2,893 matches
-
televizorului, unde nimeni nu-i întreabă nimic, nici măcar dacă nu cumva li-e sete, că despre foame majoritatea românilor vorbesc singuri, fiindcă în dependința locuinței numită impropriu și elegant cămară, e un pustiu care aduce în fața ochilor imagini cu mirifica stepă rusească sau chiar cu Deșertul Gobi. Însă, rețeta vorbitului de unul singur la români se aplică și când, de exemplu, telespectatorul află de la președintele Camerei Deputaților că acestor aleși ai noștri li se vor cumpăra în toamnă autoturisme noi... - I-
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
pare că re-branșează fragmente (opinii) într-un proiect de montaj în care formele paratactice sunt în defavoarea celor hipotactice, iar prin prisma fragmentării asistăm la o re-evaluare a diversității de idei și atitudini. Dincolo de alcătuirea oarecum miscelanee, redevabilă în mare măsură stepei ce acoperă teritoriile muzicologiei noastre fenomenologice și esteticii muzicale românești, studiile și articolele despre accepțiunile muzicii noi, experimentul sonor, unele principii stilistice enesciene preluate de compozitori români contemporani, anumite citate mozartiene din opusuri românești, tăcerea în muzică, o istorie (impregnată
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
hrăni cu impulsul surd de a te reproduce. Indiferent dacă este așa sau nu, vreau să zic, dacă țipătul sugarului este simptomul unei colici precoce sau al unei ejaculări apriorice, rămîne hotărît că arealul fantasmării erotice seamănă leit cu o stepă rusească: este profund, panoramic și cu orizonturi joase. Adică numai bun pentru călătorii interminabile, ca în Jules Verne, și pentru popasuri solitare, ca în internatele de băieți. Însă în vreme ce în spațiul edilitar, arhitecții, adică aceia care construiesc, leninist, mai întîi
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
să-ți văd rândunica adormită", ca "bujorul negru și fetia" în Rada) și în Cheile (multiplicare a încuietorilor, lacăte și zăvoare, dintr-o dorință de protecție a secretelor: "O zână veni din pădure/ Cu cheile zăngănind ușure" etc.). De fapt, stepa, cheile, pustiul existau și în Poem și Baladă din anii 1939-1940, fiind regăsite după patru decenii. Modele culturale sunt luate frecvent ca pretexte poetice: Oscar Wilde, Rembrandt, Cântecul lui Roland, insula Noa-Noa a lui Gauguin, antichitatea râului Hebrus, muntele Fuji
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
manuscrise sosite prin poștă de la necunoscuți sau cărți mediocre pe care urma să le recenzez. Mă consolez cu gândul că și în această literatură predominant proastă s-a reflectat ceva din splendoarea marii literaturi (așa cum în gara pierdută undeva în stepă din romanul O zi mai lungă decât veacul de Cinghiz Aitmatov trenurile pline de ostași cu steaguri sau de răniți aduc un eșantion din istoria lumii). Dacă ar fi să o iau de la început, dacă timpul s-ar întoarce și
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
rămân reverii ale licărului, ale luciului, ale volburei, ale undei, ale spumei. Toate acestea ți le oferă și marea. Dar numai marea acordă imaginii reveriilor tale dimensiunea necuprinsului, a înaintării fără hotar. Și câmpul? - aș putea fi întrebat, - oare câmpul, stepa, sau chiar nisipul, pustiul, cu ce sunt reveriile lor mai puțin pătrunse de nostalgia infinitului sau de angoasele lui, de ce n-ar fi dimensiunea lui la fel de prezentă? Este prezentă, dar altfel. Marea, chiar liniștită, e o întindere mișcătoare, instabilă și
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
sus din stânga al petiției poetul Traian Iancu. Dacă limuzina în care circula bardul Adrian Păunescu nu era Mercedes, suntem dispuși a aduce cuvenita rectificare. Venerat, Tudor Arghezi îi furnizează lui Ilie Constantin încă o săgeată la adresa lui Șerban Cioculescu, în legătură cu poemul Stepele: "Șerban Cioculescu minimalizează greșit Stepele considerând-o un psalm printre mulți alții - este mai mult decât atât!" Criticul însă nu minimaliza deloc magnifica poezie, dar mă bate gândul că stilul paginii sale, lipsit de patetism și rezervându-și o anumită
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
Traian Iancu. Dacă limuzina în care circula bardul Adrian Păunescu nu era Mercedes, suntem dispuși a aduce cuvenita rectificare. Venerat, Tudor Arghezi îi furnizează lui Ilie Constantin încă o săgeată la adresa lui Șerban Cioculescu, în legătură cu poemul Stepele: "Șerban Cioculescu minimalizează greșit Stepele considerând-o un psalm printre mulți alții - este mai mult decât atât!" Criticul însă nu minimaliza deloc magnifica poezie, dar mă bate gândul că stilul paginii sale, lipsit de patetism și rezervându-și o anumită distanță de obiectul cercetat se
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
iar azi, în presa liberă, mă numesc trădător, detractor, noul american etc. Pentru mine, România este și țăranca tânără și frumoasă care a străbătut, în anii războiului, sute de kilometri, înfruntând mari primejdii din partea autorităților antonesciene, pentru a ajunge în stepele Ucrainei și a ne aduce, în lagărul în care fusesem deportați de autoritățile românești antisemite, mâncare și haine. Din dragoste pentru părinții mei și pentru mine ea cerea, plângând, să rămână acolo, în lagăr, cu noi... România este suferința de
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
aer, Cu fiecare pas. Cântă, sărută Sau pleacă mai departe Cu vântul Și devine de necuprins. Cuminte mă urmează Sângele meu, Ca o hartă, Un instrument înțelept Într-o geografie Atât de schimbătoare. Cu neputință A mă rătăci Prin aceste stepe Cu troițe, Buchete uscate Și înscrisuri tremurătoare.
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
construiască pe Dîmbovița cetăți ideale după tratatele astrologice și prevăzute cu orgi acvatice. Pe teren treaba iese prost. Lucrarea nu trece de săparea fundațiilor. Deținuții racolați cu sutele pe vini imaginare (aluzie la Canalul lui Gheorghiu-Dej) crapă de sete în stepă și paznicii, cuprinși de milă, le dau un sfat ineficace: - Beți-vă pișatul. Șantierul e oprit și Princepele se cufundă în alte lecturi. La G. Călinescu, în Bietul Ioanide personajele cititoare abundă. Aici întîlnim atitudini diferite față de lectură foarte semnificative
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
vom înmulți ca iarba din pusta maghiară. Eu voi bate fierul poeziei ca o sabie de sânge Și nici cel puțin a plânge nu voi mai putea plânge! Va fi totul programat de același creier pe meninge Ca lupii de stepă vom urla căci pe plai nu va mai ninge. Domnița postmodernă Drumul până la zid e lung să-l mai parcurg. M-am opintit oricum pe conceptul de drulă. Pe canapeaua ei modernă domnița postmodernă Văzând conceptul cât de falnic e
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
clătite aseară din setea și așteptarea tronului absolut descalificați și făcuți animale buni să fim dați hrană leilor din arenele lui răzvrătite. Câte patru legați de mâini ca borfașii nu vedeam calea o simțeam cu ușorul față de greul mers prin stepă și păduri noaptea când sulițașii de veghe o singură greșeală dacă făceam vae victis înaintea concursului de mistere împrejurări care-i făceau lui plăcere și foarte multă absență e în această determinare pentru care azi scriu. Noi cei disprețuiți cei
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
ce-n curând vor fi stelare. Am să traversez sahare pe-armăsari, nu pe cămile și prin visele sterile n-am să bat nicio cărare. Stau mirat, privind în urmă și nu pot deloc pricepe de ce-am colindat prin stepe, rămânând mereu urmă, într-o nefirească turmă ce-a păscut orice scaiete, și nu a putut concepe că de fapt în dune scurmă. Am să-mbrac straie alese, chiar odăjdii minunate, pe bordei clădind palate unde-am să iubesc crăiese
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380697_a_382026]
-
a românilor, care citează nouă izvoare istorice și literare antice și medievale de-a lungul veacurilor XIII î.H - XII d.H. (Revista Noi Tracii, nr. 2, octombrie 1974 și nr.4 decembrie 1974). Pliniu amintește și de alte populații din stepele aflate la nordul Mării Negre și a Mării Caspice, având numele de rymozoli și de rami (lib. VI. 7. 2). La Ptolemeu găsim rymmoi sau erymmoi care locuiau pe la Marea Caspică (lib. VI. C. 14). Amminaus Marcellinus ne spune că cei
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
și mi-a pus o proteză în loc. nu ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
oară Război și pace. Că murise și el, ca toți, în halta Astapovo, era altceva... Ceea ce nu am uitat niciodată. Orice demon ar râde de mine, printre altele, amintindu-mi că Patriarhul, de câte ori încercase să treacă Dincolo, undeva prin pustietatea stepei rusești, lua cu el la despărțire și un valet cărând valizele pline de lucruri, printre care, neapărat, sticla de colonie (Fougčre royale, ca Napoleon, pe care-l ura). într-adevăr, nici nu ne putem închipui cum mirosim noi după... Cu
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
și mi-a pus o proteză în loc. nu ai nevoie de foarte multe ca să minți că ai fost fericit. pe planetă cu vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dicteu automat, în care cuvîntul zilnic și firesc rimează, singura rimă din strofă, cu o bucată de fantasmagorică identitate închipuită, este Ploaia: , În privirea mea timpul încetase să mai treacă/ iar de departe lupii se mai auzeau încă urlînd pe stepa Nogai/ pe urmă iată claxoane, Doamne cîte claxoane;/ firește se întîmplase un banal accident de tramvai." Nu e singurul Fapt divers. La fel de rece-absurd, cu grija crispată a bolnavilor de inimă, care știu că orice emoție le-ar putea provoca un
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
cu diverse grade de mediere, presupun, propun și, în același timp, permit și îndeamnă înspre incursiuni tot mai îndrăznețe și incitante deopotrivă în teritorii muzicale comparabile, poate, cu Indiile lui Columb sau Teatrul Magic al lui Harry Haller (Lupul de stepa, Hermann Hesse). Iar acest ultim deceniu se confruntă cu o dublă provocare identitara - clasicizarea tot mai pronunțată a postmodernității că atitudine creativă și emergentă altor imagini, teorii și propuneri pentru alte identități estetice, noi și diferite, pentru deceniul deja consumat
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și altceva... În Mongolia, principalele obiective pe care le viza au fost: observații asupra modului de viață tradițional al nomazilor, asupra relației om - natură, asupra adaptării la condițiile climatice extreme și asupra aspectelor culturale și etnografice; atingerea zonelor reprezentative: deșert, stepă, zone vulcanice. „Mi-am făcut documentarea și am stabilit câteva contacte în Mongolia. Din punct de vedere fizic, am fost și sunt pregătit în permanență. Echipamentul a fost același de care mă folosesc și în turele de la noi. Problema a
Agenda2003-32-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281353_a_282682]
-
tisă din Muntele Ceahlău l Codrul secular Humosu-Hârlău constituit din fag și amestec de fag cu carpen, frasin, tei argintiu l rezervația Mănăstirea Cozia, cu păduri de gorun, fag, molid și amestec de mesteacăn și majodrean l unica pădure de stepă cu stejari xerofiți de la Hagieni (Dobrogea) l pădurea Hanu-Conachi de pe dunele de nisip din Lunca Siretului l Letea din Delta Dunării, cu vegetație luxuriantă de stejar, frasin, tei, carpen, arbuști și liane l pădurea Hârboaca-Brăcășoaia (Vaslui) unde cresc șapte specii
Agenda2003-37-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281465_a_282794]
-
îndeaproape de relațiile dintre mass-media și politică, precum și de condiționările reciproce la care jurnaliștii și politicienii se supun fiecare. Claudiu Săftoiu: Jurnalismul politic. Manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni. Editura Trei, București, 2003. Preț 162 400 lei. Imensitatea stepei Romanul publicat în 2003 de scriitorul rus stabilit în Franța urmărește să împace o Franță de nemaigăsit cu o Rusie pierdută... Firul poveștii nu respectă ordinea cronologică a evenimentelor. În roman se împletesc poveștile a trei personaje: cea a eroicului
Agenda2004-6-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282049_a_283378]
-
începutul neoliticului, când a domesticit 90% din toate animalele domestice de astăzi. Câinele a fost primul domesticit. După neolitic, la noi se mai domesticește calul, iar în Egipt pisica. În neolitic, două erau tipurile de exploatare: în stabulație liberă, de stepă, și tipul mediteranean, cu creștere în staul și în grajd“. În Banatul neolitic de sud, exploatarea animalelor se baza mai ales pe creșterea bovinelor, iar în câmpie accentul era pus pe gospodărirea ovicaprinelor. Dacă la începutul neoliticului animalele se sacrificau
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
lei; la animale de blană (nurcă, vulpe argintie, vulpe polară, dihor, nutrie, lup) - 210 000-500 000 de lei; viermi de mătase - 350 000-400 000 de lei; albine - 350000 de lei; pești - 33 000-115 000 de lei; bovine (rasa Sură de Stepă; Bubaline) - 10000000 de lei; porcine - 700000 de lei; ovine (rasa Ratca) - 600 000 de lei; palmipede - 385 000 de lei (rață), 500 000 de lei (gâscă), ultimele patru poziții ca specii și rase în conservare. E. C. Pensionarii agricultori l Situația
Agenda2004-9-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282124_a_283453]