78 matches
-
Eucher și retorii Salvian și Hilarius 17. Veneau ei oare pe insulă doar pentru studii biblice? Nu există date clare. Acuza de semipelagianism sugerează că lérinienii erau bănuiți de studii profane. Totuși existau reguli. Se prea poate ca regula fundamentală, Statuta ecclesiae, despre care vom vorbi mai jos, să nu fi fost încă bine cunoscută și asimilată. Totuși, Honoratus pare să fi stabilit norme de imitatio Christi. Eucher amintește că Honorius, ajutat de Salvian și Vicențiu, l-au inițiat in spiritualium
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secolul al VI-lea, monahismul și mănăstirile cu învățământul lor eremitic, practicând imitatio Christi, s-a răspândit în Burgundia, Italia, Spania, Africa, Balcani și Orient. Curând s-au stabilit și reguli. Încă din secolul al V-lea s-a fixat Statuta ecclesiae antique, care interzice episcopilor operele păgâne 24. În acest fel, orice legătură spirituală dintre cultura antică și creștinism a fost ruptă. Mai mult, orice relație între viața laică și viața religioasă a fost suspendată. Canonul din Statuta ecclesiae le
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fixat Statuta ecclesiae antique, care interzice episcopilor operele păgâne 24. În acest fel, orice legătură spirituală dintre cultura antică și creștinism a fost ruptă. Mai mult, orice relație între viața laică și viața religioasă a fost suspendată. Canonul din Statuta ecclesiae le interzicea slujitorilor credinței aproape tot ce era permis vieții profane. Episcopii s-au văzut obligați să renunțe la ospețele pline de fast, la relațiile cu femeile și viața îmbelșugată 25. A fost aproape un cataclism, deoarece mai toți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Antonius din Lérins, Ennodius face acest elogiu lui Faustus. Descriind comunitatea din Lérins ca pe o „oaste a sfinților” care trăiește în nutrix sanctorum insula („insula doică a sfinților”), Ennodius îl consideră pe Faustus o personalitate emblematică a acestora. 24. „Statuta ecclesiae antiqua”, 5 (în S. Caesarii opera omnia, op. cit.) conține interdicția menționată: Ut episcopus gentilium libros non legat, haereticum autem pro nécessitate temporis („Episcopul să nu citească lucrările păgânilor, iar pe ale ereticilor, pentru necesitățile de moment”). Este vestitul „Canon
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
episcopus gentilium libros non legat, haereticum autem pro nécessitate temporis („Episcopul să nu citească lucrările păgânilor, iar pe ale ereticilor, pentru necesitățile de moment”). Este vestitul „Canon 5”, considerat de unii teologi ca având aceeași autoritate ca și Didascalia. 25. „Statuta...”, ed. cit., „Prefatio” și paragrafele 4, 6. 26. Despre originea aristocratică a episcopilor din Galia secolului al VI-lea găsim detalii la H.G.J. Beck, The Pastoral Care of Souls in South-East France During the Sixth Century, Gregorian University, Roma, 1950
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
plac. E timpul să ne punem serios câteva întrebări. Presa este cu adevărat un intermediar între om și lume sau doar se comunică pe sine, cum spune McLuhan? Vorbind despre rolul fundamental al presei - de a informa opinia publică (drept statutat în orice Constituție din lume) -, nu cumva vorbim despre un mit demult golit de semnificații și adevăr? Omul are nevoie de informație sau de opinie? Nu cumva doar opinia informează corect și oferă cititorului un alt drept (poate și mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
del medio evo, Ludica: collana di storia del gioco 3 (Treviso-Roma, 1995); și G. Mentgen "Alltagsgeschichte und Geschichte der Juden. Die Juden und das Glücksspiel im Mittelalter", Historische Zeitschrift, 274 (2002), 25-60. Pentru legile locale asupra jocurilor de noroc, vezi Statuta civitatis Aquarum (Acqui, 1618), 62; Gli stătuți de Genola, ed. R. Comba (Torino, 1970), 82-83; și Statuta Ferrariae, anno MCCLXXVII, ed. W. Montorsi (Ferrara, 1955), 349-355. (Datorăm aceste referințe lui James Powell.) Pentru Florența, vezi J. Kohler și G. degli
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Geschichte der Juden. Die Juden und das Glücksspiel im Mittelalter", Historische Zeitschrift, 274 (2002), 25-60. Pentru legile locale asupra jocurilor de noroc, vezi Statuta civitatis Aquarum (Acqui, 1618), 62; Gli stătuți de Genola, ed. R. Comba (Torino, 1970), 82-83; și Statuta Ferrariae, anno MCCLXXVII, ed. W. Montorsi (Ferrara, 1955), 349-355. (Datorăm aceste referințe lui James Powell.) Pentru Florența, vezi J. Kohler și G. degli Azzi, Das Florentiner Strafrecht des XIV. Jarhunderts (Mannheim-Leipzig, 1909), 10-13 (1322-1325), 86 (1379), si 207; și U
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
1717), 172-173, citându-l pe Pietro Caballo, Resolutiones criminales, caz. 296, nr. 32 (Veneția, 1644), 260a. Caballo a fost un judecător din Florența care a murit în 1616. 98 Zorzi, "Le esecuzioni" (mai sus, cap. 1 n. 3), 14. 99 Statuta populi et communis Florentiae, 3 vol. (Freiburg [dar Florența], 1771-1781), I, 256-257 (III, rub. 38). A se notă că aceeași lege din 1415 (I, 371 [III, rub. 166]) a clasificat aruncarea de pietre asupra celor mai importante biserici din Florența
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
41), 129; și, pentru legi locale anterioare referitoare la blasfemie, Dorini, Diritto penale (n. 3 mai sus), 129-130. Pentru alte legi locale pedepsind blasfemia, vezi Gli stătuți del commune di Treviso, sec. XIII-XIV, ed. B. Detto (Romă, 1984), 571-572, si Statuta... Aquarum (n. 3 mai sus), 62. Despre întărirea legilor împotriva blasfemiei și despre aplicarea lor în Veneția și în întreaga Europa la începutul secolului al XVI-lea, vezi R. Derosas, " Moralità e giustizia a Venezia del '500-'600. Gli esecutori
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
în Planurile de Dezvoltare Regională și a strategiilor stabilite în Planurile de Dezvoltare, întocmite în cele opt regiuni de dezvoltare. Al doilea Plan Național de Dezvoltare a României a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării și Prognozei, pentru perioada 2000-2005. El statuta încă de la început interesul prioritar pentru abordarea și includerea strategiilor sectoriale ale ministerelor în structura sa. Față de abordarea conținută în PND 2000-2002 au fost propuse șapte axe prioritare de dezvoltare, care vizau îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii, întărirea potențialului resurselor umane
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
investigații aprofundate, precum fierarii sau, pe continentul indian, țesătorii, olarii, tăbăcarii etc.: aici s-a remarcat în mai multe rânduri voința economică a acestor caste numite inferioare, aspirația lor la o ascensiune în același timp materială, prin investirea pieței, și statutară prin "sanskritizare 56". Din această scurtă trecere în revistă, nu trebuie uitate cele mai recente studii de antropologia dezvoltării privind analiza concretă a "proiectelor de dezvoltare", a cauzelor eșecului și reușitei lor. Determinate să abandoneze în mod inevitabil modelele de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
utilizate tipologii în literatura de specialitate este cea care diferențiază structurile organizației, în funcție de gradul de formalizare. Potrivit acestei tipologii, organizațiile promovează simultan: - Structura organizatorică formală constituită potrivit unor norme, reguli, principii și instituită prin documente oficiale. Prin intermediul ei sunt statutate obiectivele, posturile și funcțiile, compartimentele, relațiile de autoritate, puterea și responsabilitatea în cadrul organizației. - Structura informală constituită din grupe de oameni între care se stabilesc relații spontane și flexibile.9 Natura exactă a interacțiunilor dintre membrii structurii informale, uneori chiar scopurile
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
utilizate tipologii în literatura de specialitate este cea care diferențiază structurile organizației, în funcție de gradul de formalizare. Potrivit acestei tipologii, organizațiile promovează simultan: - Structura organizatorică formală constituită potrivit unor norme, reguli, principii și instituită prin documente oficiale. Prin intermediul ei sunt statutate obiectivele, posturile și funcțiile, compartimentele, relațiile de autoritate, puterea și responsabilitatea în cadrul organizației. - Structura informală constituită din grupe de oameni între care se stabilesc relații spontane și flexibile.9 Natura exactă a interacțiunilor dintre membrii structurii informale, uneori chiar scopurile
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
să traducă „din grecește canoanele bisericești”. În bogata sa activitate de traducător, eruditul teolog a creat și încetățenit în limbajul canonic latin și unele noțiuni și sintagme proprii Dreptului canonic răsăritean, precum, canones, care va substitui noțiunea de „regulae” sau „statuta”: „reguli părintești”, „titlurile hotărârilor”, „disciplina rânduielii bisericești”, „canoanele Sinodului de al Niceea”, „hotărârile Sfântului Sinod de la Calcedon” etc. Până la traducerea făcută de Dionisie Exiguul, în Colecțiile canonice apusene, redactate în limba latină, apare noțiunea de „statut”, nu de „canon”. În
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spinteca scoarță / ce asta noapte nu era (Oglindă), asocieri bazate pe transferul puterii de a oglindi în primul exemplu și de a face să renască, de a recrea în cel de-al doilea. Imagini precum apă apune (Oboi scufundat); apă statuta (Apăstătută) sau și pe a mea față pipai a ta scoarță (Copac, trad. RC), percepute în lumina suprapunerii apă eu poetic arbore accentuează dramatismul trecerii timpului, al alunecării spre bătrânețe.275 În alte versuri cuvintele poetului sunt păsări ce căuta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Apă este matricea fecunda, substanța creației, pământul, elementul stabil, locul în care ființă se odihnește și găsește alinare; aerul și vântul reprezintă motoare ale căutării, dar și suflu vital. S-a văzut într-un capitol anterior modul în care apă statuta este metaforă interiorității afectate de incapacitatea de a desăvârși procesul de creație: oglindirea elementelor în interiorul ființei, metamorfoza lor, eliberarea cuvântului perfect constituiau, în acea poezie, etapele acestui proces, al cărui blocaj amintește de lungă perioadă de tăcere a poeziei pe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
după care propune alegerea unui prezidiu compus din trei tovarăși (desigur, de nădejde!). Cu unanimitate (așa cum se obișnuia și s-a obișnuit vreo 45 de ani) au fost aleși tovii: Dițu Toader, Tomescu Ioan și Filip Bujor. Ședința fiind, așadar, statutară se trece la dezbateri. După ce Dumitru Băhnăreanu a citit darea de seamă, onorabila adunare de partid a hotărât să fie aleși „...2 tovi pintru întocmirea redactarea proectului de măsuri”. Autorul procesului verbal de ședință n-a citat cine știe ce din mărețul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
suferă și primește totul, căci așa s-a obișnuit”. Regimul agrar al perioadei dintre reforma de la 1864 și Primul Război Mondial a fost caracterizat cu formule variate: „semifeudal”, „semiiobag”, „iobag”, „neoiobag” ș.a. Esența sa era dată de relațiile de dijmă, statutate prin legislația învoielilor agricole - jurisdicție specială de reglementare a raporturilor contractuale dintre moșieri și țărani. Dijma putea fi de mai multe forme: la tarla, în produse, în bani sau în variante combinate. Cu excepția țăranului, care a beneficiat cel mai puțin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un cadru de acțiune care explicitează nevoile de calitate ale educației fundamentale pentru copii, tineri și adulți, precum și nevoia de acces universal la acesta. Acțiunile vizează nivelul național și responsabilitățile pe care guvernele naționale le au în raport cu educația. "Cadrul Dakar" statutează în mod clar intenția de a crea condițiile necesare educației pentru toți în toate țările, recunoscând că unele state au nevoie să fie ajutate și recunoscând de asemenea responsabilitatea fiecăruia de a face ceea ce este necesar pentru acest ajutor. S-
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
foarte atent cu libertatea alegerilor episcopale, iar acesta este argumentul care se întîlnește adesea în scrisorile sale. De observat și Scrisori III, ep. 7. 157 Iată expresia edictului care este o contradicție in terminis: Ideoque definitionis nostrae este, ut Canonum statuta IN OMNIBUS conserventur... Ita ut, Episcopo decente, in loco ipsius, qui a Metropolitano ardinari debet cum Provincialibus a Clero et popula eligatur. După aceste frumoase cuvinte, urmează imediat acestea: Et si persona condigna fuerit, per ordinationem principis ordinetur: vel certe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Solidarității, prin care aceasta căuta să își stabilească o identitate politică proprie și să se disocieze de orice asemănare potențială sau reală cu regimul consta în nerecurgerea, indiferent de împrejurări, la violență. Alte premise fundamentale ale organizației, așa cum apar ele statutate în programul Solidarității făcut public în octombrie 1981, sunt respectul pentru drepturile și valoarea ființei umane, independența națională și democrația autentică, în sensul "burghez" al termenului: "Democrația nu trebuie să fie legea exercitată de către grupuri care se plasează deasupra societății
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lui Rimbaud se continuă în calitativ". Nu altceva vom afla în volumul Joc secund la care se cere o adecvare a interpretării în și prin mijlocirea teoriilor științifice. Volumul Iluminațiile deschide porțile și afirmă domnia unui principiu mai riguros: Adevărul "statutat de violențe noi", instaurarea unui mod imediat de gîndire, mod ce depășește "știința" ancilară și devine "consistență". E Adevărul afirmat de Edgar Poe în poemul său în proză Eureka. Eseu despre universul material și spiritual (1848) din care cităm spre
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să fie dublată de recunoașterea respectuoasă a majorităților cu tradițiile și preferințele lor. Aflăm aici o bună cale de echilibru și armonizare socială în plan local dar și în cel global, o glocalizare dar și o grobalizare, așa cum sînt ele statutate de George Ritzer în Globalizarea nimicului (lucrare pe care am comentat-o în "Convorbiri literare", numerele 5, 6/ 2011). Asistăm, la nivel planetar, la un accentuat dezechilibru între dezvoltarea materială și evoluția spirituală a omenirii; context ce impune necesitatea concentrării
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Roberto Ridolfi, Vită di Girolamo Savonarola, ed. a VI-a, Sansoni, Florența, 1981, pp. 269-70. 72 ASF, CP, 61, fols. 116ff., 20 decembrie 1495: "An constituendi sînt aliqui qui visitent rectores curamque habeant ut illi secundum leges se gerant et statuta". Vezi și dicuțiile din 9 și 12 ianuarie 1496/7, în timpul mandatului lui Francesco Valori ca Purtător de Stindard, CP, 62, fols. 319ff. și 325ff.; și din 13 și 16 iunie 1497, CP, 63, fols. 32ff. 73 O relatare directă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]