107 matches
-
și iubiri Apoi de sus noi să strigăm Că nu vrem ură și-amăgiri. Iar dacă va veni vreodată Problema unei defrișări, Ne vom îmbrățișa de-ndată Frunzele vor zbura în zări. Vor fi copaci fără pădure, Cum spune Tatiana Stepa Ce ție-ți place de minune Și ne plăcea demult ,cândva. Referință Bibliografică: Copacul dragostei / Andrei Pătrăucean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1377, Anul IV, 08 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Andrei Pătrăucean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
COPACUL DRAGOSTEI de ANDREI PĂTRĂUCEAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353034_a_354363]
-
cu bubă la cot, mâncând, așteptând, scâncind după mama, fugind, ajungând în cimitirul cu cruci albe dinspatele spitalului, și iarăși fugind, adormind pe trepte luminate de lună, copii scriind acasă, implorând bunelul să îi ia de aici, copii, copii. „Copiii”, „Stepa”, „Vanka”, „Fugarul” și „Grișa”...
Copiii lui Cehov [Corola-blog/BlogPost/100015_a_101307]
-
Acasă > Eveniment > Ordinea Zilei > MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICĂ FOLK " TATIANA STEPA ",MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 622 din 13 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Revista Armonii Culturale va anunța că Primăria Mizil organizează ,în zilele de 5 și 6 octombrie a.c., a IV-a ediție
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
Marin Publicat în: Ediția nr. 622 din 13 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Revista Armonii Culturale va anunța că Primăria Mizil organizează ,în zilele de 5 și 6 octombrie a.c., a IV-a ediție a Festivalului-concurs de muzică folk ´´Tatiana Stepa´´. Sunt invitați să participe creatori și interpreți de folk (neconsacrați),indiferent de varsta.Se vor acorda premii substanțiale. Înscrierile vor fi însoțite de un CD sau MP3 (ce vor sta la baza preselecției),o scurtă prezentare,fotografie, nr. telefon (e-mail
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
50 de lei/persoană,banii urmând să fie achitați în numerar la casieria Centrului Cultural ´´Adrian Păunescu´´ în ziua intrării în concurs. Informații suplimentare se pot obține sunând la telefoanele :0722.653.808 ,0244.250.027, 0244.250.008. Tatiana Stepa este una dintre cele mai cunoscute cântărețe și autoare de muzică folk din România. Născută pe 21 aprilie 1963 la Lupeni, județul Hunedoara, Tatiana Stepa și-a făcut debutul la Cenaclul Flacăra în septembrie 1982. După ce a fost interzis Cenaclul
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
pot obține sunând la telefoanele :0722.653.808 ,0244.250.027, 0244.250.008. Tatiana Stepa este una dintre cele mai cunoscute cântărețe și autoare de muzică folk din România. Născută pe 21 aprilie 1963 la Lupeni, județul Hunedoara, Tatiana Stepa și-a făcut debutul la Cenaclul Flacăra în septembrie 1982. După ce a fost interzis Cenaclul Flacăra în 1985, a lucrat la mină din Lupeni și apoi a fost tehnoredactor de carte în București. Din 1992 până în 1996, a fost membră
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE MUZICA FOLK TATIANA STEPA ,MIZIL,5-6 OCTOMBRIE 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343641_a_344970]
-
Sima; Angela Similea; Cristian Simion; Benone Sinulescu; Tiberiu Soare; Victor Socaciu; Alina Sorescu; Cristina Spătar; Dan Spătaru; Doina Spătaru; Sida Spătaru; Spitalu’ 9; Marian Spânoche; Cristina Stamate; Aneta Stan; Elise Stan; Cornel Stavru; Carmen Stănescu; Lucia Stănescu; Mariana Stănescu; Tatiana Stepa; Marian Stere; Pompilia Stoian; Laura Stoica; Angelica Stoican; Niculina Stoican; Aurel Storin; Pavel Stratan; Loredana Streche; Maria Stroia; Narcisa Suciu; Nicolae Sulac; Paul Surugiu; Anna Széles; Maria Șalaru; Șatra; Vasile Șeicaru; Carmen Șerban; Natalia Șerbănescu; Ileana Șipoteanu; Paul Talașman; Frații
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
poetului Adrian Păunescu, care a compus multe din piesele de succes de atunci și a lansat vedete de renume că: Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu , Tatiana Stepa, Maria Nagy, Magda Puskas,Vasile Șeicaru, Ștefan Hrușcă și încă mulți alții. Totul s-a terminat brusc în anul 1985, când pe stadionul din Ploiești, în urma unei busculade care s-a soldat cu noua morți, s-a luat decizia de
A FOST ODATA...CENACLUL FLACARA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377979_a_379308]
-
You” ( nu știu dacă mai există) care reunește artiști din vechea gardă, dar și nume noi care continuă să ducă mai departe stindardul muzicii folk. Ovidiu Haidu, Ion Hagiu și Adrian Păunescu s-au reîntâlnit în ceruri. De asemenea, Tatiana Stepa, Gil Ioniță, Gil Dobrică, Florian Pittiș (împreună cu care eu am avut plăcerea să comentez la TV, un superbowl de fotbal american), Anda Călugăreanu, Doina și Ion Aldea Teodorovici au plecat dintre noi. Putem zice, cu tristețe, că se reface în
A FOST ODATA...CENACLUL FLACARA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377979_a_379308]
-
iernii ce vine, Fără brațe cu ochii pustii N-am să am ce întinde spre tine. Spune-mi pădure cu frunza rară: Unde-i iubirea de astă vară? Nu știe iarna să se îndure De noi copacii fără pădure! (Tatiana Stepa, „Copaci fără pădure”) Cine e rău cu ceilalți, sieși își face rău, deoarece, mai devreme sau mai târziu culege fructele răului! Dar artista fragedă ca zăpada la atingerea de viața și iubirea fierbinte, Tatiana Stepa, n-a semănat cărbune prin
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
noi copacii fără pădure! (Tatiana Stepa, „Copaci fără pădure”) Cine e rău cu ceilalți, sieși își face rău, deoarece, mai devreme sau mai târziu culege fructele răului! Dar artista fragedă ca zăpada la atingerea de viața și iubirea fierbinte, Tatiana Stepa, n-a semănat cărbune prin viața ce i s-a dat cu stropul, ca stoarsă din piatră, a semănat floare! Pe care a secerat-o gerul soartei fără noroc! Tatiana Stepa!... Ce nume înclinat către destin! Un destin neîntors de
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
zăpada la atingerea de viața și iubirea fierbinte, Tatiana Stepa, n-a semănat cărbune prin viața ce i s-a dat cu stropul, ca stoarsă din piatră, a semănat floare! Pe care a secerat-o gerul soartei fără noroc! Tatiana Stepa!... Ce nume înclinat către destin! Un destin neîntors de nimic, nici de plâns, nici de rugă, nici de luptă, destinul stepei, biserică fără candelă a pustiului, croită să frângă speranța și să usuce viața pe rug! Un destin cu viața
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
rugă, nici de luptă, destinul stepei, biserică fără candelă a pustiului, croită să frângă speranța și să usuce viața pe rug! Un destin cu viața ca povară și moartea ca nedreptate! Nimănui, niciodată nu i-a făcut un rău, Tatiana Stepa, iar ei, răul i-a pătruns până la oase! Cântecele, parcă-i erau rugi, știa și simțea cum îi roade sâmburele vieții o gheară de moarte. Vedea îngerul morții negru, cătrănit, pornit pe ucidere neînduplecată, și de aceea, cântecele-i erau
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
21 aprilie 1963, la Lupeni, județul Hunedoara , iar pe 7 august 2009, cerul înghețat și pământul negru au împărțit-o în două și și-a luat fiecare ce-i aparține. Cine n-o cunoștea pe cântăreața de muzică folk Tatiana Stepa care cânta în Cenaclul Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu?! Lumea a înmărmurit, unii știau că era bolnavă, alții nu. Iar într-o zi s-a auzit că s-a stins! A tăcut, a plecat, lăsând amintirea și lacrima! Câți
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
lăsând amintirea și lacrima! Câți vor fi plâns atunci, câți mai plâng și azi, aducându-și aminte de ea...! N-a avut niciodată o viață tumultoasă, ci numai o viață încărcată de tristețe. Unul din cei trei copii ai familiei Stepa, Tatiana, ca și cum ar fi venit pe lume plină de datorii față de soartă, a plătit din prima, până în ultima clipă, fărâmă cu fărâmă din viața, sănătatea și fericirea ei. Mama, olteancă din Gorj fusese dată slugă de la zece ani, iar tatăl
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
vieții a lansat caseta audio „Singurătate” (1999) și trei albume: „Treisprezece clipe” (decembrie 2003), „Copaci fără pădure (octombrie 2007) și Albumul de Colecție lansat de Jurnalul Național, pe 25 august 2008. Ultimele două discuri cu muzică folk interpretată de Tatiana Stepa au apărut postum. „Copaci fără pădure”, „Dă, Doamne, iarnă”, „Galbenă gutuie”, „Femeia de lut”... sunt câteva din duioasele cântece glăsuite de către Tatiana Stepa, lin ca un susur de plâns! Muncim, ca niște sclave, zi de zi, Frumoase-am fost, pe
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
lansat de Jurnalul Național, pe 25 august 2008. Ultimele două discuri cu muzică folk interpretată de Tatiana Stepa au apărut postum. „Copaci fără pădure”, „Dă, Doamne, iarnă”, „Galbenă gutuie”, „Femeia de lut”... sunt câteva din duioasele cântece glăsuite de către Tatiana Stepa, lin ca un susur de plâns! Muncim, ca niște sclave, zi de zi, Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu, Și condamnarea de-a ne urâți, Chiar voi, ce ne iubiți, ne-o dați, mereu. Stăm în picioare, încă de
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
am bucurat. Am trăit!”, reflecta Tatiana Stepa, nu cu mult înaintea ultimelor sale mărturisiri, pentru ca emoționantele-i cuvinte să apară într-un text publicat în Ediția de Colecție din 25 august 2008 a Jurnalului Național. Zguduit sufletește de moartea Tatianei Stepa, Adrian Păunescu publica în ziarul „Jurnalul Național”: „Cu capu-n pumni, plâng a zădărnicie și a ceață. Știrile rele mă înconjoară și mă vlăguiesc. N-am capacitatea de a le trăi în profunzime pe toate. Pe unele pur și simplu
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MĂ CAUT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă caut,mă găsesc și mă pierd iar și zi de zi privesc mai solitar cun se-ofilește-n stepa vieții iarba, iar cerul meu ce-a fost cândva senin de norii îndoielilor e plin când fulgerele joacă baba oarba. Mă caut știind bine unde sunt gata oricând destinul să-l înfrunt cu-ncrederea ce e superbă spadă și cu
MĂ CAUT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374722_a_376051]
-
-și aranjeze pe genunchi o bucată de pânză... A apărut, dar, în loc să se instaleze pe taburetul ei, a venit să se rezeme de balustradă, lângă mine. Așa stăteam altădată cu sora mea, ascultând poveștile bunicii, să privim cum se scufundă stepa încet în noapte. Da, s-a rezemat în coate pe lemnul crăpat, a contemplat întinderea fără hotar, colorată într-un violet străveziu. Și, deodată, fără să mă privească, a început să vorbească cu o voce îndepărtată și gânditoare, care, parcă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
carnal se dezvăluie într-un șir de reminiscențe, de mirosuri, de lumini. Râul s-a umflat înainte ca vijelia să ajungă la locul unde eram noi. Ne-am dezmeticit auzind curentul clipocind deja la rădăcinile sălciilor. Cerul devenea violet, negru. Stepa, vâlvoi, încremenea în șocante peisaje livide. Un miros înțepător, acru, ne-a pătruns o dată cu prospețimea primelor răpăieli. Iar Charlotte, împăturind ștergarul pe care prânzisem, își termina expunerea: - Dar la sfârșit, în ultimul vers, există un adevărat paradox al traducerii. Brusov
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
violența. Trombele de apă ne-au izolat în mărginirea tremurătoare a trupurilor noastre. Ne simțeam cu o intensitate crescândă inimile dezgolite, înecate în potopul care amesteca cerul cu pământul. După câteva clipe, a strălucit soarele. De sus, de pe mal, contemplam stepa. Lucitoare, fremătând de o puzderie de stele irizate, parcă respira. Am schimbat o privire surâzătoare. Charlotte își pierduse baticul alb, părul ud îi șiroia în șuvițe întunecate pe umeri. Genele străluceau de picături de ploaie. Rochia, udă toată, i se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
descrieri, ca-n Alecsandri („Doi kilometri am mers alături de linia ferată. Jur Împrejur cîmp, stepă Întinsă și cer, un cer imens, alb-albastru. Nu te poți uita nici la dreapta, nici la stînga căci te apucă amețeala, așa-i de Întinsă stepa pentru ochiul meu, obișnuit cu munții. Dar În stepă te simți mai liber decît În munți”) și, mai ales, de multe ori citim În jurnal cum... se dansează: „Cu rușine trebuie să mărturisesc c-am dansat la Moghilău, c-am
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ada Petrari și Tamara Gane); Problemele măiestriei în arta cinematografică sovietică, București, 1955 (în colaborare cu Irina Butmy); Romain Rolland, Jean-Christophe, I-III, pref. Dumitru Hâncu, București, 1957-1958; Émile Zola, Germinal, I-II, pref. Theodora Ioachimescu, București, 1960; N.E. Virta, Stepă cât vezi cu ochii, pref. Maria Arvinte, București, 1961 (în colaborare cu I. Jurist); Erwin Strittmatter, Poneiul Pedro, București, 1963; Robert Merle, Insula, pref. Șerban Cioculescu, București, 1964; Jean Villain, Și astfel zămisli Dumnezeu apartheidul. Șase mii de kilometri prin
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
să tipărească întreaga opera a lui Al. Macedonski, pusă la dispoziție de poet, iar apoi să editeze scrierile lui A.I. Odobescu, Ion Ghica, Al. Depărățeanu ș.a. Inițiativa se bizuie pe principiile „asanării limbii literare”. Se reproduc poeme macedonskiene, printre care Stepa, Excelsior, Vis de mai, Cu morții, Cele trei năluci. C.Tt.
REVISTA CLASICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289191_a_290520]