11,714 matches
-
ori întâmplate în realitate și prezentate cu un remarcabil dar al povestirii și cu o ingenioasă tehnică a dialogului, alături de inconfundabilul stil original al scriitorului. De această dată, istoria regimului comunist, în general, și concentraționar, în special, devine tema romanului STATUI DECAPITATE, publicat la Editura ROTIPO din Iași, roman conceput pe două planuri epice, ambele realizate dintr-o perspectivă narativă subiectivă de către două personaje care își narează fapte, întâmplări, evenimente petrecute de-a lungul vieții, fie înainte de evenimentele din 1989, fie
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului aflat pe drumul construirii celei mai drepte orânduiri” din istoria poporului român, definire lozincardă a societății comuniste, caracterizată prin minciună, demagogie, fariseism, intoleranță și rapacitate. Dacă „pușcăriabilul” unchi, „în calitate de condamnat...moral”, va participa la dărâmarea „statuilor dușmanilor poporului, acelora care ne-au exploatat veacuri de-a rândul”, la „decapitarea statuilor foștilor”, va avea totuși fericirea de a vedea cum „statuia imensă a Marelui Stalin, care domnea Brașovul, se prăbușea sub lovituri de baroase”, statuia aceluia care
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
istoria poporului român, definire lozincardă a societății comuniste, caracterizată prin minciună, demagogie, fariseism, intoleranță și rapacitate. Dacă „pușcăriabilul” unchi, „în calitate de condamnat...moral”, va participa la dărâmarea „statuilor dușmanilor poporului, acelora care ne-au exploatat veacuri de-a rândul”, la „decapitarea statuilor foștilor”, va avea totuși fericirea de a vedea cum „statuia imensă a Marelui Stalin, care domnea Brașovul, se prăbușea sub lovituri de baroase”, statuia aceluia care adusese în țara noastră teroarea roșie a cărei victimă fusese timp de 13 ani
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
minciună, demagogie, fariseism, intoleranță și rapacitate. Dacă „pușcăriabilul” unchi, „în calitate de condamnat...moral”, va participa la dărâmarea „statuilor dușmanilor poporului, acelora care ne-au exploatat veacuri de-a rândul”, la „decapitarea statuilor foștilor”, va avea totuși fericirea de a vedea cum „statuia imensă a Marelui Stalin, care domnea Brașovul, se prăbușea sub lovituri de baroase”, statuia aceluia care adusese în țara noastră teroarea roșie a cărei victimă fusese timp de 13 ani. Babeel Bubuuia, unchiul octogenar, deși rudă din partea mamei, era un
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
la dărâmarea „statuilor dușmanilor poporului, acelora care ne-au exploatat veacuri de-a rândul”, la „decapitarea statuilor foștilor”, va avea totuși fericirea de a vedea cum „statuia imensă a Marelui Stalin, care domnea Brașovul, se prăbușea sub lovituri de baroase”, statuia aceluia care adusese în țara noastră teroarea roșie a cărei victimă fusese timp de 13 ani. Babeel Bubuuia, unchiul octogenar, deși rudă din partea mamei, era un fel de persona non grata în familia nepotului, deoarece, îngrijorat de eventuale urmări catastrofale
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
mult, fiecare profesor simțea pe propria pile consecințele delațiunilor de orice fel, obtuzitatea și autoritarismul șefilor de partid sau de serviciu obedienți regimului. Amintirile acestui al doilea narator merg până în perioada copilăriei, când fusese „tovarăș de văcărie” cu unchiul Babeel, „statuia” rămasă pentru totdeauna în sufletul său de copil, unchi care nu numai că-l apără de răutatea unor adolescenți puși pe rele, dar îi și povestește „despre război, despre alte locuri, despre oameni și dobitoace”. Nici perioada studiilor universitare nu
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
cu care autorul revelează toate aceste aspecte i se adaugă acea speranță, acel optimism funciar care îl caracterizează pe scriitor în viața de toate zilele, că o asemenea istorie nu se va mai repeta, apunând pentru totdeauna, odată cu căderea capetelor „statuilor” vremelnice ale celor care au făcut atâta rău în timpuri deja revolute. NICOLAE DINA ALEXANDRIA -TELEORMAN Referință Bibliografică: STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2165, Anul VI, 04 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
scriitor în viața de toate zilele, că o asemenea istorie nu se va mai repeta, apunând pentru totdeauna, odată cu căderea capetelor „statuilor” vremelnice ale celor care au făcut atâta rău în timpuri deja revolute. NICOLAE DINA ALEXANDRIA -TELEORMAN Referință Bibliografică: STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2165, Anul VI, 04 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
de vie, culmi cu expoziții de rufe, mai ales când se întorc acasă „italiencele”...! Răpus de jale și sărăcie, acesta-i Buhușiul cel cu o cultură furată, cu excelențe mistificate, cu o fabrică, furată și ea, orașul ciuntit, ca și statuia Fata cu ulciorul, emblemă a lui, făptuită de sculptorul Constantin Teslaru și ajunsă azi ciungă. Dar cu ceva vile ale celor care s-au „descurcat”, în deplină dizarmonie cu blocurie jumulite și scrâșnetele majorității. Ca o prăpurică așternută pe un
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
voie în stihuri cu vizibile ecouri eminesciene: „din candela visării începi ușor/să picuri/lăsând în urmă lumea creată/din nimicuri/nu te mai doare tată deloc/nici o-ntrebare/durerea lumii noastre de-acum nu te/mai doare” (Am înflorit statuie p. 67). Amintirea „palmei” tatălui are parcă darul sa reașeze lumea dezechilibrată în rosturile ei firești, ca în poezia Rătăcind prin roua străină (p. 8): „îmi amintesc de palma grea a tatei/cum despica cerul copilăriei/mele în două/ca
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
de pe schelă, pentru că două pitoane de susținere au fost smulse, deoarece nu fuseseră fixate bine în stâncă, dar slavă Domnului, au trecut cu bine peste acest accident, fără urmări grave. Capul lui Decebal este cu șase metri mai mic decât Statuia Libertății și cu aproape zece metri mai mare decât legendarul Colos din Rhodos. Este cea mai mare sculptură de piatră din Europa. Înălțimea sa este de cincizeci și cinci de metri și lățimea, de douăzeci și cinci de metri. După cei zece
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
podului și la micuța coastă asfaltată, dar puțin deteriorată. Cu privirea ridicată și fascinată, porniră cu pași înceți. Imaginea sublimă a lui Decebal din piatră, zidit pe munte, cu fața spre Dunăre, ca un adevărat străjer, îi tăie respirația Adrianei. Statuia indiferentă și eternă privea țintă în zare, cuprinzând întreaga panoramă a Cazanelor Mici. - Oauuu! Doamneee! Este superb, n-am cuvinte! Exclamă Adriana. - Da, este într-adevăr superb și te lasă fără respirație. Deși am fost de atâtea ori aici, de
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
cărți și caiete, mă rog, tot arsenalul comportamental sâcâitor și enervant pentru un învățător. Domnul Arsu ne mai potolea elanul din când în când cu câte o privire de harpie și un șuierat scurt: - Mă! Pe loc ne prefăcea în statui, dar nu ne ținea mult starea asta de cumințenie forțată, iar ne apuca, iar privirea și... mă! Dar într-o zi, nu știu din ce motiv, preaplinul de energie ne inundase sufletele cu totul. Deși ne avertizase de câteva ori
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
a i-o prezenta. O dată cu hârtia îi căzură jos și proaspetele fotografii făcute la Praga. Le adună de pe jos și le privi, râse când o văzu pe Aglăița stând țeapănă lângă maică-sa, cu rochia ei până-n pământ, ca o statuie. Îl privi și pe bătrân care stătea și el la rândul lui lângă feciorașul lui cel mai drag, Matei, cu figura lui de cântăreț de operetă. „Ești mulțumit, tată, închegă el un dialog imaginar cu bătrânul, acum dormi bine că
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
iar partea netrăită încă / să o închin femeii. (Frigul însingurării). „Însingurare” nu înseamnă, pentru poet, de unul singur, izolat, retras, etc. - ci viață în fața perechii, o însingurare în doi unde partenera este ideală, este urmă, aripă, umbră, prezență angelică, chiar statuie de aer. Potrivirile în real, suprapunerea imginii abstracte peste ființa concretă, de lângă sine, dar tristețe, melancolie, lumea îngerilor trebuind să stea în separare față de oameni, „întinările” angelice scurt- circuitând cunoașterea, blocând-o în sentimente terestre, vulgare. De aceea, îngerul nu
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
vălul fericirii pe pământeană și pe Soare. Altă legendă povestește despre vremea înșelătoare că, tot cu vrajă păcălește, ascunsă în raze de soare. Și Dochia a fost vrăjită în primăvară timpurie, de vreme caldă, însorită. Ce-a transformat-o în statuie. Plecând cu oile la munte, nouă cojoace a îmbrăcat. Dar alergând după cornute, pe drum, la toate a renunțat. Prin vremuri, legendă se cerne cu Dochia prizonieră, ce vine din vremuri eterne și din polară emisferă. Iar feciorul său, Dragobete
MITUL DRAGOBETE ȘI LEGENDA DOCHIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1424513170.html [Corola-blog/BlogPost/377844_a_379173]
-
de vreme ai așezământului, străjuiau pânze de păianjen decorative, având atârnate din loc în loc câte-o vrăjitoare sau o altă ființă diavolească. Din față, zâmbea ironic - fără a-și pierde chiar și după moarte, simțul umorului ce-l caracteriza dintotdeauna - statuia din piatră a patronului spiritual al colegiului, având montate de borurile pălăriei sale, niște coarne de drac răsucite iar în mustățile țepene atârnând pânze de păianjen. Funcționarul observă fumul care îl introdusese brusc într-o ceață deasă și care dădea
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
de actualitate, conform noilor competențe cerute, Colegiul “Nuța Fluță“. Numele s-ar sincroniza mai bine cu personalitatea directoarei Diavola, cu calitățile deținute și apreciate de dumneaei! ”. Liniștea însă îi fu scurtă, căci se trezi chiar cu La Diabla cățărată pe statuia sa, folosind un scaun, în timp ce, cu bucurie, schimba fioroasele coarne de drac de pe borurile elegantei sale pălării, cu niște imense coarne de ren. De o ureche a scriitorului atârnă un globuleț roșu, iar în mustața aspră, niște beteală argintie scămoșată
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1446336141.html [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
să nu îi spunem, să vedem... O bunicuță cu geantă și umbrelă. Pantofi cu toc: țoc-țoc, țoc-țoc. O treaptă, două, trei. În dreptul ferestrei, lângă un lămâi decorativ, un cearceaf pe alocuri ud pare să înfășoare din cap până în picioare o statuie din acelea pe care le dezvelește primarul prin parcuri. A cui o fi că dimineață nu era aici? Se apropie neîncrezătoare, o înțeapă cu umbrela și o simte moale. O dată, de două ori. Până când aceasta face o voltă neașteptată cu
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
având mai multe cărți sub braț. Nu se aude ce îi spune dar în golul din casa scărilor se vede gesticulând energic după care fandează surprinzător cu umbrela și pleacă râzând. Tânărul urcă îngândurat. Și când ajnge la momentul critic, statuia îl așteaptă impasibil. Ca un Sfinx hotărât să ceară probabil o nouă vamă la trecere. Se oprește trei trepte mai jos studiindu-se în tăcere Apoi: - Fericit cel ce cunoaște necunoscutul. - Și nefericit acela care se încumetă dincolo de mine, fără
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
prin arșiță, prin soare Te vor lovi cu pumnii spumegând Și lanțuri îți vor pune la picioare. De astăzi nu vei mai zâmbi în poartă Și nici pe frunte mâna n-ai să-mi luneci Și-i visul nostru o statuie moartă Ne prind fiori în liniștea deșartă, Și-n umbra lor, tu umbra mea întuneci... În pieptul lui, furtunile abjură Iar tânăra își aplecă privirea; El face-un semn - cătușele căzură Pristavii sar... dar nimeni nu știură Că printre sclavi
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
pe marea fără muget, Cad, frânt de sarea zilei, la masa de artiști. Străin printre nisipuri, ce-mbrățișează valul La fiecare pendulare către țărm, Îmbrățișez, la rându-mi, fiecare boare. În șuierul de șarpe al valului adorm Și mă visez statuie de nisip, pe malul Ce briză cheamă noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot pe-aici? Mă recunoaște versul; Mă-mbrățișează rima-n chip sărat de Venus. Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare! Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
jur, plutind pe marea fără muget,Cad, frânt de sarea zilei, la masa de artiști.Străin printre nisipuri, ce-mbrățișează valulLa fiecare pendulare către țărm,Îmbrățișez, la rându-mi, fiecare boare.În șuierul de șarpe al valului adormși mă visez statuie de nisip, pe malulCe briză cheamă noaptea, pe răcoare. Ce dacă sunt străin de tot pe-aici? Mă recunoaște versul;Mă-mbrățișează rima-n chip sărat de Venus.Eu cred în jerfa pură, răscumpărătoare!Surâsul vreunui prunc mi-aruncă-n brațe sensul
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
în care urmașii plebei romane își dau în cap pentru picioarele scaunului de la Cotroceni, acum, după noua legendă cu vulpea din cuib, va trebui să schimbăm atâtea și atâtea în istoria școlară, în cultura și educația noastră națională, să dărâmăm statui, vorba poetului. Păi da, întâi trebuie să dam jos de pe soclurile din România Lupa Capitolina și în locul ei să ridicam columne în vârful cărora într-un cuib, cât cele de berze din vârful stâlpilor de beton ai rețelelor comunale, să
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1411695859.html [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
rector la SNSPA(?!?), poate o supra-universitate națională de studii politice (traseiste) și administrație (coruptă)! Mă apucă mila creștină gândindu-mă la studenții lui. Și nu numai Lupa Capitolină trebuie dată jos printr-o ordonanță de urgență Ponta, ci mai ales statuia Traian și Lupoaica de pe treptele Muzeului Național de Istorie, care, e drept, ar fi o mare ușurare pentru bucureștenii ce au spus despre ea, citez: penibilă, ridicolă, kitsch, oribilă, grotescă, mizerabilă, blasfemie. Ce caută aici cotropitorul și jefuitorul Daciei, unde
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1411695859.html [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]