373 matches
-
și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
capabilă să scadă colesterolul și să prevină sau să reducă placa arteriosclerotică; ceaiul verde: conține flavonoide numite catechine, care pot să scadă colesterolul și să Împiedice aglomerarea plăcuțelor, prevenind, astfel, afecțiunile cardiace și atacul cerebral; ginseng-ul: conține ginsenoizi și steroli despre care există dovezi că scad tensiunea arterială, reduc colesterolul și calmează inima. Remedii alimentare Alimentația este cel mai important factor În prevenirea afecțiunilor cardiace, dat fiind faptul că hrana nesănătoasă este cauza majoră a acestor boli. Alimentația corectă este
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pe coloană. Aceastea se efectuează atunci când nu este posibilă identificarea și determinarea cantitativă a substanțelor medicamentoase direct în forma farmaceutică. Astfel, reacția Vitali, reacția Liebermann-Burchardt nu se pot efectua decât după izolarea în stare pură a alcaloizilor tropanici, respectiv a sterolilor. Așa după cum vom vedea, există numeroase forme farmaceutice la care o serie de identificări și de determinări cantitative se execută direct. De menționat aportul adus din acest punct de vedere de metodele semimicrovolumetrice, ce folosesc drept soluții titrante agenți tensioactivi
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
în care culturile tratate cu fungicide sistemice produceau mai puțin decât loturile martor netratate. Fungicidele sistemice au un mod de acțiune diferit unele inhibând procesele de biosinteză, altele respirația celulară a patogenilor, diviziunea nucleilor, formarea membranei; alții sunt inhibitori de steroli, efectul lor fiind spectaculos la ciupercile cu ritm alert de dezvoltare. Fungicidele anorganice Sulful și compușii săi, se folosește în combaterea ciupercilor din fam. Erysiphaceae prin prăfuire și prin stropire. El acționează sub formă de dioxid de sulf sau acid
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
principale (celuloza, lignina, hemiceluloza) într-o serie mai puțin modificată. Alături de aceste componente, în masa celulozică se găsește o largă varietate de substanțe chimice ce pot fi extrase din lemn, utilizînd solvenți polari sau nepolari: terpene, uleiuri, ceruri, fenoli, alcooli, steroli, acizi grași și alcani. Ponderea acestor compuși variază între speciile diferite de arbori, de la 0,4% pînă la 8,3%, raportat la substanța uscată. Dintre proteine predomină glicoproteinele, bogate în aminoacizii hidroxiprolină, prolină și glicină. Transformarea chimică și/sau biochimică
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
aproximativ 75% dintre lipidele hepatice la pacienții obezi cu steatoză provin din țesutul adipos periferic, iar 25% - din lipogeneza de novo. Ultimul proces este guvernat de mai mulți factori nucleari transcripționali activați de insulină, în cazul SREBP 1 și 2 (sterol regulatory element binding proteins) și de glucoză, în cazul ChREBP 1 (carbo- hydrate-responsive sterol regulatory element binding protein). Atât SREBP, cât și ChREBP activează sinteza acizilor grași, o enzimă care limitează rata biosintezei acizilor grași cu lanț lung, iar SREBP
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
periferic, iar 25% - din lipogeneza de novo. Ultimul proces este guvernat de mai mulți factori nucleari transcripționali activați de insulină, în cazul SREBP 1 și 2 (sterol regulatory element binding proteins) și de glucoză, în cazul ChREBP 1 (carbo- hydrate-responsive sterol regulatory element binding protein). Atât SREBP, cât și ChREBP activează sinteza acizilor grași, o enzimă care limitează rata biosintezei acizilor grași cu lanț lung, iar SREBP 2 reglează biosinteza de colesterol. Aceste căi metabolice explică parțial de ce insulino rezistența și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
de iod - gradul de nesaturare al uleiurilor și grăsimilor, care se exprima în grame iod absorbit de 100 g produs; 17. nesaponificabilele - substanțele organice din uleiuri și grăsimi care nu reacționează cu alcalii formând săpun. Acestea sunt: alcooli alifatici superiori steroli, pigmenți și hidrocarburi și sunt solubile în solvenți obișnuiți; 18. compoziția în acizi grași - procentul de acizi grași cu diverse lungimi de catena, de la 12 atomi de carbon [C(12)] la 24 atomi de carbon [(C(24)]; 19. aciditatea libera
NORMĂ din 22 noiembrie 2001 (*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor tartinabile - margarine - şi a maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140700_a_142029]
-
de iod - gradul de nesăturare al uleiurilor și grăsimilor, care se exprimă în grame iod absorbit de 100 g produs; 17. nesaponificabilele - substanțele organice din uleiuri și grăsimi care nu reacționează cu alcalii formând săpun. Acestea sunt: alcooli alifatici superiori steroli, pigmenți și hidrocarburi și sunt solubile în solvenți obișnuiți; 18. compoziția în acizi grași - procentul de acizi grași cu diverse lungimi de catena, de la 12 atomi de carbon [C(12)] la 24 atomi de carbon [(C(24)]; 19. aciditatea liberă
NORMĂ din 22 noiembrie 2001 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grasimilor tartinabile - margarine - şi a maionezelor, destinate comercializ��rii pentru consumul uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142372_a_143701]
-
de iod - gradul de nesaturare al uleiurilor și grăsimilor, care se exprima în grame iod absorbit de 100 g produs; 17. nesaponificabilele - substanțele organice din uleiuri și grăsimi care nu reacționează cu alcalii formând săpun. Acestea sunt: alcooli alifatici superiori steroli, pigmenți și hidrocarburi și sunt solubile în solvenți obișnuiți; 18. compoziția în acizi grași - procentul de acizi grași cu diverse lungimi de catena, de la 12 atomi de carbon [C(12)] la 24 atomi de carbon [(C(24)]; 19. aciditatea liberă
NORMĂ din 11 martie 2002 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor tartinabile - margarine - şi a maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142376_a_143705]
-
de iod - gradul de nesaturare al uleiurilor și grăsimilor, care se exprimă în grame iod absorbit de 100 g produs; 17. nesaponificabilele - substanțele organice din uleiuri și grăsimi care nu reacționează cu alcalii formând săpun. Acestea sunt: alcooli alifatici superiori steroli, pigmenți și hidrocarburi și sunt solubile în solvenți obișnuiți; 18. compoziția în acizi grași - procentul de acizi grași cu diverse lungimi de catena, de la 12 atomi de carbon [C(12)] la 24 atomi de carbon [(C(24)]; 19. aciditatea libera
NORMĂ din 18 decembrie 2001 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor tartinabile - margarine - şi a maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142375_a_143704]
-
2-Bis(brommetil) propandiol - ex 2905.59.99 ---- Altele - ex 29.06 Alcooli ciclici și derivații lor halogenați, sulfonați, nitrați sau nitrozati: �� - Ciclanici, ciclenici sau cicloterpenici 2906.11.00 -- Mentol - 20 2906.12.00 -- Ciclohexanol, metilciclohexanoli și dimetilciclohexanoli - ex 2906.13 -- Steroli și inozitoli: 2906.13.10 --- Steroli - 20 2906.13.90 --- Inozitoli - 20 2906.14.00 -- Terpineoli - 20 2906.19.00 -- Altele - 20 - Aromatici: 2906.21.00 -- Alcool benzilic - 20 2906.29.00 -- Altele - 20 III. FENOLI ȘI FENOLI-ALCOOLI ȘI DERIVAȚII
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
99 ---- Altele - ex 29.06 Alcooli ciclici și derivații lor halogenați, sulfonați, nitrați sau nitrozati: �� - Ciclanici, ciclenici sau cicloterpenici 2906.11.00 -- Mentol - 20 2906.12.00 -- Ciclohexanol, metilciclohexanoli și dimetilciclohexanoli - ex 2906.13 -- Steroli și inozitoli: 2906.13.10 --- Steroli - 20 2906.13.90 --- Inozitoli - 20 2906.14.00 -- Terpineoli - 20 2906.19.00 -- Altele - 20 - Aromatici: 2906.21.00 -- Alcool benzilic - 20 2906.29.00 -- Altele - 20 III. FENOLI ȘI FENOLI-ALCOOLI ȘI DERIVAȚII LOR HALOGENAȚI, SULFONAȚI, NITRAȚI SAU NITROZATI
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
vegetal se intalnește fitosfingozina: 3.2.2.3. Alcooli ciclici polihidroxilici Inozitolul este un alcool ciclic polihidroxilic și anume hexa-hidroxi ciclohexanul. În strucrura lilpidelor complexe, numite inozitolfostatide, intră un izomer al acestuia, mezoinozitolul: 3.2.2.4. Alcooli policiclici monohidroxilici. Sterolii Sterolii sunt alcooli policiclici care fac parte din clasa steroidelor și au la bază structura steranului (ciclopentan-perhidro-fenantren). Cele trei cicluri condensate ale fenantrenului se notează cu literele A, B, C , iar ciclopentanul cu D. Poziția atomilor de carbon în cicluri
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
se intalnește fitosfingozina: 3.2.2.3. Alcooli ciclici polihidroxilici Inozitolul este un alcool ciclic polihidroxilic și anume hexa-hidroxi ciclohexanul. În strucrura lilpidelor complexe, numite inozitolfostatide, intră un izomer al acestuia, mezoinozitolul: 3.2.2.4. Alcooli policiclici monohidroxilici. Sterolii Sterolii sunt alcooli policiclici care fac parte din clasa steroidelor și au la bază structura steranului (ciclopentan-perhidro-fenantren). Cele trei cicluri condensate ale fenantrenului se notează cu literele A, B, C , iar ciclopentanul cu D. Poziția atomilor de carbon în cicluri se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
fac parte din clasa steroidelor și au la bază structura steranului (ciclopentan-perhidro-fenantren). Cele trei cicluri condensate ale fenantrenului se notează cu literele A, B, C , iar ciclopentanul cu D. Poziția atomilor de carbon în cicluri se notează de la 1 17. Sterolii prezintă în poziția C3 o grupare alcoolică secundară, iar la C10, C13 și C17 atomii de hidrogen sunt substituiți cu radicali. Radicalii R și R/ sunt grupe CH3 ("metili angulari"), iar R" legat de C17 este o catenă laterală formată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
iar la C10, C13 și C17 atomii de hidrogen sunt substituiți cu radicali. Radicalii R și R/ sunt grupe CH3 ("metili angulari"), iar R" legat de C17 este o catenă laterală formată din 8 10 atomi de carbon. În structura sterolilor pot fi și 1 3 legături duble, de obicei în ciclul B sau în catena laterală. Sterolii de diferite tipuri se deosebesc între ei prin orientarea grupării hidroxil de la C3, prin substituienții de la C17, cât și prin gradul de nesaturare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sunt grupe CH3 ("metili angulari"), iar R" legat de C17 este o catenă laterală formată din 8 10 atomi de carbon. În structura sterolilor pot fi și 1 3 legături duble, de obicei în ciclul B sau în catena laterală. Sterolii de diferite tipuri se deosebesc între ei prin orientarea grupării hidroxil de la C3, prin substituienții de la C17, cât și prin gradul de nesaturare al nucleului steranic sau al catenei laterale. Sterolii sunt alcooli cristalizați care se găsesc atât liberi cât
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de obicei în ciclul B sau în catena laterală. Sterolii de diferite tipuri se deosebesc între ei prin orientarea grupării hidroxil de la C3, prin substituienții de la C17, cât și prin gradul de nesaturare al nucleului steranic sau al catenei laterale. Sterolii sunt alcooli cristalizați care se găsesc atât liberi cât și, esterificați cu acizi grași în lipidele tuturor animalelor și plantelor și se izolează din porțiunea nesaponificabilă a acestora. În general sunt substanțe levogire cu excepția coprosterolului care este dextrogir. Izomeria sterolilor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Sterolii sunt alcooli cristalizați care se găsesc atât liberi cât și, esterificați cu acizi grași în lipidele tuturor animalelor și plantelor și se izolează din porțiunea nesaponificabilă a acestora. În general sunt substanțe levogire cu excepția coprosterolului care este dextrogir. Izomeria sterolilor Nucleul steranic tetrasubstituit are opt centre de asimetrie moleculară (C3, C5, C8, C9, C10, C13, C14, C17) oferind posibilitatea existenței a 28 = 256 stereoizomeri, dintre care numai unul va fi identic cu cel natural. Acești izomeri pot prezenta diferite configurații
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]