470 matches
-
blog că punerea sub semnul întrebării a drepturilor politice ale cetățenilor din România care locuiesc într-un alt stat-membru reprezintă o violare gravă a Tratatelor de bază ale Uniunii”. În opinia prim vicepreședintelui PDL, ”,contestarea autorității politice a Bruxelles-ului, stigmatizarea membrilor Comisiei după modelul <<cine nu e cu noi e împotriva noastră>>, ca și negarea drepturilor care decurg din identitatea europeană a cetățenilor români reprezintă trei teme politice însemnate pentru USL, acum, de când e la guvernare”, drept pentru care ,,Nu
Cristian Preda: PSD și PNL îmbrățișează un discurs anti-european () [Corola-journal/Journalistic/42856_a_44181]
-
ritm mesajul, are posibilitatea de a reflecta și reveni asupra acestuia; accesul persoanelor cu probleme legate de mobilitate (în deplasări, detenție sau având boli invalidante, handicap temporar sau permanent, maternitate) sau persoane al căror acte din trecut/ prezent reprezintă subiectul stigmatizării și ar putea amenința calitatea relațiilor interpersonale sau afecta reputația consilierului; asigură acces la servicii persoanelor din zone defavorizate, din mediul rural; se poate asigura anonimatul, atunci când clientul are nevoie de acest lucru; documentare automată a intervențiilor, stocare mai facilă
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
ai cum altfel să te îndepărtezi de viață. Te închizi în efortul gândirii încercând, de fapt, să afli o cale de a exista spiritual fără să depinzi de existență. * Dacă infinitezimalul s-ar dezlănțui, ce lecție de morală. Universala, elementara stigmatizare. * Mai degrabă un Buddha în „lotus“, care, adică, nu se folosește de picioare ca să evite lumea... dacă aș fi un înțelept. * Dar iată ce îi propune Descartes prietenei lui Elisabeta de Boemia, prințesă depresivă, într-o scrisoare datată 21 iulie
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
la început, de decizia sa, dar Nicu a știut să îl convingă. “După ce voi termina studiile o să fac ceva pentru etnia mea. Vreau să înființez un centru în care să educ rromii. Vreau să îi scap de corvoada care înseamnă stigmatizare! Oamenii aceștia nu sunt răi! Eu vin din mijlocul lor și știu foarte bine care le sunt mentalitățile. De altfel, voi fi singurul rrom de la Oxford”, a mai spus liceanul. Nicu este convins că va avea rezultate bune la bacalaureat
Vezi cine va fi singurul student rrom de la Oxford by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80390_a_81715]
-
fiecăruia, e plin de datorii la toate băncile și seifurile, dobânzile cresc, nu se mai știe numărul lor, va trebui să dea ceva pentru a se mai ușura de birurile grele, mai dă o speranță, o promisiune, un jurământ, o stigmatizare, o neantizare, cutărei sau cutărei opere, cutărui sau cutărui curent de muzică, de pictură, de poezie, de stil, de filosofie, moartea își vâră coada și ea și își creează curente și stiluri, e o modă de a muri, un stil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
primește separat răspunsul fatal. După condamnarea lui Isus își schimbă gândul inițial (vom vorbi mai încolo despre „pocăință”), înapoiază banii, se îndepărtează de locul faptei sale și se spânzură. Un pas înainte în acest proces de teologizare și, implicit, de stigmatizare a apostolului Iuda va fi făcut de Luca. Puțini exegeți au remarcat faptul că, în cazul Evangheliei după Luca, există nu trei, ci patru ispite ale diavolului. Primele trei sunt cele bine știute, dinaintea începerii misiunii publice. Ele apar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
astfel au lăsat în urmă caractere programate să acționeză în mod creștin; dar sunt împotriva unei imitații a lui Isus care să încerce ea însăși suferință până la autoflagelare sau la un cult (de multe ori înșelător) al miracolelor și al stigmatizărilor pentru a demonstra urmarea lui. Nu cred în stigmatele Terezei Neumann și nici în cele ale lui Padre Pio, pe care l-am cunoscut personal. Isus însuși nu a căutat suferința, ci a fost constrâns la ea. Nu cred nici
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
atitudini și comportamente față de adopție /233 7.1 Aspecte teoretice /234 7.1.1 Delimitări conceptuale /234 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori /236 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție /239 7.1.4 Trăirea stigmatizării /243 7.2 Designul cercetării /246 7.3 Rezultatele cercetării /246 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie /246 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces /248 7.3.3 Percepția socială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de-a lungul fazelor menționate și totodată ciclul specific consolidării familiei adoptatoare. Remarcăm și de astă dată finețea analizei, prin care reușește să surprindă că în ciuda intențiilor celor mai bune ale părinților adoptatori, lipsa de servicii de specialitate, teama de stigmatizare, lipsa informării adecvate duc la adoptarea unor strategii mai degrabă de resemnare în fața problemelor, dominate de anxietăți, și nu de strategii de căutare activă a ajutorului profesionist, care să vină în sprijinul dezvoltării copilului. Capitolul 7 este axat pe analiza
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să vină în sprijinul dezvoltării copilului. Capitolul 7 este axat pe analiza percepției sociale privind adopția copiilor. În cadrul său, autoarea urmărește să identifice prin anchetă pe baza de chestionar opiniile unor respondenți recrutați prin tehnica snow-ball, cu privire la adopție și potențiala stigmatizare socială a copiilor adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe care îi consideră predispozanți pentru manifestarea unor comportamente neagregate social într-o mai mare măsură, la copiii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
biologică cât și cu cea adoptivă cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat comunicarea deschisă cu părinții despre adopție conștientizarea și acceptarea legăturii duble pe care o are cu atât cu familia adoptivă cât și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți sprijinirea copiilor de a face față
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă din perioada pre-adopție, o strategie de coping pe care aceștia o numesc "respingerea diferențelor", strategie care de multe ori este adoptată din teama de stigmatizare. Cei care se conduc după această strategie consideră că, integrarea unui copil în familia adoptivă, nu este cu nimic diferită integrării unui copil nou născut într-o familie biologică. O altă posibilă explicație este lipsa de conștientizare a posibilelor constrângeri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Johnson, 1999; Rosenthal și Groze, 1994; Tessier, 2005; Westhues și Cohen, 1990); factori specifici adoptatorilor: teama de a nu fi căutați de părinții biologici (Lebner, 2000), divulgarea adopției copilului asociată cu teama pierderii (Brodzinsky, Singer și Braff, 1984); factori sociali: stigmatizarea socială (March și Miall, 2000; Wegar, 2000); lipsa suportului social (Barth și Berry, 1988). 6.2 Designul cercetării Colectarea și prelucrarea datelor. Datele au fost obținute prin metoda interviului. Au fost intervievate zece mame. Au fost selectate mame care au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
coping și resurse la fel de eficiente. În cazul copiilor cu dificultăți de vorbire, doi dintre copii au frecventat un logoped, problemele fiind rezolvate. În cazul celui de-al treilea copil, deși i s-au recomandat ședințe de logopedie, teama mamei de stigmatizare a copilului, a împiedicat urmarea acestor ședințe: Cineva ne-a spus că acolo merg numai copiii nebuni, a afirmat ea. În mod similar, teama de a nu-i "înregistra" copilul a împiedicat mama adoptivă, al cărui copil prezintă întârzieri în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
parte dintre familii, identifică mai greu resurse și strategii de coping adecvate sunt cele care fac referire la dezvoltarea psiho-comportamentală a copiilor și integrarea lor socială. Lipsa serviciilor de specialitate, lipsa informării părinților despre existența lor, dar și teama de stigmatizare socială dacă apelează la ele sunt principalele motivele pentru care în locul strategiilor de rezolvare sau ameliorare a problemelor, adoptă strategii de acceptare și resemnare care sunt, de multe ori, în defavoarea copiilor. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori 7.3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Percepția socială a adopției copiilor ca proces 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte profunde asupra persoanelor, periclitând stima de sine, autopercepția, identificarea cu grupul, motivația, performanța, interacțiunea socială și bunăstarea acestora 346. Analizele contemporane asupra acestui fenomen își au rădăcinile în lucrările lui Erving Goffman. Acesta definea stigmatul ca fiind
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
349 stigma este o caracteristică a unei persoane, care este contrară normelor sociale, prin normă socială înțelegând, o credință împărtășită, potrivit căreia o persoană trebuie să se comporte într-un anumit fel la un moment dat. O caracteristică esențială a stigmatizării, așa cum într-o anumită măsură se identifică și în definiția precedentă, este natura sa contextuală și dinamică 350. Un atribut poate fi considerat discreditant sau deviant de către o persoană, în timp ce, pentru o altă persoană poate fi lipsit de importanță sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
colaboratorii săi351 iar, Crocker et al352 considerau că, persoanele stigmatizate posedă (sau se consideră că posedă) anumite atribute sau caracteristici care conferă o identitate socială devalorizată în anumite contexte sociale particulare. Din prezentarea anterioară, reținem câteva aspecte esențiale în definirea stigmatizării: identificarea diferențelor în condițiile raportării sociale și consecința identificării acestor diferențe exprimată în atitudinea de compromitere, de devalorizare, cu efecte asupra tuturor dimensiunilor vieții individului. Davidio, Major și Crocker 353 surprind toate aceste aspecte în următoarea definiție: Stigma este un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la ideea de stigmă: 1. atributul pe care-l prezintă o persoană și care o compromite în față celorlalte persoane; 2. atitudinea față de persoana stigmatizată; 3. trăirile persoanei stigmatizate. Toate aceste trei elemente vor fi prezentate mai jos, particularizând problematica stigmatizării asupra adopției și asupra actorilor implicați în acest proces. 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori Orientările pronataliste pot opera la multiple niveluri: cultural, când procreerea și maternitatea sunt percepute ca fiind "naturale" și centrale pentru identitatea umană
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și natural de majoritatea românilor, care reflectă maturitatea și competențele sexuale ale partenerilor și care conferă satisfacție intrinsecă membrilor familiei. Când normele sociale și valorile încurajează reproducerea și celebrează parentalitatea, a nu avea copii, poate reprezenta o potențială cauză a stigmatizării, afectând identitatea și relațiile interpersonale ale persoanelor căsătorite, aflate într-o astfel de situație 356. Aici se impune să facem o distincție între persoanele pentru care, a nu avea copii, este o opțiune voluntară (voluntary childlessness), și cele pentru care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din punct de vedere statistic, social, moral și chiar psihologic 357. A nu avea copii, involuntar însă, reprezintă un fapt deviant din punct de vedere biologic. În aceste condiții, faptul de a nu avea copii, atrage după sine discreditare și stigmatizare. Deși procreerea este percepută ca o funcție firească, naturală, un număr tot mai mare de persoane se confruntă în prezent cu problema infertilității. Prevalența acestui fenomen, atât în țările din estul cât și din vestul Europei a fost estimată la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe un eșantion de tip snowball format din 71 de femei infertile, care au adoptat sau erau în proces de adopție au fost identificate două teme majore în jurul cărora s-au grupat răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura biologică este importantă pentru formarea atașamentului și a relației de iubire dintre părinte și copil, lipsa acestora în cazul adopției determinând o relație părinte-copil inferioară (second best), 2. părinții adoptatori nu sunt părinți reali 361. O a treia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și a relației de iubire dintre părinte și copil, lipsa acestora în cazul adopției determinând o relație părinte-copil inferioară (second best), 2. părinții adoptatori nu sunt părinți reali 361. O a treia temă identificată de Miall 362 face referire la stigmatizarea copiilor adoptați considerați a fi second rate ca urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la stigmatizarea copiilor adoptați considerați a fi second rate ca urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră că, în general, copiii adoptați se nasc din backgroud-uri genetice mai puțin favorabile 363. Dacă stigmatizarea infertilității poate fi pusă pe seama ideologiei pronataliste, stigmatizarea parentalității adoptive, respectiv stigmatizarea copiilor adoptați pot fi atribuite altor cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]