79 matches
-
tipicitate este redusă; dacă se află Însă Într-o relație specială (prietenie, rudenie etc), abaterile pot fi foarte mari (În schimburile verbale pot apărea multe elemente nespecifice unei conversații Într-un asemenea cadru). 3.5. Actul de limbaj Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. (Înregistrarea nr.3) Teoriile mai sus menționate ne propun, În esență, același lucru: pentru a Înțelege semnificația unui enunț, trebuie să inserăm propoziția enunțată În activitatea umană În care locutorul este angrenat la momentul declanșării actului de comunicare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de lucruri În care este implicat un anumit subiect. Din punct de vedere semantic, se pot identifica două componente distincte ale enunțului: prima, prin care locutorul descrie un obiect din mediul fizic imediat Împărtășit de cei doi actanți, Ăsta-i sten’bai; cea de a doua, prin care Îi cere interlocutorului să facă ceva, așteaptă. Înțelegerea acestor utilizări, esențialmente diferite, ale semnelor verbale este facilitată de o altă teorie, teorie ce plasează o componentă a semnificației enunțului Într-un context exterior
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
minuti, secundi, da. Ăsta da, ... H: Lasî cî-Ți explic eu mai tîrziu. Lasî-l acolo. S: Lasî-mă sî-n .. sî văd șî eu. Daî ÎÎ, zumu-i sonor sau Îi zum di imagini? H: Cre’ cî-i sonor. S: ... Îi volumu’. ... Așa. ... Ăsta-i sten’bai, ... așteaptă. Iar... uite-aicia ai ...! (cu o voce ridicată brusc, cu un ritm rapid ce vrea să exprime neîncredere, surpriză) Da’ ci-s liniili di sus? E...e...semnal? (vocea exprimă nesiguranță) H: Cre’ cî. S: Așa semnal mari ai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
economică româno-suedeză; în anul 1971, între 16 și 18 ianuarie, a avut loc vizita oficială în Suedia a ministrului de externe Corneliu Mănescu; în 1975 la 19-23 mai, a fost efectuată în România vizita oficială a ministrului de externe suedez Sten Andersson, care a avut convorbiri cu ministrul de externe Corneliu Mănescu și a fost primit de Nicolae Ceaușescu. După evenimentele din decembrie 1989, relațiile româno-suedeze au continuat într-o notă pozitivă, în toate domeniile de activitate. În perioada în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de Pomerania este detronat. În 1435, Engelbrektsson înființează primul "parlament" al Suediei (poate cel mai vechi, după cel al Angliei), format din nobili, clerici, orășeni și țărani. Cum Engellbrektsson e ucis de un rival, lupta danezilor continuă. Sub conducerea lui Sten Sture, suedezii îi înfrâng, la 1471 pe danezi, la Brunkeburg, lângă Stockholm. Uniunea de la Kalmar se clatină. Regele danez Christian al II-lea (1513-1523), profitând de pretextul transmiterii unei diplome papale, de excomunicare a lui Sten Sture cel Tânăr, vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
continuă. Sub conducerea lui Sten Sture, suedezii îi înfrâng, la 1471 pe danezi, la Brunkeburg, lângă Stockholm. Uniunea de la Kalmar se clatină. Regele danez Christian al II-lea (1513-1523), profitând de pretextul transmiterii unei diplome papale, de excomunicare a lui Sten Sture cel Tânăr, vine în 1520 în Parlamentul Suediei și taie capetele a 82 de înalți clerici, nobili și orășeni. "Baia de sânge" de la Stockholm marca gestul disperat al regelui danez de-a zădărnici încercarea marilor clerici și nobili suedezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
prezent aici funcționează un Muzeu cu valoroase colecții de artă religioasă și de istoria insulei, și o bibliotecă clasică, elegant inspirată de Biblioteca do Convento de Mafra (Portugalia). Trecem pe lână reședința somptuoasă a celui mai bogat om al insulei, Steni Ho, 87 de ani, ajuns acum la a patra căsătorie. Acest ultim fapt, nu ne miră deloc. Cum este În firea lucrurilor, simpaticul bătrânel nu mai are vlaga necesară să-i satisfacă poftele trupești tinerei soții, care Își rezolvă extravaganțele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
inequality in Romania. Romanian Journal of Society and Politics 4(1): 80-96. Bădescu, Gabriel, Sum, Paul E. și Eric M. Uslaner (2004). Civil Society and Democratic Values in Romania and Moldova. East European Politics and Societies 18(2): 316-341. Berglund, Sten și Kjetil Duvold (2005). The Difficult Art of Measuring Support for Regimes. An Inventory and Evaluation of Democracy Criteria. Lucrare prezentată la întâlnirea anuală a European Consortium for Political Research, Granada. Bermeo, Nancy și Philip Nord (edit.) (2000). Civil Society
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
într-un compus cuvîntul-bază, determinatul, este postpus determinantului, atunci cînd ordinea (topica) este schimbată, se schimbă și statutul elementelor, consecința fiind un alt compus, cu o altă semnificație. Astfel, în daneză, de exemplu, pot fi realizate două compuse din cuvintele sten [sten] "piatră" și bro [bro] "pod", avînd semnificații diferite: stenbro [΄stenbro] "pavaj de piatră" și brosten [΄brosten] "piatră pentru pavaj". Aceste situații au contribuit, desigur, la intensificarea caracterului fix al structurii determinative, această fixitate devenind necesară nu numai cînd sînt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
un compus cuvîntul-bază, determinatul, este postpus determinantului, atunci cînd ordinea (topica) este schimbată, se schimbă și statutul elementelor, consecința fiind un alt compus, cu o altă semnificație. Astfel, în daneză, de exemplu, pot fi realizate două compuse din cuvintele sten [sten] "piatră" și bro [bro] "pod", avînd semnificații diferite: stenbro [΄stenbro] "pavaj de piatră" și brosten [΄brosten] "piatră pentru pavaj". Aceste situații au contribuit, desigur, la intensificarea caracterului fix al structurii determinative, această fixitate devenind necesară nu numai cînd sînt implica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Între 1903 și 1928, angajat la Royal Library Copenhaga, iar între 1928 și 1951, profesor de filologie indiană la Universitatea din Copenhaga. Dintre lucrările sale: Yoga, 1911; Forestillingen om Syoelen i Rigveda, 1919; Buddha, 1928; Religions of India, 1949 (împreună cu Sten Konow). 7. Nils Simonsson (1920-1994): indolog, succesor al lui Wikander la catedra de sanscrită de la Uppsala. Titlul complet al tezei de doctorat amintite: Indo-tibetischen Studien. Die Methoden der tibetischen Übersetzer im Hinblick auf die Bedeutung ihrer Übersetzungen für die Sanskritphilologie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pentru a doua parte a vieții sale. Traducerea lui, apărută cu titlul Jan de Vries, Religionshistoria i fågelperspektiv, Natur och Kultur, 1961, a fost recenzată în presa suedeză de Hjalmar Sundén, „Religionshistoria i fagelperspektiv”, SvD 09.06.1962, și de Sten Lindroth, „Religionshistoriens kaos”, DN, 11.05.1962. Ca și în cazul lui Eliade, Wikander publicase două articole, recenzii la două dintre lucrările lui Jan de Vries: „Trojeborg och hoppa hage”, SvD 26.06.1958, la Jan de Vries, Untersuchung über
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în onoarea celebrării căsătoriei lui Solomon cu fiica faraonului. El așează Cântarea Cântărilor între cântecele erotice profane; cf. Pr. Prof. V. Prelipcean, Pr. Prof. N. Neaga și colab., op. cit., p. 320. Vezi și Marvin H. Pope, op. cit., p. 119 și Sten Hidal, „Theodore of Mopsuestia”, în „Exegesis of the Old Testament in the Antiochene School”, în Magne Saebo, (ed.) Hebrew Bible/Old Testament: The History of Its Interpretation, vol. I: From the Beginnings to the Middle Ages, Part 1: Antiquity, Göttingen
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
și Geriatrie «Sf. Luca» Institutul Național de Recuperare, Medicina Fizică și Balneoclimatologie. 2.12. Transplant de organe și țesuturi Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Cardiac - Târgu-Mureș; Spitalul Clinic Județean de Urgență Targu-Mures-Sectia clinică de hematologie și transplant de celule steni, secția A.T.I. Institutul Clinic Fundeni-Centrul de Chirurgie urologica, dializa și transplant renal, Centrul de chirurgie generală și transplant hepatic; Secția clinică de hematologie și transplant medular; Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" București Spitalul Clinic de Urgență Floreasca-Clinica de
ANEXELE I-III la Ordinul nr. 10 din 12 ianuarie 2005 (*actualizate*) pentru aprobarea derularii programelor şi subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165425_a_166754]
-
Articolul 1 Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce: - Excelenței Sale domnul Carl Bildt, ministrul afacerilor externe; - Excelenței Sale domnul Sten Tolgfors, ministrul apărării; - Excelenței Sale domnul Mats Aberg, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Regatului Suediei la București. Articolul 2 Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Mare Ofițer domnului ambasador Herman af Trolle, șeful Departamentului de protocol din cadrul Ministerului
DECRET nr. 342 din 10 martie 2008 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195783_a_197112]
-
și Geriatrie «Sf. Luca» Institutul Național de Recuperare, Medicina Fizică și Balneoclimatologie. 2.12. Transplant de organe și țesuturi Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Cardiac - Târgu-Mureș; Spitalul Clinic Județean de Urgență Targu-Mures-Sectia clinică de hematologie și transplant de celule steni, secția A.T.I. Institutul Clinic Fundeni-Centrul de Chirurgie urologica, dializa și transplant renal, Centrul de chirurgie generală și transplant hepatic; Secția clinică de hematologie și transplant medular; Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" București Spitalul Clinic de Urgență Floreasca-Clinica de
ANEXELE I-III la Ordinul nr. 10 din 12 ianuarie 2005 (*actualizate*) pentru aprobarea derularii programelor şi subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177225_a_178554]
-
și Geriatrie «Sf. Luca» Institutul Național de Recuperare, Medicina Fizică și Balneoclimatologie. 2.12. Transplant de organe și țesuturi Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Cardiac - Târgu-Mureș; Spitalul Clinic Județean de Urgență Targu-Mures-Sectia clinică de hematologie și transplant de celule steni, secția A.T.I. Institutul Clinic Fundeni-Centrul de Chirurgie urologica, dializa și transplant renal, Centrul de chirurgie generală și transplant hepatic; Secția clinică de hematologie și transplant medular; Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" București Spitalul Clinic de Urgență Floreasca-Clinica de
ANEXELE I-III la Ordinul nr. 10 din 12 ianuarie 2005 (*actualizate*) pentru aprobarea derularii programelor şi subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177229_a_178558]
-
și Geriatrie «Sf. Luca» Institutul Național de Recuperare, Medicina Fizică și Balneoclimatologie. 2.12. Transplant de organe și țesuturi Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Cardiac - Târgu-Mureș; Spitalul Clinic Județean de Urgență Targu-Mures-Sectia clinică de hematologie și transplant de celule steni, secția A.T.I. Institutul Clinic Fundeni-Centrul de Chirurgie urologica, dializa și transplant renal, Centrul de chirurgie generală și transplant hepatic; Secția clinică de hematologie și transplant medular; Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" București Spitalul Clinic de Urgență Floreasca-Clinica de
ANEXELE I-III la Ordinul nr. 10 din 12 ianuarie 2005 (*actualizate*) pentru aprobarea derularii programelor şi subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177266_a_178595]
-
și Geriatrie «Sf. Luca» Institutul Național de Recuperare, Medicina Fizică și Balneoclimatologie. 2.12. Transplant de organe și țesuturi Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Cardiac - Târgu-Mureș; Spitalul Clinic Județean de Urgență Targu-Mures-Sectia clinică de hematologie și transplant de celule steni, secția A.T.I. Institutul Clinic Fundeni-Centrul de Chirurgie urologica, dializa și transplant renal, Centrul de chirurgie generală și transplant hepatic; Secția clinică de hematologie și transplant medular; Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" București Spitalul Clinic de Urgență Floreasca-Clinica de
ANEXELE I-III la Ordinul nr. 10 din 12 ianuarie 2005 (*actualizate*) pentru aprobarea derularii programelor şi subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177279_a_178608]
-
și Geriatrie «Sf. Luca» Institutul Național de Recuperare, Medicina Fizică și Balneoclimatologie. 2.12. Transplant de organe și țesuturi Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Cardiac - Târgu-Mureș; Spitalul Clinic Județean de Urgență Targu-Mures-Sectia clinică de hematologie și transplant de celule steni, secția A.T.I. Institutul Clinic Fundeni-Centrul de Chirurgie urologica, dializa și transplant renal, Centrul de chirurgie generală și transplant hepatic; Secția clinică de hematologie și transplant medular; Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" București Spitalul Clinic de Urgență Floreasca-Clinica de
ANEXELE I-III la Ordinul nr. 10 din 12 ianuarie 2005 (*actualizate*) pentru aprobarea derularii programelor şi subprogramelor de sănătate finantate din bugetul de stat în anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177283_a_178612]
-
planificare, Ministerul Apărării Data: 30 iulie 2008 Locul: București SAC MoU PENTRU MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII SLOVENIA Semnătura: indescifrabilă Numele: Karl Erjavec Funcția: ministrul apărării Data: 11 iunie 2008 Locul: Liubliana SAC MoU PENTRU GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI Semnătura: indescifrabilă Numele: Sten Tolgfors Funcția: ministrul apărării Data: 11 martie 2008 Locul: Stockholm SAC MoU PENTRU DEPARTAMENTUL APĂRĂRII AL STATELOR UNITE ALE AMERICII Semnătura: indescifrabilă Numele: Gordon England Funcția: secretarul adjunct al apărării Data: 11 iunie 2008 Locul: Washington, DC Anexa A PLANUL GENERAL
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE*) din 14 februarie 2008 între Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, ministrul apărării al Regatului Ţărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, ministrul apărării naţionale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii Slovenia, Guvernul Regatului Suediei şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de tranSport strategic aerian (SAC). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204481_a_205810]
-
având o lungime de aproximativ 14 km. Este mărginită atât la est cât și la vest de dealuri dispuse sub formă de culmi, pinteni, dâmburi. Începând de la vărsare (S-N) valea trece prin locurile(denumiri): Poieni, Strâmtoare, Pornituri de după Corbu, Steni, Trăoaș, Prin Sat, Cătă Ancești. Dealurile de pe malul stâng(estic) încep cu: - dealul Cornetu cu dâmpurile Capu Dealului, Cornetu și Vârful Cornetului, Platoul Vârful Oărzâști, Platoul de lângă Țuclă, șaua de lângă Țuclă, Vârful Țucla, Dealul Corbu(o formație cu formă tronconică
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
regularizată, îndreptată și adâncită), ceea ce făcea ca circa 4-5km sa fie mlaștini (argument în acest sens este faptul că în 1960 și ceva aproape fiecare familie avea un loc mai mare ori mai mic "scos de la vale"), iar in zona "steni" era o strâmtoare foarte strânsă și unde când venea valea mare și se unea cu valea Brezăii se facea un baraj în fața stenilor și "cât vedeai cu ochii era numa o apă", care se desfunda de multe ori numai toamna
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
aproape fiecare familie avea un loc mai mare ori mai mic "scos de la vale"), iar in zona "steni" era o strâmtoare foarte strânsă și unde când venea valea mare și se unea cu valea Brezăii se facea un baraj în fața stenilor și "cât vedeai cu ochii era numa o apă", care se desfunda de multe ori numai toamna dacă era secetă. De fapt lacul, balta care se forma avea o lungime de cca 5-600 m, o lățime de cca 300 m
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
secetă. De fapt lacul, balta care se forma avea o lungime de cca 5-600 m, o lățime de cca 300 m, iar la cca 2-300 m mai sus(în amonte) era o altă baltă (mlaștină) cam de aceleaș dimensiuni. De la Steni mai în jos la cca 350 m era și este o zonă cu alunecări de teren de pe dealul Corbu, valea foarte strâmtă, panta dealului foarte mare, deci un loc de netrecut. După 1900 Stenii au fost (puscați) dinamitați, sa tăiat
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]