1,113 matches
-
DE POȘTĂ Spre nord aleargă trenul, zidim cărbuni în sobă O noapte risipită printre ninsori, colete - Iar soba înroșită aproape pân' la plete Arată ca un diavol în vișinie robă. Ziarele frivole de plumbul greu sunt bete, Reture plicuri poartă stigmatul "se aprobă", Spre nord aleargă trenul, zidim cărbuni în sobă O noapte risipită printre ninsori, colete - Pereți bătuți în cuie țin loc de garderobă, Bem râuri de cuvinte când ni se face sete Și trecem conștienți prin viață doar de
POEME DE MARTIE de GEORGE TEI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/george_tei_1457244110.html [Corola-blog/BlogPost/344701_a_346030]
-
din sfera lexicului comun, și alte instrumente de comunicare uzuală, Puiu Răducan recuperează din limbaj ce mai vegetează prin „azilul cuvintelor”. Cuvintele ce stau în pragul morții lente, fără zgomot spectaculos. Cuvinte obosite de atâta uz răstălmăcit. Cuvinte purtătoare de stigmatul bătrâneții , aidoma poetului însingurat și obosit. Puiu Răducan e insistent în dreptul său de scrutător al sinelui însingurat. E insistent în lacrima pentru trecut și pentru un viitor opac, previzibil și scadent în vrerea de neostoit a timpului ucigaș( Pisica neagră
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
fierbinte, brusc reaprinzând în ochi cutezanța de dinainte. Vrei să vezi că tot ce-ai visat e-aieve, că ți se-mplinesc orișice dorințe, că simți fremătând voluptuoase seve în suferințe. Nu dorești să pleci târșâindu-ți pașii având ca stigmat rușinea pe frunte, pentru că nicicînd nu ai stat cu lașii pe-aceeași punte. De-aceea te lupți și-n ultima clipă chiar dacă-ndoieli inima ți-o spurcă, fericit să vezi cum și prin risipă viața ta urcă. Încă poți să
ÎNCĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1446059531.html [Corola-blog/BlogPost/344793_a_346122]
-
scăpase pe treptele pretoriului datorită condamnării învățătorului Iisus. Dismas și Hestus nu aveau nici ei să mai scape. El însă, triumfase. Dar durerea din umăr îl readuse cu picioarele pe pământ însă nu atât durerea îl chinuia prea mult, cât stigmatul pus pe umărul său îl ardea cel mai tare și care, în accepțiunea sa întrecea moartea prin sila care îl cuprinsese. Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman) - Al saptelea fragment. / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1264, Anul
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1402954859.html [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
Magnolia e-n floare Tu prinde-mi la ureche, Fluturi de vis să zboare... Iubirea mă-ngenunche. De-i răvăși petalele Magnolia va plânge. Scuturându-și cupele, Pe buze-mi va prelinge Nectarul înmiresmat, Dând buzelor candoare, De-al florilor stigmat Într-un... sărut de floare. Referință Bibliografica: Sărut de floare / Nastasica Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SĂRUT DE FLOARE de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1457339932.html [Corola-blog/BlogPost/369326_a_370655]
-
poetică nu trebuie definită, pentru că inefabilul nu se definește. Nici Duhul Poeziei nu se definește. El suflă și vălurește apa din noi. Apoi vindecă, tămăduiește de orice boală. Cu lingoare. Cu miresme. Cu foc și cu apă. Chin dulce. Cruce. Stigmat. Povară ușoară. Așa cum spune și Grigore Vieru: „Nu pot până la capăt / Cântecul duce. / Scriind, / Parcă-aș ara cu o cruce” (Stare). Mama ca prototip existențial, arhetipul Fecioarei este sinonimă la acest poet cu patria, copilăria, cu vatra, cu neamul. Mama
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
mințit pe de-a întregul: făptura timp de o clipă, a devenit divină; a creat paralel cu divinitatea : răul care a contaminat lumea. Ceea ce și explică de ce singurul lucru pe care l-a dus Iisus de pe pământ la cer sunt stigmatele. (5) Ciudată contradicție între Vechiul și Noul Testament. În cel Vechi, Atotputernicul deși se înfățișează ca un Dumnezeu aspru, răzbunător până la neamul al șaptelea și legiuitor al talionului, după ce îi îngăduie diavolului să-l încerce pe Iov în fel și chip
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
jertfe în el, al dragostei jar, E taina iubirii divine, a păcii depline - SHALOM - ce stă să se-arate, Regele Păcii ce-a venit la ei ca un miel, dar L-au respins cu răutate. Pe un deal ce purta stigmat de păcate, smerit urca omul Emanuel Printre lacrimi cu vorbe curate, ades pomenind : Ierusalim, Israel... Dumnezeul ce a noastră soartă împarte va fi jertfit pentru dreptate S-a legat pentru vecie cu funia iubirii eterne de ei, părinte și frate
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
sacrificii. Plâng ca să-mi descarc durerea Pe natura desfrânată, Biet strop aruncat de valuri, Într-o mare agitată, Plâng ca să-mi descarc durerea Pe științele aride, Ce-au găsit perfecțiunea Doar în arta de-a ucide. Milioane de ființe Au stigmatul morții-n frunte, Negăsind, între știință Și-ntre boala lor, o punte. Milioane de morminte, Mame, frați, surori acuză, Se alocă pentru moarte, Pentru viață se refuză. ---------------------------------------- Nicolae STANCU 4 decembrie 2012 Iași ------------------------------------------------- STANCU Nicolae, născut la 4 decembrie 1948
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_stancu_poeme_esentiale_1_nicolae_stan_1354565233.html [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
teamă și rușine, cu dorința de a se face dreptate și de a se răzbuna prin acel act de dreptate. Doreau o pedeapsă maximă, crudă, deși erau conștienți că răul era făcut și fata va purta întreaga sa viață acel stigmat menit să‑i schimbe soarta, indiferent de greutatea pedepsei ce urma să se pronunțe. În capătul holului Octavian discuta calm cu prietenul său, avocatul George Hanganu, asistați de Ama-lia. Era o situație rară și destul de delicată. Avocații părților aflate în
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_20_.html [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
moarte. Ne temem, deși repetăm că nimic nu e veșnic, Ba totul e veșnic, doar se transformă și cuvintele Fac la fel, te iubesc, spun, apoi, mai știi? Dragostea este a celui ce pierde, Plângi în zadar, copile, sunt certe Stigmatul iubirii ascuns sub cămașă, Sărutul din miezul de noapte malgașă. Prea multe mizerii se plimbă pe Net, Dar cine respinge un gest, un buchet? Cum o mai duci, prietene? Bine. Sub bine se poate ascunde o rușine Ori o durere
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
moarte. Ne temem, deși repetăm că nimic nu e veșnic, Ba totul e veșnic, doar se transformă și cuvintele Fac la fel, te iubesc, un, apoi, mai știi? Dragostea este a celui ce pierde, Plângi în zadar, copile, sunt certe Stigmatul iubirii ascuns sub cămașă, Sărutul din miezul de noapte malgașă. Prea multe mizerii se plimbă pe Net, Dar cine respinge un gest, un buchet? Cum o mai duci, prietene? Bine. Sub bine se poate ascunde o rușine Ori o durere
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
cine știa să citească în lucruri și țesături, Lina avea legături cu oltenii. Chiar aflasem de la mama că era născută pe malul Oltețului, din legătura de dragoste dintre o copilă de rudar și un țigan-spoitor aflat în trecere pe-acolo. Stigmatul patern dobândit din naștere se transferase odată cu firul vieții și în micuță, devenind călătoare neostoită în neastâmpărul vieții. Doar ceva eforturi ale anilor postbelici îi domoliseră fortuit starea, familia-i adăpostindu-se dincolo de Bariera Moșilor, în ograda unui binevoitor românaș
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
sărbători de iarnă. Dedic acest colind tuturor celor dragi sufletului tău și ție prieten de aproape sau de departe, mereu același om bun și generos. COLINDĂ ... VENIȚI LA VIFLAIM Din stele se coboară Alesul Vin al Vieții - Trimisul ce sfărâmă Stigmatul greu al morții, Ca noi s-avem Lumină și ruga ascultată, Pogoară azi Mesia Din cerul fără pată. Fecioara se trudește În chinul cel de rouă, Pe Fiul ca să-L nască Și să-L arate nouă, Iar îngerii din ceruri
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_idee_za_gheorghe_stroia_1387781859.html [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
mierea de aur în bărdace de hurezu și adună fluturii lui ciucirencu la prânzul lor pantagruelic în mistice racle lumea se scufundă în liniști de văpăi pe când luna cu chipul ei frumos de fecioară cade pe fruntea noastră ca un stigmat al acestui ev care ni se dezvăluie ca niște orfice tumulturi într-un exil voluntar venit din elada lebedelor cu gâturile lor lungi balerine pe corzi de liră iluziile plâng pleoapele melancoliei varsă lacrimi căzând pe osânda sângelui obscure danaide
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Logos_si_eros_ion_ionescu_bucovu_1352114233.html [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
Mijlociu și pe bogăția în materii prime a țărilor paradoxal de sărace. Nici Uniunea Sovietică și nici occidentul nu îl vor ierta vreodată. * Artiștii au fost și vor fi îngeri și demoni totodată. Nevoia de a crea este un adevărat stigmat mistuitor. Numai și numai ei, artiștii, ar putea fi capabili să înțeleagă de ce a fost creat omul de către divinitate ce-i drept doar în situația libertății absolute a spiritului lor. Muza poeților, compozitorilor, interpreților, pictorilor și chiar a sculptorilor a
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471693693.html [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
Poezie > Delectare > EST MODUS IN REBUS Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului EST Când se revarsă primăvara-n zile Și ne întoarcem către est privirea, Ne copleșește iarăși înflorirea, Adusă de stigmate și pistile. De-ar fi mereu așa nemărginirea, Nutrită de culori și clorofile, Am regăsi aceleași căi fertile, Să ne sporim și gândul și privirea. Rămânem ancorați în răsărituri, Chiar dacă bezna nopții ne îmbie, Noi alungăm cutume și-alte rituri
EST MODUS IN REBUS de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1462978628.html [Corola-blog/BlogPost/378513_a_379842]
-
pricepută. Lămâiul de lângă chioșc era plin de fructe și de flori albe și mărunte ca niște fulgi de zăpadă. Era un adevărat paradis plin și cu alte flori de primăvară și de miresme. Albinele scotoceau curioase prin adâncul pistilului și stigmatului polenul ce se depunea pe piciorușele lor harnice ca și nectarul din care făureau adevărate comori dulci. Andrada era uimită de atâta frumusețe, dar Cristian nu o lăsă să se dezmeticească că și deschise ușa vilei boierești. De la intrare fata
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394908347.html [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
și rușine, cu dorința de a se face dreptate și de a se răzbuna prin acel act de dreptate. Doreau o pedeapsă maximă, crudă, deși erau conștienți că răul era făcut și fata va purta, vrând-nevrând, întreaga sa viață, acel stigmat menit să-i schimbe soarta, indiferent de greutatea pedepsei ce urma a se pronunța În capătul holului, Octavian discuta calm cu prietenul său, avocatul George Hanganu, asistați de Amalia. Era o situație rară și destul de delicată. Avocații părților aflate în
EPISODUL 12, CAP. III ŞI IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437919315.html [Corola-blog/BlogPost/343992_a_345321]
-
ard ochii precum o dor pe Mirna, izvoditoarea de mir din Damasc înainte de a-i vedea pe Isus și pe Maica Cerească. Mă doare tot trupul cum o durea pe Caterina Emmerich fiecare celulă când primea coroana de spini și stigmatele. Orbesc, asurzesc, amețesc, mă-ncovoi, e o luptă teribilă. Toate au un sfârșit, veți spune de tot înțelepți, atunci de ce te tot chinui? Pentru că n-am încotro, pentru că altfel n-am stare de respirare... CEZARINA ADAMESCU Referință Bibliografică: BOCET VESEL PE
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_i_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
a aflat această veste, pe bunica au apucat-o isteriile, încât bunicul a fost nevoit să-i facă o injecție pentru a o calma... (Arată spectatorilor steaua cusută pe îmbrăcămintea sa) - Toți evreii din Oradea își poartă steaua ca un stigmat, ca pe un semn îngrozitor al rușinii pentru o faptă condamnabilă pe care nu au comis-o, dar pentru care sunt, totuși, condamnați în chipul cel mai de neînțeles cu putință... Un poet ar spune că toate stelele de pe cer
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
tu de când te știu. - Mersi Marghiolițo! Mă ajutași să depășesc criza! Ești fată finuță, să știi! La revedere! -La revedere pacoste! Astfel renunță la schimbări semnificative și se complăcu să rămână cu tinicheaua asta de coadă, ca un fel de stigmat fiind totuși un tip isteț și convins de charisma lui. În cele din urmă pricepuse, că își câștigase o aureolă de originalitate care îl făcea, să se simtă unic în ochii celorlalți. Acest lucru cu trecerea anilor începuse să-i
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1490314001.html [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privațiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc strâmt, teluric, energii, cosmic, stigmat, real. 2. Supliciul egoului Dialogul aparent banal, din romanul superrealist, scoate la lumină o întreagă cercetare antropologică a supliciului la care cuvântul este supus și apoi expus, într-o ireală prezentare a personajului, egoul: - Lăsați-vă, bă Brânzicule, de căcaturi
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
în valuri Nestrămutat așteaptă !. Altar din piatră modelată Și multe ierburi, vie ofrandă Celui fără de margini, fără de hotar doar chip legendar Duh Risipit în văzduh Veghetor Deasupra norilor Așteaptă ! Invocatorul Rezemat de spectrul luminii în răsărit Numără pietrele albe, Cercetează stigmatele aleșilor Pătrunzând nepătrunderea lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor
MISTERE DACICE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Mistere_dacice_elena_armenescu_1341463214.html [Corola-blog/BlogPost/344468_a_345797]
-
în valuri Nestrămutat așteaptă! Altar din piatră modelată Și multe ierburi, vie ofrandă Celui fără de margini, fără de hotar doar chip legendar Duh Risipit în văzduh Veghetor Deasupra norilor Așteaptă! Invocatorul Rezemat de spectrul luminii în răsărit Numără pietrele albe, Cercetează stigmatele aleșilor Pătrunzând nepătrunderea lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_memoria_stat_elena_armenescu_1377763603.html [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]