1,350 matches
-
mari pe Iosif în fântână, fiindcă era preferatul tatălui lor, Iacob? O explicație a preferinței acestuia din urmă avem: înșelat de Laban, el făcuse primii copii cu Lia, sora mai mare a Rahilei, mezina iubită și rămasă din această pricină stearpă până la nașterea neașteptată a lui Iosif; dragostea pentru Rahila o trece asupra lui Iosif. Să observăm și că Rahila este, și ea, fiica cea mică, deșteaptă și frumoasă. Dar de ce mezinul e totdeauna isteț și biruitor, în Capra cu trei
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
de n-ar mai croncăni atât, n-ar mai scurma după râme, nu s-ar mai scălda-n praf! ca un ciur cu grăunțe-acest trup, răsturnat în cenușă cu pleavă cu tot, să-și aleagă sămânța cea bună de cea stearpă nevestele tinere. strecurătoare de viermi, cât să-și mamele grâul de făină de cel de colivă 3. o fi trupul atât de fragil, încât trebuie împachetat ca-ntr-o folie cu alveole în bule înainte să fie trimis - post-restant - de pe
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
toată noaptea fără dinți. Și stelele vor râde pîn' la ziuă. Dragostea e un copac de la sfîrșitul lumii Un stigmat din care mîncăm pe săturate, crengile atîrnă la pămînt, gurile noastre atât de aproape - ca funia de gîtul unui poet sterp. Ca să scăpăm de ea am făcut răul.
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
în cavou, a urat infidelul pistil. Râse bobul de rou, floarea crescuse tiptil. Afară s-a fost înnoptat, ochiul se stinse din drum. Trebuie treptat strecurat Anul Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul șeii. Deci numai dorul e o plasă, în care curge floarea : zeii. Și nici nu știu gerul ideii ce pleacă spre răscruce. Teii vor fi ades în noapte cumpătați, cum
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
Emil Brumaru O, mai departe n-am cum să trăiesc... O, mai departe n-am cum să trăiesc! E-atîta umilință și rușine În trupul meu cu miros pămîntesc, Care-a plecat cîndva din rai cu tine, Lăsînd copacul sterp, șarpele mort Și fluturii în clătinare dulce... O, mai departe nu știu cum să-mi port Sufletul plin de pofte. Clipa-și duce Hoitul suav în spate ca pe-o cruce... Cum stau și scriu... Cum stau și scriu, îți simt suflarea
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7887_a_9212]
-
Din burta intrată în putrefacție/ A oceanului,/ Și penele cu urme de țiței/ Pierdute de păsări bătrîne,/ Și icrele uscate în peștii morți demult,/ Și miriadele de semințe ale nisipului/ în care au împietrit,/ Niciodată născute,/ Plante nebănuite./ Totul e sterp, întrerupt,/ Doar razele sorilor stinși/ Continuă să ne mai ajungă/ Cu tandra putere a morții" (Plajă ). Caricatura germinației compromise e completată de mutilarea amforelor "care nu sînt decît cioburi de amfore" și chiar de cea a morților "care nu sînt
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și inutil, nu un marxism " satisfacție intelectuală, cu care să te prezinți în societate mai deștept și tare pe o poziție cucerită". Sau: "Numai așa poezia proletară își justifică locul în cultură și într-o istorie a literaturii, cînd revoltei
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
necesar într-o muncă de consolidare, este o ezitare și balansare permanentă în conștiințe din care a rezultat o criză a partidelor politice și, ca o consecință a acestor neajunsuri, o reală criză a parlamentarismului nămolit în inacțiune și retorică stearpă. Pătura conducătoare, ce ar trebui acum cînd se face țara sub ochii noștri să își dea toată măsura ei, e năvălită de un pozitivism cras care-i neutralizează pornirile colective. Dăm impresia că sîntem trup deșirat și bolnav, și pe
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
intelectual rasat, ce detesta compromisurile de orice fel, mai ales pe cele spirituale, nu putea fi decât anticomunist. Cea mai serioasă și palpabilă mărturie a celor afirmate este însăsi creația sa din această perioadă, prin expresia sa liberă de formalismul sterp al epocii, prin mesajul ei puternic spiritualizat și nu în ultimul rând prin racordarea sa acuzată la cele mai recente experimente plastice occidentale. Nu consider însă că expoziția ar fi conținut în mod expres un mesaj criptic, de rezistență prin
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
aura de poet boem, vag suprarealist, vag oniric, vag textualist etc. La receptarea sa în acest fel aureolat a contribuit și faptul că n-a publicat foarte mult. "și după ce am inventat poezia într-o încăpere clandestină din adîncul pămînturilor sterpe - curajul și puterea (omenească) s-au topit ca aburul".Editura Muzeului Literaturii Române pune la dispoziția cititorilor interesați de scrierile lui Virgil Mzilescu un volum intitulat Opere (ediție alcătuită de Alexandru Condeescu, prefață de Mariana Marin), cuprinzînd opera cunoscută pînă
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
de publicarea piesei, Gombrowicz tipărește primul său roman, Ferdydurke (1937), o temerară tentativă de înnoire a prozei, întâmpinată nu numai de Bruno Schulz cu entuziasm. Convins că va fi de folos în viitor, îndeosebi în postura de răzvrătit împotriva inerțiilor sterpe, înstăpânite, se ține în continuare departe de viața politică, neagreând guvernarea mareșalului Pilsudski. înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, semnează în periodice cu pseudonimul Z. Niewieski capitole dintr-un roman polițist, Posedații, pe care nu mai apucă să
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Moraru, cunoscut critic ,de îndrumare" (născut la Tighina, în Basarabia, la 1 august 1912) la volumul Mihail șașa se scria, ,Mihail", după modelul onomasticii rusești"ț Eminescu, Poezii, EPLA, 1950: , Poetul era nemulțumit de superficialitatea în general a criticii burgheze, stearpă și mioapă."; Sub înrâurirea criticii burgheze se căuta promovarea doar a acelei părți - presupus Ťconsacrateť - din opera poetului, în care latura socială, cea mai legată de viață, și cea mai răscolitoare, este înlăturată."; , Azi când poporul nostru în frunte cu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
sau la alte deșănțări bahico - melodice de amatori cu pretenții de muzicieni și promovare de fițuici scrise pe genunchi. O muzică de o complexitate aparte, nedepistabilă cu ușurință în fluxul pasional și lesne de asimilat al muzicii răzgâiate în soarele sterp al unei Spanii mai mult africane decât europene, în interpretarea nefiresc de firească a lui Maxim Belciug. Și o voce pătrunzătoare și clară - înțelegând rostul și cadența necesare unei redări verosimile a sonorităților peninsulare, aspre în melancolia lor indicibilă - aparținând
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
peste un anumit prag, duce la implozie; și poate că nu e o întîmplare că unul dintre cei mai consecvenți textualiști, Gheorghe Iova, se legitimează printr-un buletin de sterilitate. Inteligența lui Alexandru Mușina, cuantificabilă, îl duce nu către zonele sterpe ale creației, către infinita autospecularitate, ci, dimpotrivă, către terenul accidentat al vieții. Pe acesta îl parcurge și îl reparcurge la nesfîrșit, într-un adevărat regim de exploatare a propriei biografii. Splendidul Budila-Express și alte poeme, aproape la fel de frumoase, dar mai
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
om? al lui Primo Levi, tradus recent la Polirom, în care acesta încearcă să-l inițieze, poetic, pe un alt deținut, în lumea Infernului și al lui Dante. Cîntul XXVI, Călătoria lui Ulise. "...Și-așa plecai eu... pe-al mării sterp întins." Îl rugam pe colegul meu să rostească tot cîntul în italiană. Încă o dată, și-ncă o dată. Carevasăzică, într-un ghetou, un deținut evreu italian, inginer chimist la a treia generație, licențiat SUMMA CUM LAUDAE al Universității din Torino, Primo
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
aproape plină. Și își revarsă lumina peste capul meu. Luna are mască. Închid ochii. Îi deschid. Luna rîde. Închid ochii. Îi deschid. Luna plînge. Trenul meu țipă. Broaștele orăcăie prin ape. Începe potopul. "...Și-așa plecai eu... pe-al mării sterp întins."
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
absurd în care se ajunge la căsnicii durabile, penibilă lecție de conformism și de manipulare voluntară, așa cum Simțul ridicolului este o dureros de autentică transcriere a tragicei nesimultaneități dintre gând și faptă, a contrastului dintre acceptarea mincinoasă, mimată și afectivitatea stearpă, a abuliei personajului masculin ce acceptă involuntar și penibil jocul erotic neasumat, căci scrisul lui Teodor Mazilu luminează "exact acele zone profunde, marcate de prejudecăți, care nu sunt altceva decât frica de a fi tu însuți". Cea de-a doua
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
spes, nec utrumque sine fide). Deviza lui Augustin era: diligete homines, interficite errores („iubiți și prețuiți oamenii, nimiciți erorile, rătăcirile”). Problema este, prin urmare, aceea a modului în care mesajul creștin trebuie transmis pentru ca el să nu ajungă pe pământ sterp sau în mărăcini. În mai multe lucrări, Augustin caută să răspundă la chestiunea aceasta. Amintesc aici De catechizandis rudibus, Enchiridion ad Laurentium, De divinis Scripturis sive Speculum, De Genesi ad litteram și De doctri na christiana. Cea mai importantă din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
există toate acestea neîndoios există dacă-am ajuns pînă-aici. Redempțiune Prin crăpăturile vidului ninge. Aproximații Cu limpezimea și faima voastră cu modelul și antimodelul vostru cu țipătul asurzitor al ferestrei cu mobila stil și umorul ei sec cu cîntecul vostru sterp cu oglinda voastră păroasă cu norul prelins în farfurii cu geamătul învăluit în plante aromate cu răscrucea voastră care sughiță aidoma unui motor cu ceața densă a glasului vostru gata de zbor. În memoria pisicuței Clopoțel Clopoțel - o mică ființă
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
-o mie. Lângă cărarea de sub pruni Mai pune între pietre văruite Un cuib în care crește rugăciuni Și-a mele rădăcini înghesuite. AI STRÂNS DOAMNE Doamne! Ai strâns cerneală din toate călimările Și ai umplut fântână pribegiei S-adape lutul sterp în care-mi cresc cuvintele Sa-nece ciutura melancoliei. Doamne! Ai strâns sihăstria pădurii și-a haiducilor vină Si-ai făcut pântec de liniște S-adune-n hârbul de ură chirpic de hodina S-adoarma războaie pe tăcutele flinte. Doamne! Ai strâns
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
raport a evoluat de la o libertate mergând până la arbitrar (în numele expresiei subiective), către un tot mai mare respect față de voința creatorului inițial. Alternativa între extremele - a respecta doar litera textului, rămânând la suprafața unei execuții ce poate fi stearpă, pentru că nu caută relații interne structurale, ci se mărginește să emită sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
în care mă așez să o simt cum mă zămislește și iarăși mă naște pînă la moarte și înviere, și iarăși mă învie pînă la moarte, atît de frumoasă, pe cît îmi așez gura pe lacrimă ca pe un sîn sterp în care dorm visele copiilor morți înainte de a se naște, și din ceaiul băut numai iluzia face umbră peste lipsa ei furișată, gînd mărunt, fără raza din care coboară să-mi lucească în ochi, mai mult nu ar fi putut
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
steag alb în mînă (și) în goană nebună se apropie punctul Apărarea domeniului Pentru ca fiecare să aibă locul ce i se cuvine și domeniul să poată fi apărat și pentru ca poetul să nu îl arunce afară ca pe-o mlădiță stearpă fără putința rodirii cuvîntul trebuie să se nască în afara poemului dar să crească și să rămînă în el fiindcă atît de mult a iubit poetul poemul încît a dat pe singurul său cuvînt afară din el născîndu-i poema Ierihon De
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
trebuie să se nască în afara poemului dar să crească și să rămînă în el fiindcă atît de mult a iubit poetul poemul încît a dat pe singurul său cuvînt afară din el născîndu-i poema Ierihon De mai mult timp poema stearpă era nici un alt cuvînt din ea nu ieșise altele noi n-au fost auzite sau văzute intrînd poetul își chemă poemul la el și-i spuse intră la noapte la ea înconjoară-i locul de șapte ori adună-ți puterea
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
trecut pragul - făcîndu-și-l supus; punîndu-l s-o stăpînească. Un creuzet de disperări somptuoase, Biblioteca își digera volumele, timpul și cititorul, dînd la iveală noi calamităț și stihii pentru uzul cotidian. Luciferică, ea își purta-n pîntece lumina științei. O știință stearpă și elegantă, paradoxică și chinuitoare - ca o religie locală. Surpînd prezentul, pulverizînd viitorul, răsturnînd firea și recalculînd soarta prizonierului său spre a fi doar un trecut în oglindă." Sub cîntările doamnei Hildegard von Bingen: răspunsuri, antifoane și imnuri, Moștenitorul deșertă
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]