5,507 matches
-
corolarul la întrebare. Nu aflăm, dintr-un roman în care mai mult se discută și se interpretează decît se întîmplă, pur și simplu, ceva, care ar fi fost calea așa-zicînd activă de rezistență. E vorba, în schimb, despre opoziția la stimulii subliminali, la felul de-a se ,prescrie", în porții mici, o istorie rabatată ușor-ușor... Istoria antică e falsificată cu bună credință, prin cuvinte care ne fac familiare niște instrumente numite, la viața lor, cu totul altfel, iar istoria modernă este
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
pe orbita osîrdiei convenționale e de altminteri acut conștientizată: "eu sînt doar o particulă a estetosferei și port în mine forța gravitațională/ a artei ca pe un ovar ce așteaptă în fiecare clipă/ un alt principiu generator al foamei de stimuli" (din pămînt afînat de rumoarea unui cîntec). Pornind dintr-un punct aleatoriu, poeta sosește în alt punct aleatoriu, sugerînd acea coerență a imprevizibilului care face parte, pînă la un punct, din "logica" plăsmuirii artistice moderne. Cunoscătorii pot savura rafinamentul numeroaselor
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția a băga de seamă "a observa", în care agentul uman suferă mai curînd experiența pasivă a unui stimul extern, și a băga în seamă "a da atenție", în care componenta intențională e mult mai puternică. Probabil că la transformarea sintactică și semantică a locuțiunii a băga în seamă într-o construcție cu pronume reflexiv (mai curînd de tipul
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
despre istoria artei, amintea de lucrări fundamentale ale domeniului precum Propyläen-Kunstgeschichte sau monumentala istorie a artei a lui André Michel, care se aflau în bogata sa bibliotecă. Această deferență și pasiune față de marile opere ale trecutului a funcționat ca un stimul și nu ca o inhibiție. Spre deosebire de artiștii avangardiști contemporani lui sau ca mulți pictori de astăzi care se definesc prin refuzul tradiției artistice, prin respingerea ei vehementă, Aurel Vasilescu vedea în moștenirea artistică a trecutului un punct de sprijin și
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
mobilizare și de solidaritate pentru formarea unui curent de opinie și declanșarea unei mișcări care să coaguleze energiile societății civile. Cazurile izolate pot fi ușor ignorate și îndepărtate. Puterea se folosește cu abilitate de această «incapacitate de reacție la un stimul exterior»... Mi-a reținut atenția sintagma Dv.: «condiții normale». Este frecventă folosirea cuvintelor: «normal, normalitate, anormalitate»... Dar dacă am privi în urmă trecutul nostru mai îndepărtat și în special trecutul apropiat (14 ani după evenimentele din decembrie ’89), nu cumva
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
eseul pe care Îl interpretăm urmărește cele mai valoroase idei pe care George Popa le-a reținut În timp cu privire la poemul respectiv. Pentru George Popa, Eminescu este un exponent de vază al lumii terestre, deoarece „a vibrat intens” la toți stimulii exteriori și interiori care au permis convertirea sufletească a spațiilor, ținând cont adesea de natura lor „muzicală sau luminoasă”. Eul liric eminescian - la definirea căruia contribuie pe lângă unele poezii și prozele Sărmanul Dionis și Cezara - a trăit cu intensitate viața
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
percepere a ceva străin sunetului, care fluctuează, atât din ambientul exterior (ca imagine, miros, temperatură etc.) cât și din cel lăuntric (gând/concept, emoție, culoare, figură etc.). De aceea, pentru a percepe auditiv-continuu, trebuie să te poți depriva de orice stimul senzorial, exceptându-l, desigur, pe cel de natură sonoră, provenind exclusiv din opera audiată. Practic, este imposibil. Însă calitatea de eveniment se poate totuși simți câtă vreme sonoritatea (materialitatea) operei domină (incidează preponderent) în raport cu ceilalți stimuli posibili. Este ceea ce în
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
poți depriva de orice stimul senzorial, exceptându-l, desigur, pe cel de natură sonoră, provenind exclusiv din opera audiată. Practic, este imposibil. Însă calitatea de eveniment se poate totuși simți câtă vreme sonoritatea (materialitatea) operei domină (incidează preponderent) în raport cu ceilalți stimuli posibili. Este ceea ce în mod curent înțelegem prin expresia a rămâne cu gura căscată (răsuflarea tăiată). Subliniem că a percepe evenimentul este diferit de sentimentul valorii, aceasta relevându-se în consecința unei reflecții asupra OS, și care, implicit, se petrece
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
putea auzi! Ascultarea OS ca mod de finalitate sau cadențialitate, reprezintă și stadiul unui al patrulea nivel de interpretare, prin care conștiința călăuzitor-moderatoare reperează OS într-un mod deprivativ<footnote Claustrarea în întuneric, odată cu totala izolare de orice fel de stimuli, ținea odinioară de practica misteriilor unor religii antice, aparținând cultului unor zeități și/sau personalități modelatoare, precum cele de sorginte tracică, ca Zalmoxis și Dionysos, ori greacă - Eumolpos (misteriile de la Eleusis), Pitagora și alții. Adepții aleși spre inițiere practicau ritual
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
creme, loțiuni în jurul sau pe sâni (altele decât lanolină simplă); - schimbarea parfumului, deodorantului, șamponului utilizate de mamă; - modificările hormonale ale mamei (o nouă sarcină, ovulație, menstră); - anumite alimente nou introduse în alimentația mamei. Distragerea atenției bebelușilor în timpul alăptării de diverși stimuli externi („copilul prea distrat” ca să sugă) în cazul celor mai mari de 6 luni când ei manifestă dorința de a abandona ușor sânul în favoarea jocului. În timp își pierd cu totul interesul pentru sân. CE ESTE DE FĂCUT? Sfătuim mama
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Science/92045_a_92540]
-
acesta; - să se adreseze medicului neonatolog/pediatru când această criză durează mai mult; are impresia 9 că bebelușul nu primește suficientă hrană sau suspicionează o cauză medicală. Modalități prin care mama poate încuraja bebelușul să accepte din nou sânul: - minimalizarea stimulilor exteriori (încearcă să alăpteze copilul într-o cameră lipsită de zgomot, mai slab luminată, pe un fundal muzical liniștitor etc.). Intermitent îl poate lăsa să se joace dacă este necesar și apoi să revină asupra alăptării; - calmarea durerii și disconfortului
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Science/92045_a_92540]
-
duoden. Digestia duodenală a proteinelor, lipidelor și glucidelor este esențială pentru a asigura o absorbție normală și a menține o stare de nutriție bună a organismului. Rezecțiile gastrice ca și gastritele anacide se însoțesc de eliberare deficitară de EH (lipsește stimulul HCl) și de o digestie deficitară din cauza concentrației scăzute a bilei și sucului pancreatic în duoden. În hepatitele cronice și cirozele hepatice ca și în pancreatitele cronice deși stimuli fiziologici ai secrețiilor biliopancreatice (enterohormonii sunt eliberați în cantitate normală), sinteza
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
și gastritele anacide se însoțesc de eliberare deficitară de EH (lipsește stimulul HCl) și de o digestie deficitară din cauza concentrației scăzute a bilei și sucului pancreatic în duoden. În hepatitele cronice și cirozele hepatice ca și în pancreatitele cronice deși stimuli fiziologici ai secrețiilor biliopancreatice (enterohormonii sunt eliberați în cantitate normală), sinteza bilei și sucului pancreatic sunt deficitare din cauza insuficienței hepatopancreatice. Așa se explică de ce există o digestie deficitară în aceste afecțiuni. Dietele ce se recomandă trebuie să-și propună fracționarea
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
bilei și sucului pancreatic sunt deficitare din cauza insuficienței hepatopancreatice. Așa se explică de ce există o digestie deficitară în aceste afecțiuni. Dietele ce se recomandă trebuie să-și propună fracționarea meselor cu reducerea cantității dar creșterea frecvenței meselor pentru a menține stimulii secrețiilor. Nu se va reduce aportul/ 24 ore deoarece există deja un deficit de digestie și sinteze deficitare. Se încearcă o stimulare a secrețiilor prin mese reduse cantitativ dar frecvente. c) Nu ne-am propus să detaliem dieta în diabetul
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
Judith Orloff la UCLA și autor al cărții “Guide to Intuitive Healing: Five Steps to Physical, Emoțional, and Sexual Wellness”, explică procesul care are loc atunci când intuim: “La fel ca în creier, există niște neurotransmițători ai intuiției care răspund la stimuli din mediul înconjurător și la emoțiile din prezent. Cand acei neurotrasmitatori intra în acțiune, apar tot felul de senzații bruște, aparent din senin, precum teamă, îndoială și chiar fluturașii din stomac, toate fără niciun fel de bază logică stabilită după
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94044_a_95336]
-
amonte icrele de nisetru către inima fecundabilă a izvorului, eu sunt doar o particulă a estetosferei și port în mine forța gravitațională a artei ca pe un ovar ce așteaptă în fiecare clipă un alt principiu generator al foamei de stimuli poemul perfectei claustrofobii lui Nicolae Manolescu vei căuta răcoarea lângă șemineul de malachit într-o seară ce se naște greu pe cuperoza istovirii vei visa că ești cuprinsă de brațele cu care brazii nu mângâie decât ursoaice jelindu-și puii
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
sparanghel, avocado, spanac, miere, șampanie, banane (și alte produse de pe listele standard de afrodisiace), în timp ce vizionezi un vraf de filme porno, treaba adevărată o va face doar creierul. Iar creierul omului în anul 2012 are de-a face cu atâția stimuli, încât nu-l mai poți da gata c-o pagină din “Cele 50 de vicii ale domnului Gray”, dacă semn de carte nu e o cheie de Mercedes, iar după lectură nu urmează o partidă de shopping. Monica Gabor, atunci când
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
Discuții a la Bucurenci. Pe termen lung, pentru un cămin sănătos și pentru o familie solidă material normal că l-ai alege pe Bucurenci. Prezintă siguranță. Desigur l-ai înșela cu mine în fiecare weekend. Așa sunt femeile. Răspund la stimuli emoționali, nu raționali. Efeminații nu înțeleg. @Liv Nu aduci nimic productiv conversației. Ai venit aici printre cei mari să arunci cu noroi și eventual să torni niște gem în șoșonii adulților. Îmi pari un tip limitat. Totuși înțeleg că ești
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
care muzica le manifestă în procesul excitării sau inhibării ascultătorului se află forța, energia și viteza mesajului sonor. Aceasta, bineînțeles, în cazul în care celulele nervoase corticale ale receptorului constituie sediul unei activități permanente, în stare de veghe, fiecare nou stimul auditiv, fiecare imagine muzicală solicitând un răspuns potrivit. Un răspuns ce se realizează cu cheltuială nervoasă, orice act, de la cel mai simplu obiect acustic, până la gândirea muzicală abstractă obligând la un anume efort pe consumatorul de artă sonoră. Un efort
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
Cercetarea caracterului uman are toate șansele să releve dinamica receptării mesajului sonor, să surprindă procesele care privesc viteza și intensitatea adaptării unui subiect la un opus muzical, posibilitățile de aprehendare ale acestuia ori finețea ce operează în selecția răspunsurilor la stimulii unor muzici pline de varii încărcături emoționale. În principiu, orice meloman deține un potențial afectiv, un depozit ce trebuie livrat și fructificat. În fapt, energia iscată de actul receptor este fie disponibilizată în acțiuni constructive, sporitoare, în cumpănirea și dezvoltarea
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
vor fi traduși, se va furniza termenul grecesc. În notele sale la traducerea încă nepublicată a Omiliilor la Cântarea Cântărilor, R. Norris a speculat asupra motivului angajării unor astfel de termeni pentru dorință. Un aspect interesant, Norris sugerează un posibil stimul din partea lui Origen, care, în Comentariul său la Cântarea Cântărilor, discută diverse cuvinte grecești pe care englezii tind să se exprime prin cuvântul unic „iubire”. Preluând acest demers, mi-am permis să folosesc cuvântul „dorință” pentru traducerea unui număr de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spitalului elvețian. Lausanne este la aproxiamtiv 40 de kilometri de locuință septuplului campion mondial de Formulă 1, aflată la Gland, pe malul Lacului Leman. Potrivit Bild, MICHAEL SCHUMACHER poate să înțeleagă vocile pe care le aude și să recționeze la stimuli. MICHAEL SCHUMACHER, în vârstă de 45 de ani, a fost rănit grav într-un accident de schi, în data de 29 decembrie 2013, în stațiunea franceză Meribel. Germanul a fost operat de două ori la cap și se află de la
MICHAEL SCHUMACHER, veste așteptată de milioane de fani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23152_a_24477]
-
depresivă care preexistau. În absența sa, atari elemente de specificitate neîmplinită probabil că s-ar fi risipit. Geniala-i vocație a făcut cu putință însumarea și transfigurarea lor, "mîntuirea" lor literară. Nu mai puțin, putem stabili, la nivelul cercetării filologice, stimuli dinspre emulii eminescieni către Eminescu însuși. Iată un moment fixat de G. Călinescu: "Foarte curioasă e legătura cu Bodnărescu, a cărui operă este eminesciană de sus pînă jos. Uneori pare a fi înrîurit pe acesta contactul oral cu Eminescu, alteori
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
mingii cu palma): "una din șansele poetului zilelor noastre este să considere literatura că un fapt preexistent, o materie lipsită de indicii ierarhice, adusă la o ăinformalitateă vitală, fertila". Sau: "Efortul poetului trebuie să meargă în sensul realizării translației între stimuli, percepție și reacție (socială, verbală, culturală), modificînd sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
umane". Așadar visul ! Ne dam seama că toate citatele de mai sus converg în noțiunea visului, cum izvoare ce se adună într-o albie cuprinzătoare. Și "vîrstele comportamentale" și "diacronia devenită sincronie" și "muzeul viu" al formelor și "translația între stimuli" și modificarea relației dintre exterioritate și interioritate și "poliperspectiva", "simultaneitatea", "instantaneitatea" și sinteză feluritelor (i)realități nu sînt decît trăsături ale fenomenologiei onirice. Visul, acea cale regală pentru cunoașterea sufletului, după spusele lui Freud e resimțit (intuit) că arhetip al
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]