161 matches
-
limfadenectomia mediastinală este dificil de realizat prin toracotomie stângă. Se propune un abord suplimentar prin sternotomie mediană dacă există metastaze certificate prin examen histologic în grupele ganglionare subcarenale (7) și/sau traheo-bronșice stângi (4) (Naruke). Prin această cale de abord (sternotomie) se extirpă reativ ușor grupele ganglionare: mediastinali superiori (1), paratraheali drepți (2R) și stângi (2L), pretraheali (3), prevasculari (3a), retrotraheali (3p) și traheo-bronșici drepți (4R). Celelalte grupe ganglionare: traheo-bronșici stângi (4L), subcarenali (7), paraaortici (6), subaortici (5), paraesofagieni stângi (8L
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
și stângi (2L), pretraheali (3), prevasculari (3a), retrotraheali (3p) și traheo-bronșici drepți (4R). Celelalte grupe ganglionare: traheo-bronșici stângi (4L), subcarenali (7), paraaortici (6), subaortici (5), paraesofagieni stângi (8L) și ai ligamentului triunghiular (9L) se extirpă prin toracotomie stângă, care precede sternotomia. Abordul median pentru limfadenectomie este indicat mai ales în cancerul epidermoid. Un acces mediastinal relativ facil, exclusiv prin toracotomie stângă, poate fi realizat după mobilizarea arcului aortic și secționarea ligamentului Botall. S-a mai propus ca și cale de abord
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
Abordul median pentru limfadenectomie este indicat mai ales în cancerul epidermoid. Un acces mediastinal relativ facil, exclusiv prin toracotomie stângă, poate fi realizat după mobilizarea arcului aortic și secționarea ligamentului Botall. S-a mai propus ca și cale de abord sternotomia mediană + toracotomia anterioară stângă. Nu sunt indicate rezecțiile pulmonare stângi efectuate exclusiv prin sternotomie mediană, care, deși permit o disecție mediastinală bună, nu asigură condiții optime pentru efectuarea rezecției pulmonare, în special a lobectomiei inferioare stângi. În caz de metastază
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
relativ facil, exclusiv prin toracotomie stângă, poate fi realizat după mobilizarea arcului aortic și secționarea ligamentului Botall. S-a mai propus ca și cale de abord sternotomia mediană + toracotomia anterioară stângă. Nu sunt indicate rezecțiile pulmonare stângi efectuate exclusiv prin sternotomie mediană, care, deși permit o disecție mediastinală bună, nu asigură condiții optime pentru efectuarea rezecției pulmonare, în special a lobectomiei inferioare stângi. În caz de metastază masivă în ganglionii interlobari sau de trecere a tumorii în lobul superior se va
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
este prezent și trebuie luat în considerare, în ciuda regresiei tumorii (Dartavelle) [7], (Deslauriers) [8]. Abordul chirurgical cel mai bun în pneumonectomia dreaptă cu traheo-bronho-anastomoză este toracotomia postero-laterală dreaptă, cu acces prin spațiul IV intercostal. Alți autori preferă toracotomia anterioară sau sternotomia mediană totală, cu acces transpericardic. Rezecția propriu-zisă constă în pneumonectomie dreaptă cu secțiune a traheei la 1 cm de procesul tumoral, iar a bronhiei primitive stângi la un inel de la bifurcație. Reconstrucția conductului aerian se realizează prin anastomoză termino-terminală, între
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
se poate acoperi cu pleură, mușchi intercostal pediculizat, pediculi grăsoși juxtapericardici sau mare epiploon. Calea de acces pentru pneumonectomia stângă cu traheo-bronho-anastomoză este controversată, datorită abordului dificil prin toracotomie stângă, datorat prezenței arcului aortic, fiind necesară mobilizarea acestuia (Grillo) [17]. Sternotomia + toracotomia anterolaterală stângă prin spațiul IV intercostal este recomandată de Wattanabe [67]. Două ședințe operatorii: pneumonectomie stângă prin toracotomie stângă, urmată la un interval de 3-5 săptămâni de rezecția carenei și reconstrucție prin anastomoză între trahee și bronșia primitivă dreaptă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
ganglionii N3 constituie o contraindicație chirurgicală. Există însă autori (Rusch) [50] care au aplicat un protocol chimio-radioterapic de reconversie. Rezultatele imediate sunt similare ca în N2, la distanță însă posibilitățile de supraviețuire sunt limitate. Autorii japonezi efectuează o limfadenectomie extinsă (sternotomie mediană) a ganglionilor homolaterali, controlaterali și cervicali bilateral, raportând unele supraviețuiri mai îndelungate (Watanabe) [66]. Stadiul IV Prezența de noduli solitari omo- sau controlaterali nu contraindică rezecția pulmonară. Trebuie avută în vedere posibilitatea existenței unei metastaze unice sau a unui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
utilizarea organului. Tehnica recoltării ficatului la donatorul în moarte cerebrală Cu donatorul în decubit dorsal, operația începe printr-o incizie mediană de la foseta jugulară până la nivelul pubelui. Pătrunderea în cavitatea peritoneală este urmată de poziționarea unui retractor tip Balfour. Urmează sternotomia mediană și deschiderea sacului pericardic cu expunerea inimii și a venei cave. Primul timp intraabdominal este evaluarea si explorarea ficatului, odată ce chirurgul confirmă calitatea organului, recoltarea urmează în mare următorii pași:expunerea aortei prin mobilizarea colonului drept și a intestinului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
și toracotomia dreaptă prin incizii separate), cu posibilitatea evidențierii și rezolvării leziunii hemidiafragmului drept, a suturii celor două cupole și sancțiunea chirurgicală adecvată a leziunilor viscerale asociate. Sunt contraindicate toracotomiile duble sau alte căi de acces toracic (cum ar fi sternotomia mediană). Reintegrarea în abdomen a viscerelor herniate În funcție de calea de abord, organele herniate sunt fie trase din torace, fie împinse în abdomen, pe măsura eliberării lor din aderențele dezvoltate între ele și breșa frenică, pleura parietală și viscerele toracice [52
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
12]. Tactica și tehnica chirurgicală Excizia chirurgicală completă oferă cele mai bune rezultate. Scopul intervenției chirurgicale este să îndepărteze metastazele cu margine sigură de țesut sănătos, precum și limfadenectomie regională. Căile de abord pentru metastazectomie includ: toracotomie unică sau bilaterală secvențială, sternotomie mediană sau ,,clamshell”. Alegerea inciziei nu influențează supraviețuirea pacientului dacă se practică rezecția tuturor metastazelor. Toracotomia unică se practică pentru metastazele unilaterale, iar toracotomia bilaterală secvențială dacă există metastaze bilaterale care afectează semnificativ lobul inferior stâng sau dacă metastaza este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
pacientului dacă se practică rezecția tuturor metastazelor. Toracotomia unică se practică pentru metastazele unilaterale, iar toracotomia bilaterală secvențială dacă există metastaze bilaterale care afectează semnificativ lobul inferior stâng sau dacă metastaza este centrală și se crede că necesită rezecția anatomică. Sternotomia este mai bine tolerată decât toracotomia, producând o durere postoperatorie mai mică. De aceea, se preferă acesteia, dacă este posibil ca toate metastazele vizibile să fie îndepărtate. O altă alternativă la toracotomie este toracosternotomia. De obicei, intervenția chirurgicală de ales
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
procesului xifoid, se tracționează inferior diafragmul permițând expunerea și rezecția pericardului anterior; abord anterolateral presupune toracotomie anterolaterală la nivelul spațiului 5 intercostal și îndepărtarea unei porțiuni din pericardul anterolateral stâng. În cazul pericardiectomiei totale abordul cel mai favorabil îl constituie sternotomia mediană care presupune îndepărtarea pericardului de la originea aortei și arterei pulmonare până la diafragm și între venele pulmonare dreaptă și stângă. Traumatismele pericardice sunt însoțite la unii pacienți de febră, pericardită sau pleurezie, și/sau durere. Manifestări cunoscute generic sub numele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la formarea suprafeței anterioare a cordului (Fig. 4). Raporturile feței sternocostale * anterior * sternul; * costele; * spațiile intercostale corespunzătoare; * mușchiul transvers toracic; * vasele toracice interne * spațiul conjunctivo-adipos al mediastinului anterior; * limfonoduli mediastinali; * anterolateral * recesurile pleurale costomediastinale; * marginile anterioare ale plămânilor. În cazul sternotomiei mediane auriculul atrial înconjură pediculul arterial. În cazul în care auriculul este dispus de aceeași parte cu pediculul se descrie o malformație numită juxtapoziția auriculară asociată unei malformații congenitale bine definite. * fața posterioară formată din ventriculul stâng, șanțurile atrioventricular și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonar sau ramurile sale. Embolectomia pentru embolie pulmonară presupune realizarea uneia din cele 2 proceduri: * procedeul închis care presupune canulare venei femurale sau venei jugulare interne drepte sub control fluorosocpic și posibila înlăturare a trombusului prin sucțiune; * procedeul deschis presupune sternotomie mediană cu incizia arterei pulmonare și îndepărtarea trombilor de la nivelul arterelor pulmonare drept și stâng și a ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prin administrarea de droguri vasoconstrictoare și inotrope. În timpul operației, drogurile folosite pentru menținerea anesteziei sunt administrate pentru asigurarea unei profunzimi adecvate nivelului de stimulare chirurgicală. Pacienții cu funcție ventriculară bună au adesea un răspuns impresionant la stimulii chirurgicali: incizia pielii, sternotomia, pericardotomia, disecția aortei ascendente. Dacă hipertensiunea și tahicardia persistă în ciuda suplimentării drogurilor anestezice, este indicată administrarea de droguri vasodilatatoare și/sau β-blocante. Pe de altă parte, bolnavii cu disfuncție de ventricul stâng adesea nu tolerează dozele de anestezice considerate normale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pacemaker poate determina rupturi ale atriului sau ale ventriculului, lezarea unui graft venos aflat în vecinătate sau chiar strangularea cordului printr-o ansă formată de fir (47). Lezarea trunchiului venos brahiocefalic stâng Trunchiul venos brahiocefalic stâng poate fi lezat în timpul sternotomiei mediane în special în cazul reintervențiilor. Accidentul se produce mai frecvent când depărtătorul de stern este deschis fără ca trunchiul să fie eliberat de țesuturile adiacente. Sângerarea care se produce poate fi dramatică necesitând instituirea by-pass-ului cardiopulmonar prin canulare femurală. Dacă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de pericard. Tamponada cardiacă Deși la majoritatea pacienților apărea în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cazuri, necesitățile de ventilație postoperatorii au fost dictate mai frecvent de tehnica de anestezie folosită decât de statusul pulmonar al pacientului. Pneumotoraxul Incidența pneumotoraxului după operațiile pe cord deschis este de 1%-2% (187). Cauza poate fi traumatismul pulmonar secundar sternotomiei, inserției cateterelor venoase centrale, recoltarea arterei mamare interne, inserția unui tub de dren toracic, trecerea sârmelor prin stern la sternorafie. Aerul mai poate intra în torace în timpul unei manevre inadecvate de scoatere a tuburilor de dren sau poate trece dintr-
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
2001. Pacientul a fost un bărbat cu triplu by-pass aortocoronarian în antecedente (conduct folosit vena safenă internă), operat în alt centru din țară, la care toate by-pass-urile erau nefuncționale și care avea angină pectorală invalidantă. Calea de abord a fost sternotomia mediană. Pentru revascularizarea chirurgicală s-au folosit conducte arteriale (artera mamară internă stângă și artera radială stângă), iar pentru zonele de miocard care nu au putut fi revascularizate prin procedeul clasic (lipsa vaselor coronariene graftabile) s-a utilizat un LASER
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
gastroepiploică dreaptă care uneori poate fi folosită și la graftarea arterei descendente anterioare când nu este disponibilă artera mamară internă stângă (96). Calea de abord este incizia subxifoidiană cu excizia procesului xifoid (96), expunerea putând fi facilitată de asocierea unei sternotomii limitate în T (99). Avantajele chirurgiei coronariene miniinvazive Chirurgia coronariană miniinvazivă este în prezent o metodă sigură și eficace de revascularizare a miocardului cu rezultate comparabile în ceea ce privește patența pe termen scurt (< 1 lună, 97,5%) (100) și mediu (< 1 an
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și în angina pectorală, prin îmbunătățirea semnificativă a calității vieții și diminuarea simptomatologiei pe perioada menținerii patenței grefei. Metodele specifice chirurgiei coronariene variază de la BAC clasic pe cord oprit (on-pump coronary artery bypass graft) și circulație extracorporeală (CEC) efectuat prin sternotomie mediană, la tehnicile pe cord bătând (off-pump coronary artery bypass graft) în care abordul se face prin sternotomie mediană limitată sau minitoracotomii, revascularizație transmio-cardică cu laser (transmiocardial revascularization), BAC efectuat pe cale endoscopică sau chirurgie robotică (7) (caseta 21.2). În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
Metodele specifice chirurgiei coronariene variază de la BAC clasic pe cord oprit (on-pump coronary artery bypass graft) și circulație extracorporeală (CEC) efectuat prin sternotomie mediană, la tehnicile pe cord bătând (off-pump coronary artery bypass graft) în care abordul se face prin sternotomie mediană limitată sau minitoracotomii, revascularizație transmio-cardică cu laser (transmiocardial revascularization), BAC efectuat pe cale endoscopică sau chirurgie robotică (7) (caseta 21.2). În cazul leziunilor coronariene complexe, multiple, cu fracție de ejecție redusă a ventriculului stâng (FEVS) din cauza cardiomiopatiei ischemice, infarctele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
patologii (valvulopatii, miomectomie septală, defecte septale, anomalii congenitale ale arterelor coronariene, defecte septale). Prezența leziunilor coronariene crește semnificativ mortalitatea perioperatorie la pacienții ce necesită chirurgie valvulară concomitentă (caseta 21.3). Intervenția chirurgicală electivă sau în urgență presupune abord median prin sternotomie cu ajutorul CEC, folosind drept conduct AMI stângă, dreaptă, vena safenă sau AR, în funcție de particularitățile pacientului și preferința chirurgului. Principiul operator constă în aducerea de sânge distal de stenoză sau obstrucție (bypass, pontage, punte). Un bypass clasic presupune plasarea de trei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
de la începutul erei moderne a chirurgiei cardiace, anterior CEC, fiind reactualizat și extins odată cu evoluția tehnicii medicale prin introducerea de sisteme din ce în ce mai complexe și mai eficiente de imobilizare a zonei de abord chirurgical. BAC pe cord bătând se practică prin sternotomie mediană în cazurile în care se tentează revascularizarea pe toate axele coronare, sau prin toracotomii minime, în leziuni monovasculare. Indicația chirurgicală de BAC pe cord bătând o constituie leziunile monovasculare pe ADA și artera coronară dreaptă sau plurivasculare, când se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
iritație mecanică) formează vase de neoformație sau permit vascularizarea miocardului prin imbibiție (după sistemul reptilian). Revascularizarea transmiocardică cu laser se indică în situațiile în care metodele clasice de revascularizare nu sunt posibile datorită afectării difuze a vaselor mici, și presupune sternotomie mediană sau abordare percutană, în laboratorul de cateterism. Eficiența metodei nu este cert demonstrată în trialurile de specialitate, deși există un număr limitat de studii care demonstrează ameliorarea clinică și a contractilității miocardice postinterven ionale (18). 21.3.3.5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]