2,798 matches
-
Basarabia locuiesc moldoveni, vlahi, greci, bulgari și coloniști de diferite neamuri, iar ruși sunt foarte puțini”. Din 1837 se va înființa eparhia Chersonului și Tauridei cu reședința la Odessa(22). Pe malul stâng al Nistrului și pe alocuri și în stepa Chersonului până la Bug, erau așezări în care ființau cam 100 de biserici moldovenești, iar tot sudul Rusiei până aproape de Kiev era în stadiul de colonizare abia cu două decenii înainte de răpirea Basarabiei(23). În 1717 domnul Moldovei, Mihai Racoviță, atestă
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
înstelări divine, Când își plânge apa-n râu Focul inimilor pline. Hai să punem la fereastră, Pe pervaz cu trase storuri, Vasul cu mușcata noastră Ce înflorește-n inimi doruri. Ori purtați de vântul serii, De prin văi și până-n stepe, Să culegem miezul verii Din copitele la iepe. Să străbatem zarea-n lume, Alergând ca mânjii teferi, Până se vor face spume Și în coame cu luceferi. Când am paloșul la brâu, Iar pe umăr port o flintă, Tu, iubito
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_intoarcerea_acasa_llelu_nicolae_valareanu_1335765923.html [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
Articolele Autorului Fântâna Bărăganului Cu mii de ani în urmă, apele Mării Sarmatice s-au evaporat ori s-au scurs în Pontul Euxin, dispărând treptat-treptat, iar cele ale Istrului s-au retras în matcă. Atunci s-a ivit dintre ape stepa Bărăganului, ca o întindere largă și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele crovuri cu apă sărată, astăzi lacuri cu ape binefăcătoare pentru cei cu diferite suferințe. Bărăganul!..Cine și de ce i-a zis așa? Las ceața din istorie să-i
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
cu multiseculara sapă care a cocârjat dea-lungul anilor pe bieții țărani. De fapt, pe la noi, aceasta este mult dorita agricultură ecologică la care nu mai dau ghes muncitorii cu sapa. Iar canalele de irigații, acele panglici argintii, dătătoare de viață stepei pârjolite, au secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei au redat zărilor sale acele imense și nostalgice tușe, pe care le-au încins cu argintul apei din refăcutele canale. Semne de înviorare ale unei vieți normale. Să sperăm că în viitorii ani nu vom reveni la peisajele evocate de
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
rău dădeam. Când voi reuși să ajung să-l întâlnesc pe acest enigmatic domn Bine? Pașii mă poartă pe un drum de țară colbuit, străjuit pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472813038.html [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
s-aprinzi stinse culori, Apoi la îngeri să mă ceri. Să n-am nici lacrima sub fard, Dar nici cărări să pot pleca, În gând să-ți plâng, în trup să-ți ard, Doar tu să poți desfereca Tăceri din stepe fără rost, Să-ți înfloresc în ochi durut, Colibri ce nicicând n-au fost, Nesomn să-ți fiu pentr-un sărut. Cât ne-am căutat pe mii de hărți, În sens invers, pe interzis, Pierdute două jumătăți, Cer ard în
PE MII DE HĂRȚI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1439130790.html [Corola-blog/BlogPost/377357_a_378686]
-
a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
dor de mușcătură șarpelui de casă - eu nu mă voi retrage, ca zmeii, într-o vizuina luminoasă și nici nu voi cina cu îngerii la Masa Tăcerilor - eu nu mă răsfăț cu flamanda haită de lei în deșert ci, prin stepa, mi-e tot mai drag ochiul lupului argintiu - eu nu voi schimba secărica pe vreun vin străveziu și doar foc voi aprinde în vatra Sufletului Fiert - eu nu mă-ndrept, cu gândul și pasul, spre Cornul Sătuilor or’ duc grijă
ELOGIU ALTERNATIVEI de ION MARZAC în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_alternativei.html [Corola-blog/BlogPost/356145_a_357474]
-
în direcția Cotului Donului și Stalingrad. Acolo se găseau germanii, aliații noștri, pe care trebuia să-i ajutăm la trecerea marelui râu Volga. Tot ceea ce știam din auzite despre destinația marșului nostru era că vom ajunge într-o zonă de stepă semipolară, cu ierni timpurii, cu multă zăpadă și foarte geroase. Acolo, undeva, trebuia că se află și inamicul, pentru că din Brașov până la Rostov am venit timp de o lună fără luptă”. Ceva mai obiectiv decât subiectivitatea aceasta, nu există. Pentru că
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
nfoùnfa nfoùnfa nfoùnfa eu forțez lumânări în urechile sale gangànfah helicon și boxeur pe balcon vioară hotelului în baobabi de flăcări flăcările se dezvoltă în formațiune spongiera flăcările sunt bureți ngànga și lovește scările urca precum sângele gangà ferigile spre stepele de lâna șansa mea spre cascade flăcările bureți de sticlă saltelele răni saltelele saltelele cad wancanca aha bzdouc fluturii foarfecile foarfecile foarfecile și umbrele foarfecile și norii foarfecile corăbiile termometrul consideră ultrarosul gmbabàba pelerina educația mea coadă mea e rece
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/tara-vede-alb/ [Corola-blog/BlogPost/339616_a_340945]
-
în cadrul cărora cei ce aruncaseră mai bine s-au bucurat ani în șir de foloasele aruncărilor. Totul a durat și chiar s-a stabilizat o periodă bună de timp , până când au apărut ,,popoarele migratoare,, pe caii lor nărăvași. Plecate din stepele asiatice, unde nu se inventase încă teritoriul stabil, aceste popoare nomade se mutau de colo colo în căutarea hranei pentru ei și animalele lor,. Migrau nu neapărat să cucerească, ci mai degrabă să fure să jefuiască să scape de spectrul
INSTINCTUL PROPIETĂȚII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1476270758.html [Corola-blog/BlogPost/368725_a_370054]
-
așa Pentru a visa mai puțin. Pentru a nu mai avea poftă Să ne întoarcem La cele clasice. La urma urmei, operele clasice Te fac să privești îndărăt. Și te cheamă înapoi În trecut, unde caii visează În iarba de stepă. Aici totul este mai ușor, orizontul e aproape de strigătul ciorii de câmp lângă care sufletul arde la sol. Nu, totuși ce bucurie Din strâmtoarea strigătului disperat al ciorilor de câmp, Brusc să rupi zăgazurile pentru Lumea plină de spațiu a
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
Clipa s-o opresc, mă deșir, Mă zbat fără rost; Și-am rupt anevoiosul fir A tot ce a fost. Că dețin comanda credeam Fugii din robii; În van m-am grăbit, când treceam Capătul Lumii... Acolo sunt aceiași nori, Stepe în lărgimi; Și munți, și râuri lângă flori, Stânci pe înălțimi. Pricepeam al artei secret Poeme născând. Și peste umăr șevalet Din aripi dansând... La răscruce, din căutări Renășteam ca-n schit Și în expresivitate Mă scăldam uimit... ---------------------------------- * Oleg Goncearenko
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
liniște. Nuferii de pază ai ființei mele verificau dacă arcadele timpului au deschiderea spre cetatea cu colțuri abstracte, pe care se odihnise odată, în trecere, fulgerul mareelor. Eram prea sigură pe devotamentul fărâmelor de violet, pline, urcând dinspre maluri de stepă pe linia vieții. Într-un târg absolut se zbenguiau contraste în vitralii energice, împrăștiate din aburii cafelei din frunze de pelin pe care o socoteam de bun gust, fiindcă reușise, sporadic, să-mi coboare privirile a rugăciune. Stăteam, dincolo de uimire
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Liniste_gina_zaharia_1336325379.html [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
cu stropul, ca stoarsă din piatră, a semănat floare! Pe care a secerat-o gerul soartei fără noroc! Tatiana Stepa!... Ce nume înclinat către destin! Un destin neîntors de nimic, nici de plâns, nici de rugă, nici de luptă, destinul stepei, biserică fără candelă a pustiului, croită să frângă speranța și să usuce viața pe rug! Un destin cu viața ca povară și moartea ca nedreptate! Nimănui, niciodată nu i-a făcut un rău, Tatiana Stepa, iar ei, răul i-a
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
un cancer de col uterin avea doar patruzeci și șase de ani! „Se-aliniază știrile atroce,/ Sub care omul bâjbâie înfrânt,/ Și, Doamne, cum peste-această voce/ Accepți să pună un gropar pământ?”, scria poetul Adrian Păunescu la moartea Tatianei Stepa. În timpul vieții a lansat caseta audio „Singurătate” (1999) și trei albume: „Treisprezece clipe” (decembrie 2003), „Copaci fără pădure (octombrie 2007) și Albumul de Colecție lansat de Jurnalul Național, pe 25 august 2008. Ultimele două discuri cu muzică folk interpretată de
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
târziu. Unele lucruri mi s-au întâmplat prea devreme, altele prea târziu. Parcă am fost mereu defazată față de propria viață. Am cântat, am creat, am suferit, am fost fericită, am luptat, am plâns, m-am bucurat. Am trăit!”, reflecta Tatiana Stepa, nu cu mult înaintea ultimelor sale mărturisiri, pentru ca emoționantele-i cuvinte să apară într-un text publicat în Ediția de Colecție din 25 august 2008 a Jurnalului Național. Zguduit sufletește de moartea Tatianei Stepa, Adrian Păunescu publica în ziarul „Jurnalul
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
moartea atât de prematură a acestei mari cântărețe care a făcut viața oamenilor mai frumoasă, prin cântecul ei. Credeam într-un timp că oamenii care plătesc totul cu suferință au măcar dreptul de a nu muri atât de repede. Tatiana Stepa a cunoscut toate suferițele. Și pe cele sociale, și pe cele personale.”... „Tatiana Stepa lasă în urmă o zestre excepțională de cântece. Dacă suferința și moartea sunt prețul acestei creații, mă întreb din ce în ce mai des: merită? Și mă tem că merită
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
frumoasă, prin cântecul ei. Credeam într-un timp că oamenii care plătesc totul cu suferință au măcar dreptul de a nu muri atât de repede. Tatiana Stepa a cunoscut toate suferițele. Și pe cele sociale, și pe cele personale.”... „Tatiana Stepa lasă în urmă o zestre excepțională de cântece. Dacă suferința și moartea sunt prețul acestei creații, mă întreb din ce în ce mai des: merită? Și mă tem că merită. Îngăduie-ne, viață, să te trăim cât mai intens, ca urmele noastre să merite
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici țară, nici trecut, Monarhi sau dinaștii celebre, Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Sunt fiii buni ai unui timp Apus, demult, cu nepăsare... În ritm de tobe, vis trecut, Se arcuiește-o dansatoare. Simt adieri de vremuri vii, Se prăbușesc vechi catedrale, E-un timp păgân, lud
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
păgân, lud, fericit, Religii noi devin formale. Țiganii?... Dorm sub coviltir, Spre dimineață, după nuntă, Pășesc tăcuți cu-al morții gir, Cu-n secol lumea-i mai cărunta... Nu au nici țară, nici trecut ( Monarhi ori dinaștii celebre ), Din vântul stepelor, prodig, Au adunat mii de vertebre. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: ȘATRA ( trec țiganii ) / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1901, Anul VI, 15 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
al XX-lea, atunci când s-a emigrat în masă din Europa spre această zonă. Pe cât de măreți sunt munții, lacurile și, mai ales, ghețarii Patagoniei - a cărei întindere măsoară aproximativ un milion de km pătrați, cu atât mai aspră este stepa ei, unde o serie de plante și arbuști cu o rezistență extraordinară la vânturile năprasnice (care depășesc 100 km/ oră) domină peisajul. Pentru cei care au venit aici, a fost o luptă imensă de a stâpâni natura și a putea
Patagonia – locul unde natura este măreață și aspră, iar oamenii pe măsura ei by http://uzp.org.ro/patagonia-locul-unde-natura-este-mareata-si-aspra-iar-oamenii-pe-masura-ei/ [Corola-blog/BlogPost/92742_a_94034]
-
Italiei, cu scursuri de aventurieri ai Imperiului Roman de prin peninsula Balcanică, parți și alte seminții de prin Orientul Mijlociu), care s-au amestecat în următoarele zece secole, cu alte scursuri migratoare, vânturate de istorie pe teritoriul țării noastre, de prin stepele asiatice, precum goții, avarii, gepizii, vandalii, hunii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
mongolii, tătarii, slavii și alte populații călcătoare pe plaiurile sfintei Dacii, părăsită de romani. Cică, din amestecăturile astea s-au format populațiile numite bănățeni, olteni, ardeleni, munteni, moldoveni și dobrogeni. De unde români și, mai ales, dacoromâni, după atâta vânturătură de stepă?! Din cauza asta, specialiștii istorici „români” consideră că Istoria populațiilor călcătoare pe teritoriul României nu se poate numi „Istoria românilor”. Nici măcar „Istoria României”, pentru că este vorba doar de o „Istorie” a unor populații venite de aiurea pe meleagurile noastre, unde au
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]