971 matches
-
numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. INEVITABIL, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 1678 din 05 august 2015. la capătul fiecărei nopți te așteaptă o dimineață sticloasă ca o cobra în așteptare își ascute veninul pe sabia sângelui tău nu nu poți muri liniștit viața își repetă delirantele greșeli desigur pielea știe tăișul ochii au văzut durerea în carne și oase nu ești zâna intangibilă nu ești
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
aproape de strigătul ciorii de câmp lângă care sufletul arde la sol. Nu, totuși ce bucurie Din strâmtoarea strigătului disperat al ciorilor de câmp, Brusc să rupi zăgazurile pentru Lumea plină de spațiu a cailor ! (4) Aș sta Pe o verandă sticloasă Aproape de mare Și să mă uit la orizont Prin vânt și vele. N-aș asculta oamenii, Ci pescărușii, Așa de zgomotoși, Însă albi Și puri, ca însăși natura. Iar soarele și-ar frânge Razele de sticlă, Creând din pete cu
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
ca însăși natura. Iar soarele și-ar frânge Razele de sticlă, Creând din pete cu reflecții de curcubeu Un desen nemaiîntâlnit de interferări multicolore. Îmi vin în fire, însă, sub trăznete și bubuituri prelungi. De fapt, Stau pe o verandă sticloasă, Aproape de mare, Făcând schițe despre Fuziunile apei cu cerul... (5) Azi bătrânele Sunt grase și obraznice. Iar din cei de odinioară, Mici și triști, Trecuți prin focul războiului Aproape că n-a mai rămas. Moartea le-a scris Și le-
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
tunelul ce cobora ușor. Mai privi la mâini și constată că păstrau aceeași irizație multicoloră și împrejurul corpului. Voi să se asigure mai întâi și atinse peretele ușor constatând că structura lui avea ceva deosebit, era netedă și cu luciri sticloase, iar pardoseala puțin zgrunțuroasă împiedica o eventuală alunecare. Tunelul nu avea mai mult de doi metri înălțime și doi și jumătate lățime. Doamne... cine îl construise și cu ce scop, cui folosise și de ce nu fusese descoperit până acum ?! Încercă
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1490258932.html [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
ea, un set elegant de pix și stilou cu ștaif, de director executiv. Apoi o colegă de serviciu, viitoarea soție, cum s-a potrivit mai apoi, mi-a făcut cadou un set scump și luxos, cu numele unui designer imprimat sticlos în auriul cutiei, cu care semnăm contracte și care imi purta distinsa funcție prin birouri sobre. Am fost tare legat de instrumentul meu de scris și poate de aceea am o exigenta aparte pentru felul în care îmi desfășor muncă
Cu stiloul la purtator by http://www.zilesinopti.ro/articole/5016/cu-stiloul-la-purtator [Corola-blog/BlogPost/98246_a_99538]
-
graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna se aprinde-n colț de cer Și cerul își desprinde-o stea de fier. Privesc la melci sticloși și fără case, La fluturii de noapte de matase; Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn, Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare, Știind că din vapoarele de sare Iubirea mea nu poate
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1488260598.html [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde-n colț de cerși cerul își desprinde-o stea de fier.Privesc la melci sticloși și fără case,La fluturii de noapte de matase;Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn,Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare, Știind că din vapoarele de sareIubirea mea nu poate fi
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1488260598.html [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
de Alexandru Cosmin Crăciun, publicat în Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016. Șoapte Mă uit la ea cum stă întinsă fără să aibă glas. E prinsă-n nisip de când o știu... Bulgări mici de lumină aleargă pe trupul ei sticlos. De când stai tu aici? Cu ce folos? Te-am rugat să vorbim. Tu mă săruți timidă cu șoapte. Ți-am luat mai multe rochii - albastră, neagră și verde. Tu le porți pe toate... Te ating ușor cât să nu simți
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/alexandru_cosmin_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
găsesc mai mult, mai des. (mă teleportez, nu pășesc) Credeam că am scăpat de măști (în mine, că în restul sunt) ,dar ponderea-i mai ridicată, Îmi e mai greu ca altădată. (dacă ești sfânt, mă părăsești) Ah, ce degete sticloase îmi arunci în ochii neguroși. (ai multe brațe, ai multe să cunoști) Mă abțin de la trei întrebări, de la toate de trei ori: De ce, cum și mai ales cine Mi-a implantat un mărăcine(?) (adânc în mine) Aici este, nu a
SCORMONESC ÎN EU de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_razvan_barbu_1404251888.html [Corola-blog/BlogPost/347443_a_348772]
-
graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna se aprinde-n colț de cer Și cerul își desprinde-o stea de fier. Privesc la melci sticloși și fără case, La fluturii de noapte de mătase; Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn, Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare, ... Citește mai mult Sub podul de cobalt apare-o vidră
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde-n colț de cerși cerul își desprinde-o stea de fier.Privesc la melci sticloși și fără case,La fluturii de noapte de mătase; Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn,Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare,... VIII. ÎNCHISTARE DE SEARĂ - ȚĂRII MELE, de Lorena Georgiana Craia
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Introspectie > FLUIDĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Când trec apele somnului, dau semn râurilor care le poartă, ziua-i colorată într-o cuvertură de fluturi, amiaza a prins coaje sticloasă de lumină, a devenit fluidă ca mierea. Sfătuindu-mă cu piatra pe care o cioplesc în ea voi locui mai mult decât în mine vecin cu bronzul fără picioare. Când timpul va căuta prin unghere, voi ieși dezbrăcat de întunericul
FLUIDĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1429021872.html [Corola-blog/BlogPost/367524_a_368853]
-
și concurând cu ea. Suntem aici într-o lume aparte cu nume cu sonuri stranii, unele cu etimologie ascunsă (Crypto-cryptos, ascuns, tăinuit), altele căutate (Enigel- nume tătărăsc al râului Ingul), altele de invenție proprie (Uvedenrode). Întânlim aici o natură translucidă, sticloasă, „în care albul este aici culoarea dominantă” (Adrian Marino- Retrospectivă...), o natură rece, în care afecțiunile poetului merg spre regnul animal: molusce, meduze, gasteropode, melci, vietăți translucide. „Riga Cripto și Lapona Enigel” ia forma baladei medievale, un fel de menestrel
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1445 din 15 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1418655320.html [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
gingașe și frumoase, întocmai de aceea că sunt ale câmpului și le îngrijește la sânul ei de mamă bună și eternă, natura! Nu-s mai frumoase florile de seră, asemenea în formă una cu alta, cu petale croite uniform, colorate sticlos, parcă turnate pe tipar, parcă artificiale. Dimpotrivă, florile de câmp au frumusețea nerepetabilului, iar frumusețea cea adevărată și deplină e frumusețea unică, la care a lucrat numai natura și mileniile. Snopul de in de altădată era un covor țărănesc înfășurat
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
proaspăt. Îl simți? El inspiră adânc. Ea închide ochii și-și acoperă ure¬chile cu mâinile uscate. - Relaxează-te! Este ceea ce toată lumea ar trebui să o facă dimineața. El se apropie de ea cu ochi zâmbitori. Ea privește cu ochii sticloși dincolo de orizontul grădinii. - Spune-mi că mă iubești! El o îndeamnă în brațe. Ea-și află trupul înghețat ca la dentistul de pe Strada Mare. - Totul va fi ca mai-nainte. El se-nfioară cu buzele pe gâtul ei cioturos. Ea simte
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mariana_zavati_gardner_proza_scurta_mariana_zavati_gardner_1357376881.html [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
era teamă și să respire, ca nu cumva aburul care îi ieșea din gură să topească pojghița de gheață care se formase pe suprafața apei. Reușiră să iasă de pe oglinda lacului tocmai când uriașul se năpusti după ei pe gheața sticloasă care pârâi prelung și cedă sub greutatea lui. Spiridușul chiui de bucurie văzând cum se zbate namila în undele înghețate, în timp ce se transforma într-un bloc de gheață uriaș. - Ce crezi că voia de la noi arătarea cu un ochi? Ștefania
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
undele înghețate, în timp ce se transforma într-un bloc de gheață uriaș. - Ce crezi că voia de la noi arătarea cu un ochi? Ștefania ridică din umeri, fără să îi răspundă. Conducând ca vântul săniuța de gheață, ajunseră în curând la treptele sticloase ale palatului în care domnea Zâna Iarna, o domniță înaltă, cu părul lung și alb atingând zăpada de la picioare și cu o mantie pufoasă cu o trenă atât de lungă încât adunase de-a lungul ei o ceată de zece
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1450880008.html [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
ireal de frumos Și totuși înghețat și străin. Două lumi, timpuri, limbi diferite, Față în fața întâmplător, El, afară, în noapte și frig, dar liber, Eu, înăuntru, în camera mea, prizoniera îngândurata a propriei mele vieți. Ceea ce ne unește Este privirea sticloasa și rece Ce-ascunde un foc mocnit, Amândouă trăim povești zbuciumate, Mirese semețe, Cautandu-si drumul prin timp, iubire, destin. Referință Bibliografica: Bastionul dragostei / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de
BASTIONUL DRAGOSTEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1451504740.html [Corola-blog/BlogPost/372565_a_373894]
-
sub titlul ,,Bătrânul și motanul”. ,,Peștișorul fermecat” ne îmbie cu o atmosferă de basm, iar inscripția cu titlul ,,Bulgăreasa” - cu una de-a dreptul copilăroasă, pe care o cităm: ,,Iaca, vine o bulgăreasă,/ Înaltă, suplă și frumoasă,/ Ochii-i mici, sticloși ca marea,/ Cu ei luminează calea./ Doi copii stau, se uitau/ La fata ce o zăreau:/ - O vreau eu, căci sunt muntean!/ - O iau eu, căci sunt oltean!/...Vai , vai, vai, vine-un bulgar,/ Ne lasă în gură amar./ Fata
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
antipozi! Noroc cu internetul! Traiască comunicarea... Și pentru ca să mă bucur și eu de puțină atmosferă hibernală mi-a trimis câteva versuri cu suflet pentru suflet: NINGE! Privesc pe fereastră, afară-i pustiu Iar noaptea se lasă așa cum o știu ...rece, sticloasă, iluzie mută, umbre pierdute în iarna cea slută Și ninge Tânguie codrul, departe în zare Viscolul spulberă alb pe cărare ...rece, năvalnic, pătrunde-n ființă crivățul aspru al iernii căință Și ninge Stele-nghețate sub frunte înfloresc Iar degete albe
SCRIITOARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Medalion_gabriela_petcu_scriitoare.html [Corola-blog/BlogPost/364445_a_365774]
-
aerul aerul tău sunt liniște acum seara nu mă mai amenință cu împăduriri despuiate din care să curgă noapte noapte noapte noaptea devenit eu eu singura apăsare din pământ neastupată cu genunchiul cuiva îmi strig mâinilor tăceți foarte subțire și sticlos cuvîntul a ramas în sufletul meu să șteargă urmele absenței să îmi închege sângele în forme de piatră neșlefuită înainte de a trece prin mine ultima zicală a neființei nici înainte nu am tăceți nici înapoi nu am un șezut în
GEORGE ADRIAN POPESCU by http://confluente.ro/articole/george_adrian_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
i-a fost datul. Cei care ... XVII. ION IANCU VALE - MARȘUL SUICIDAR AL PROTEZELOR, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012. Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le ațin calea. Undeva, în spatele Ultimului Far, perfid ascunsă, Nelimitata Crevasă își macină canin tăcerea spațială, așteptând cu ... Citește mai mult Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
întorcându-se la masă. Îi făcu semn Stelei să se așeze alături de Somn. - Ai gătit bine! Dacă vei deveni nora mea, ție îți va reveni sarcina de a administra bucătăriile regale. Ce spui? Stela privi tremurând în ochii rotunzi și sticloși ai regelui peștilor. Îi era teamă de el, chiar dacă se spunea că niciodată marea nu avusese un rege mai înțelept și mai cinstit. - Cum vă e voia, șopti abia auzit, emoționată și mai mult de prezența tânărului prinț al peștilor
POVESTEA STELEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443094875.html [Corola-blog/BlogPost/381857_a_383186]