46 matches
-
câteva soiuri de marmoră albă, vânoasă și roșie, precum și iaspis prețios, îmbelșugate miniere de Realgar, piatră acră, frumos pământ de porțelană și spat, etc. Pre lângă aceste, osebite ape minerale și locale îndemânatice, cu mănoase materialuri pentru așezarea fabricilor de steclă ș.a. Nu mai puțin este interesantă descoperirea copaciului krinu (larix mélèze), aice puțin cunoscut, ce crește până la poalile muntelui Pionul. Cultivarea acestuia se recomenduiește foarte în privire că, din arborii coniferi, el este cel mai ales, mai trainic și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
doisprezece o vinit. Când o vinit, mai este și Carmen martor, să spuie ea că ie m-o chemat aici. O vinit din sus, s-o dus acasă, o mai stat olecuță, ei nu era beat numaidecât, nu știu, cu stecla de vin era, cu o steclă de vin...și apoi eu m-am dus în casă și n-am mai ieșit afară parcă o dat un somn di moarti pi noi. Io-ti cu hărlețul și de aici așa subțire
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mai este și Carmen martor, să spuie ea că ie m-o chemat aici. O vinit din sus, s-o dus acasă, o mai stat olecuță, ei nu era beat numaidecât, nu știu, cu stecla de vin era, cu o steclă de vin...și apoi eu m-am dus în casă și n-am mai ieșit afară parcă o dat un somn di moarti pi noi. Io-ti cu hărlețul și de aici așa subțire în coadă îl țin. Nica mamă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să le tragă atenția altunde, vorbind dă chestia cu vinurile șpițerești, care tre să te obosești și să recunoști că o buchisește la perfecție, fincă, acu câteva zile, doctoru Pertiné i-a strecurat prospectu dă Întermediat clondire și jumăți dă stecle Apache (un mare vin șpițeresc aprobat dă doctoru Pertiné). Io am zis mereu că nimic nu ie ca tăritura ca să liniștești spiritele, deși, dacă se pilesc prea praștie, ăi dă conduc Noul Imparțial trebuie să proceadă. Da, din pricină că iei făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la vinu Titán, udând un minestrón cu cidru La Farruca. La primele schimbări, rasa galbenă să chinuia să-mi calce pă urme, da io mă țineam tare. Ca campionu dă bras, am dat rostogol dintr-o singură lovitură rotundă toate steclele dă Bilz, că de n-aș fi avut io mergători cu talpa dublă, tu ți-ai fi rupt cracii. Pă juma Înfierbântat, poa să știi tu dă ce, mi-am lansat primu hau-hau dân noaptea aia și i-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
douăsprezece sfeșnice, cristelniță din tablă de fier galvanizat, perdea de lână la ușile împărătești, un rând de veșminte, o cădelniță, patru macaturi de lână, un lăicer de lână, o față de masă. Se menționează apoi faptul că biserica avea ușe jumătate steclă la intrare și că acoperământul bisericii, la acea dată, era de tablă 40. Proaspăt intrate în inventarul bisericii erau și două clopote; unul de 540 și altul de 120 kg. Între cărți sunt amintite: un Triod, o Psaltire, o Călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lume imensă, cu colb până-n naltul cerului, cu copii călcați în picioare și cu rochii rupte și pălării turtite..." Pe post de cinema se afla "fotoplasticul" 50 de bani intrarea. Cine-și mai amintește de instalația ce oferea privitorului ("două stecle de persoană") diapozitive (cred) cu felurite imagini, adică, așa cum spunea reclama, "vederi și figuri din toată lumea". Tot din jocuri de lumini se nutrea și spectacolul figurinelor articulate: "un singur ceauș punea în mișcare niște păpuși tăiete din carton", astfel înfiripând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Trei pătrimi din neamul omenesc. NENOROCIRE: Tigaie în care se topește mândria și se coace înțelăpciunea. NEBUNIE: Peatra filosofilor sau mai bine a zice în carea-și sparg capul cei învățați. ORTOGRAFIA: Cai pe păreți pentru cei mai mulți din logofeții noștri. OGLIND|: Steclă a căria credință adeseori se înjură de sine iubire. Totdeauna nepărtinitoare și adevărată, aruncă privitorului fără a minți florile tinerețelor și zbârcelile bătrânețelor. PAT: Un mobil prețios, în care scurtăm jumătatea supărărilor vieței noastre. SEVERITATE: Un secret a trupului care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
discos și o steluță de metal, una linguriță de argint la proscomidie și o copie de f(i)er cu mănunchiu de lemn. 9 Una ico(a)nă Maica D(omn)ului de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ico(a)nă Maica D(omn)ului de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne, șase patrahire, trei perechi naraclițe, to(a)te de diferite materii, În stare pro(a)stă și un poiaz vechiu, rupt, cu paftale de metal
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de hârtie, vechie, ruptă, numai În privazuri, fără steclă, la proscomidie. 10 Trei procovețe la proscomidie În stare bună. 11 Două ico(a)ne de lemnu, una mare cu săpături Înprejur, legată cu steclă, și una mică fără săpături și steclă. 12 Patru stihare, 7, șepte felo (a)ne, șase patrahire, trei perechi naraclițe, to(a)te de diferite materii, În stare pro(a)stă și un poiaz vechiu, rupt, cu paftale de metal. 13 Un potir, două discose și o
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
21 Catapitiasmă În stare pro(a)stă. 22 Cinci ico(a)ne Împărătești cu perdele de bariz, vechi. 23 Sfintele uși de lemn la ușile Împărătești, perde(a) de cit vechi. 24 Patru candele de metal mici și una la steclă. 25 Cinci sfeșnice de lemn mari și două mai mici. 26 Tetrapodul cu două Învălituri de materie vechi și o ico(a)nă Sfânta Treime. 27 Un serafim de lemn cu două sfeșnice. 28 Ico(a)na Maica D(omn
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
făcut pe strada mare A găsit mărfuri de vânzare. ș-a luat 19 ocă de fier și 19 de oțel. S-a dus la Țiganu' Buzduganu Care bate bine cu ciocanu' Cu dinții rânjiți Cu ochii beliți Cu ochii de steclă Cu dinții de greblă Când te uitai la dânsul Te bufnea râsul. A făcut niște secerele Cu mănunchi de floricele Și cu dinți de viorele Ca să tae grâu cu ele. Iară dumnealui că se mira Că cine l-a săcera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sau ugri a brânzei zloți lăsatul de câșlegile Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar merita să se ivească un prilej de a fi exprimate. Ar însemna să formulez o întrebare mincinoasă... Lasă, te rog, un poem (text) nou pentru eventualii cititori ai revistei "Conta". Un exercițiu după Eminescu: În zădar în câte-o steclă Cu vin sau rachiu de sfeclă Cauți morții o poreclă Să o chemi, s-o vezi la meclă Și, ciocnind cu ea paharul, Să simți că te împle harul Și că poți ceti Zoharul Așa cum citești ziarul... Nu e crâșmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o scrisoare [= scriere] În ieroglife sta ulița jidovească a Sucevei În lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii sfâșiete din Gemara, pe care se coc colacii de sărbătoare [...]” (Iconostas și fragmentarium, 1872 ; <endnote id="cf. 685, p. 239"/>). Spre deosebire de Arghezi, Nicolae Iorga a simțit o bolnăvicioasă voluptate atunci când a descris mizeria În care trăiau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul ritualurilor mascate de Crăciun, cel mascat În evreu șchioapătă, plângându-se că a fost fugărit de un lup, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
viața lor.”" Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880-1961), originar din orașul Pașcani aflat pe malul Șiretului, a descris în mai multe opere literare acest râu. Potrivit românului Nicoară Potcoava (1952), „nu departe e locul unde puhoiul Sucevii intra că un paloș de stecla în apă domoala a Șiretului” și-a clădit o curte boiereasca cu turn bogatul cneaz Iurg Litean, negustor la Liov. Acolo a poposit într-o noapte de toamnă, după o vânătoare, domnul Ștefăniță Vodă (1517-1528) și s-a iubit cu
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]