cu bemoli..." (Ceremonie pe gresie). Cît de departe sîntem de "logică" percepțiilor spațio-temporale, pe care o invocă Schiller, mustrînd un poem pentru că n-ar respectă "statornicia legăturii" pe care ar presupune-o o atare "logică"! Formă își adjudeca o "recompensă" a funcției sale particularizatoare, prin cutezanța internă, prin "infinitul mic" ce-l deschide cititorului, vrăjindu-i ochiul, asadar cu o indeterminare în altă cheie, cu o
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
putință reîntoarcerii totul e dinainte iertat, pentru că oricum stă sub umbră protectoare a uitării. Repetitivitatea implică trădare, pentru că însuși fenomenul reluării a ceva devalorizează acel ceva, îl proiectează în derizoriu, pe cînd unicitatea absolută e o formă de fidelitate, de statornicie. Ceea ce face atît de dramatică întîlnirea dintre personajele lui Milan Kundera în acest volum este faptul că ele trăiesc în cele două lumi, a întoarcerii și a trăirii-unice, nu comunica firesc într-una singură. Mai ales cînd sînt parteneri în
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
pe care le dau, natura substanțelor cu care vin în contact. Acestei fragilități identitare - personajul lui Mariaș este cumva volatil, spațiul și timpul îl alterează sau îl redimensionează - este contrapotentată de însuși spiritul Oxfordului, tern dar și etern, de o statornicie exasperanta și în același timp reconfortanta. Simbolul desăvîrșit al acestei lumi este bătrînul portar Will, un nonagenar cu privire limpede, îmbrăcat mereu în aceeași salopeta albastră, care pur și simplu nu știe în ce zi trăiește. În fiecare dimineață el
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
a visat-o. Sau cu cuvintele lui Zweig: "Când încerc să găsesc o caracterizare succinta pentru anii de dinaintea primului război mondial, mi se pare ca formulă cea mai pregnanta ce li se poate aplica este acea vârstă de aur a statorniciei. În aproape milenara noastră monarhie, totul părea să se sprijine pe temelii de granit, statul însuși fiind chezășia acestei trainicii.(...) Feicare știa ce are și ce i se cuvine, ceea ce e permis și ce nu e. Toate aveau o măsură
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
savanții s-au format sub bolți romano-catolice, iar Etimologiile episcopului Isidor, considerat drept ultimul savant al culturii antice, sunt o dovadă a cît de docți puteau fi purtătorii patrafirului cu purpură. În ochii contemporanilor, hispanicul Isidor s-a distins prin statornicia cu care a sprijinit răspîndirea vieții monahale, la elanul închinat obștilor mînăstirești adăugînduse grija de a ridica în Sevilla o bibliotecă ajunsă celebră prin valoarea textelor din rafturile ei. Scrise în ultimele două decenii de viață (615-636), Etimologiile lui Isidor
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
diplomatul reține numele lui Andrei (Călinescu este unul dintre ele ), fie că lui Mihail Sebastian, Eugen Ionescu, Pleșu, dincolo de... „Dilema”, ca autor e vorba de dezvoltarea și progresul Noica, Emil Cioran, Nae Ionescu al cărții Despre îngeri (2003). românilor în statornicia lor identitară. (profesor de logică și filosofie al unora Numaidecât, indicativul care i-a urmat Cu siguranță, diplomatul filolog d int re aceș t ia) . Preocupă r i le „și erezia naționalistă” a trezit George Apostoiu a înregistrat în intelectuale
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
și vaiete repede înăbușite, ca într-o noapte valpurgică mai răsunînd încă de antice vrăji și luxurii păgîne, de abandonuri nu oricui hărăzite, de mistere și inițieri nu oricui dezvăluite". Firește, legăturii conjugale îi este preferat libertinajul, fiind paradoxal proslăvită "statornicia" condiției de amant: "Marile rătăciri sentimentale sînt relevate în istorie și celebrate în literatură; pe cîtă vreme cronica tuturor timpurilor trece cu vederea, nu insistă sau chiar disprețuiește, după cuviință, legăturile conjugale oricît de respectabile ale marilor oameni. Iar bărbații
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
a surprins și un alt lucru: expresia feței nu pare încă fixată, trăsăturile (externe și lăuntrice) plutesc într-un fel de indecizie și nu te asigură cu nimic în privința caracterului. Accentele și ponderea vocii sugerează putere, dar nu și certitudinea statorniciei". Sau următoarea "planetă" asupra evoluției lui Ion Gheorghe: "Întrevăd la Ion Gheorghe o crîncenă dorință de parvenire literară și nu se poate spune că n-a ajuns să-și facă deja o bună situație în actualul clasament. El a avut
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
veghetoare a conștiinței. De acolo și de aici". N-am putea contesta postura criticii oneste "de aici", dar întrucît ea se izbea de zăbrelele cenzurii și ale autocenzurii, nu era capabilă a se situa, obiectiv, în climatul de temeritate și statornicie al celei "de acolo", pe care, împreună cu Monica Lovinescu, Virgil Ierunca ne-o livra pe amplele aripi sonore ale Europei Libere. Sper ca această departajare nu-i va supăra pe cei de bună-credință "de aici". Absurdul "realismului socialist" sau, ulterior
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
Wagner ridică în fața punerii în scenă și a interpreților probleme delicate. Într-un timp nedefinit, într-o lume măruntă, obișnuită, apariția eroului-damnat, Olandezul, aduce fascinația supranaturalului. Regăsim aici toate marile motive literare wagneriene: alteritatea, demonismul, puterea absolută, sacrificiul femeii, remușcarea, statornicia, mântuirea prin moarte. Într-una din scrierile sale, Wagner a indicat în amănunțime cum dorește să-și vadă înscenată opera, sugestii care pot fi urmate îndeaproape, cu rezultate foarte bune. Ceea ce se petrece și în spectacolul vienez, semnat de Wolfgang
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
ediții au cunoscut nenumărate traduceri în lumea liberă, deci, și în România (1998). Surprinzător, termenul canon a produs un adevărat șoc în rândul specialiștilor... literați, uitând surprinzător istoria devenirii lui, care se pierde în negura vremurilor, el fiind revendicat în statornicia lui doar de Biserică. Justiția l-a avut în sistemul ei de legi, pe vremea romanilor, mai apoi, s-a disipat prin alte înțelesuri, încât astăzi el a rămas pierdut definitiv. Oricum, în spațiul românesc, termenul canon și-a găsit
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
a fost mai puțin extinsă decît am fi dispuși a crede, contrabalansată de luciditatea activă, de temeritatea, mergînd pînă la eroism, a unor personalități despre care se vorbește nedrept de rar. Întrebat ce l-a determinat a se opune cu statornicie și energie comunismului, Pavel Chihaia a răspuns că e vorba de consecvență cu propriul ideal, pe care, în suișul vieții, se cuvine să-l păstrezi și să-l mărturisești", ceea ce nu e o chestiune de orgoliu, ci doar de demnitate
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
așterne/ Iști fețe mohorîte, rele, terne,/ Roboți de stradă asmuțind secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a antiidealizării: "În noaptea asta Pan cerșea în cer/ O linguriță neagră de piper/ Și apostolicele frunți cedară/ Prînz gratuit nebunului o vară" (Noaptea cărăușilor). Sau: Și ce plictis era pe mare/ Dormea zeița de-a-mpicioare/ Prin pîlnia
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
1940-1945 ai Universului literar care, cel puțin, prin mijlocirea rubricii Cîntece noi a lui Ștefan Baciu (1918-1993) a adus un însemnat reviriment în sprijinirea tinerelor talente. Poșta redacției prezentată în sumarul revistei România literară a avut un rol însemnat pentru statornicia publicației. Chiar în articolul-program, Cuvinte pentru încă un drum se afirmă legătura cu trecutul, dar și cu sprijinirea tinerelor talente, cărora li se răspundea clar: "Ne-am impus să promovăm tinerețea" (nr. 12 din 1939). Merită să amintim că între
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
n plus, conservatorismul este reclamat și de pesudocivilizația modernă de la noi, creație a raționalismului frazelor, gol, insipid și inexact. Acestei orientări Eminescu i-a opus "realismul naturii înnăscute a statului"19) și progresul libertății în cuprinsul ei real. Ordinea socială, statornicia dreptului și a adevărului, preeminența statului sunt opțiuni conservatoare curente în discursul eminescian. Fără garanții "de știință și integritate", fără a sprijini meritul și întrucât "numai votul cetățenilor nu-l face pe om nici mai cuminte, nici mai onest, nici
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
care vorbește de la sine: ,, Românismul implică o disciplină severă, atît în cuget cît și în fapt. El cere, din partea acelora care îl practică, o nemiloasă autocritică. Xenofobia nu este românism. Nici demagogia naționalistă. Românismul este un jurămînt de credință în statornicia pămîntului (subl. ns.) și neamului românesc. Este apoi o promisiune solemnă în întărirea organizației de familie. În sfîrșit, este o politică de selecționare a valorilor, dreaptă pînă la cruzime. Românismul nu este fascism, nu este rasism, nu este antisemitism, ci
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
acolo un mesaj pentru ca să fie transmis de îndată, ajutîndu-ne imens. Seară de seară, dar mai ales vinerea cînd erau programate emisiunile culturale, stăteam cu urechile ațintite și ne delectam. Cum aș putea vreodată să uit aceste imense servicii făcute cu statornicie și dăruire. De aceea le port doamnei Monica Lovinescu și d-lui Virgil Ierunca o recunoștință extraordinară, pe care o mărturisesc public, sincer și bucuros că am prilejul să o fac. S-au consacrat exclusiv acestei îndeletniciri, ratînd alte posibilități
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
presimțirea timpului care fuge mereu.(...) Această poezie a pămîntului, spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire e produsul direct al vieții trăite de mine în copilărie". Prin urmare, notificarea a două axe tematice, pămîntul (locul) și timpul, prima vizînd statornicia, a doua mobilitatea care dă preț celei dintîi: ""Împămîntenirea" viziunii, ca fapt creativ, a coincis nu numai cu "împămîntenirea" poetului, cu întoarcerea sa la "vatră" ca eveniment biografic, ci și cu elaborarea unei doctrine virile a "pământului", propusă în liniile
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
strict, și între spațiul vizionar marcat de peisajul de la Florica și cel al Miorcanilor. Sub semnul acestui conflict dintre doctrină și imaginație este așezat comentariul la volumul Satul meu (1925), în care primează, evident, programul tradiționalist ce privilegiază emfatic discursul "statorniciei", în contrast cu "discreția" acvaticului "penitent". Solidar cu interpretările celei mai mari părți a criticii românești precedente, Al. Cistelecan reargumentează concluziile nu foarte favorabile privind acest volum conformist, în care, rămas la "cartografierea suprafeței", poetul construiește stereotip portrete alegorice ale lumii rurale
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
putea observa însă și că, în competiția dintre acvatic și teluric Pillat atinge, cel puțin în Pe Argeș în sus, și câteva momente majore sub raport valoric în care se realizează un deplin echilibru între imaginarul curgerii și cel al statorniciei, cum se întâmplă în certa capodoperă Aci sosi pe vremuri, unde, de exemplu, metafora telurică a drumului e sugestivă în egală măsură pentru sentimentul trecerii, al curgerii (ca și acvatice), dar și pentru cel al stabilității, pe care trecerea timpului
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]