1,094 matches
-
nr. 1 de instituire a drapelului național. Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
Dumnezeu, țara icoanelor, în fiecare casă de român regăsindu-se o icoană „pe peretele dinspre răsărit, fiind împodobită cu maramă, cu ștergarul foarte frumos țesut în război, gătită cu fir de busuioc” (p.49). Despre Sfânta Cruce afirmă că este „stindardul creștinilor. Părinții noștri nu au pus nici un alt semn pe turla bisericii decât Sfânta Cruce”, ori se știe că biserica este asimilată corăbiei lui Noe, prin care seminția umană a fost trecută din viață, prin moartea potopului, la o nouă
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
doilea rând, observăm ospitalitatea străbună devenită și azi de lăudat, numai că uneori aceasta ne-a venit de hac; sau cum ar spune proverbul. „Capul plecat prea mult sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede”. 2. HOREA, stindardul luptei pentru demnitate românească, a fost prins de cotropitorii austro-ungari, fiind trădat de doi preoți, tată și fiu, români de credință românească dar, de la...strana stângă. A fost închis în istorica celulă din cetatea Albaiuliană. Aici, singur în celulă, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
mă privește cu ochii unei fete * când o să fiu ucis camarazii mei ostași îmi vor găsi poeziile sub șa or să râdă vor spune toată vremea asta am crezut că el e ca noi * am ucis un băiat care purta stindardul dușmanului meu mă gândesc la Lu Li în cetatea cea îndepărtată ea l-ar fi plăcut * stăpânul meu gândea că poezia e pentru funcționari eu am purtat armură atâta amar de ani cred că n-are dreptate * mirosul de sate
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
Lenin lipite pe ziduri sau agățate pe sîrmă, deasupra capetelor trecătorilor, de pe un trotuar pe altul, alternau cu steagurile sovietice roșii, fluturînd în vînt. Acestea erau imaginile obișnuite, practic, pe fiecare stradă din oraș, la fel ca si afișele și stindardele de tot felul, care repetau, pînă la sațietate lozincile de propagandă ale noului nostru paradis. Pe arterele principale, muzica obligatorie urlă de dimineață pînă seara. Mi-am dat seama, cu groază, cît de imuni devenisem la această vulgaritate atotstapinitoare. La
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
De aceea este evidentă reacția lui Traian Băsescu... nu poate uita, ceea ce a fost crescut să urască: inamicul redutabil - calitatea umană și prestanta care au ținut pe loc sovietizarea, ulterior chiar și parțial “mai-animalizarea” post-decembristă; Regele e un purtător de stindard aici; sunt convins că Băsescu, nu e doar iritat, nu doar îl agasat de figură Regelui, fără să știe de fapt de ce. Explicația e simplă: ce nu înțelegi (și să nu uităm că nu avem de-a face cu un
Regele nostru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82442_a_83767]
-
procesele din Rusia condusă din umbră de Puțin reprezintă ceea ce a rămas după căderea Uniunii Sovietice și a comunismului din celelalte țări socialiste. Diferența e că celelalte țări și-au revenit după sesiunile de spălări de creier. Rusia încă poartă stindardul sovietic peste tot in lume. Și România se poate mândri cu astfel de simulacre de procese, atât în prezent, cât și în trecut, notabil în vremea în care nu era înscăunat chiar de tot “regimul roșu” (vezi “procesele” legionarilor care
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]
-
cam pleoștise. Făcu doi-trei pași încolo și încoace, monologînd frenetic, fără să-și mai aleagă cuvintele. Tu mă faci cu adevărat fericit, regina mea, iar poimîine, cînd vechii noștri camarazi se vor aduna în curtea pensiunii ,WALBURGA", camarazi purtători de stindarde și medalii, care vor veni să te cinstească și împreună cu tine să aplaude omagierea prizonierului de la Spandau, ultimul erou al națiunii germane, vom trăi clipe de neuitat. Hadernsee, loc de cinstire și mîndrie bavareză, a căzut din poala lui Dumnezeu
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Stănescu va socoti poemul ca singurul reprezentativ pentru debutul său absolut. Abia după isprava dublului debut, însă, încep realele probleme ale ,,spectacolului" desfășurat într-o lume literară culpabilizată de moartea lui Labiș, dispusă să accepte un alt tînăr purtător de stindard al ,,luptei cu inerția", dar nu și altă modalitate de a scrie. Nichita va trebui să renunțe, printre altele, la poezia ,,mitului național", dacic în spiritul lecturilor din Pârvan și Eminescu (evocarea Sarmisegetuzei într-un poem, îi va pricinui destule
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
respectat, lupul este beneficiarul a numeroase culte. La popoarele războinice, accentul se pune pe neînfricarea sa, pe eficiența atacului său. La celți, de pildă, blana lupului, care, așezată peste un instrument de suflat, producea un zgomot înfiorător, era folosită ca stindard de luptă, dar și ca instrument de intimidare a dușmanului. Lupul este consemnat ca animal totemic și la daci. Strămoșii noștri îl puneau în legătură cu soarta comunității. Ca simbol al destinului, un lup alb era considerat de bun augur. Și, de
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire ... Citește mai mult Frământări amareNu dispera în frământări amareNu irosi din bruma de speranțăNu venera icoane trecătoareSfârșește-ți ziua în exuberanțăCând haite se adună să sfâșieUn veac și un pământ năpăstuit îmbracă iar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
o viață de cazarmăși nici destinul celui urgisit!Iubirea ce durează-n veșnicieN-acceptă plânsete și lamentăriNici marea-nvolburată, pe-o tipsie,Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptățiiCroiește-ți drumul către nemurireRidică sus stindardul libertățiiNu accepta nici dram de umilire... Abonare la articolele scrise de virgil ciucă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
pentru a da ființă acestei sărbători, în anul 2013, scriitorul Corneliu Leu. Numele său va rămâne legat de această minunată sărbătoare și împreună cu profundul nostru regret, îl vor însoți în zarea seninului deplin spre care a plecat. Rămâne să ducă stindardul mai departe cei care i-au fost alături, domnul Florin Al. Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, doamna Ligya Diaconescu și alții, așa cum ne-au dovedit că o fac, organizând ampla sărbătorire și anul acesta, la Râmnicu Vâlcea, ca o
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
plimbarea. Gândul mi-a zburat la „Ecosistemul extraordinar din Delta bătrânului fluviu Danubiu, din România unde se regăsesc peste 327 de specii de păsări, din toată acvatică europeană și chiar arctică. Nu numai păsările, dar văd cu plăcere pe mândrul Stindard al Canadei, fluturând În vânt, frunza de arțar, frunza și arbori care se găsesc din belșug și În pădurile de pe dealurile Subcarpatice. Oare ce pasăre măiastra, a fost transportorul acestui soi de arbore și În ce sens a trecut oceanul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
neadecvate moravurilor sau mai bine zis a năravurilor de pe aceste meleaguri. Europa că citadela, la Xenopol: occidentul își datorează parțial existența rezistenței statelor medievale din est. Ștefan cel Mare a fost învestit eroic că străjer al avanposturilor civilizației. Europa că stindard cruciat, Europa că ideal, la Tătărăscu: Nistrul văzut că frontieră între două lumi și a doua concepții de viață, civilizații și două stiluri de viață. Europa că paradis promis, definit prin antiteza, descris prin ceea ce era "dincolo"-ul Europei, adică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
peisajul turpitudinii partizane? "D. Brătianu a avut nevoie de nulități cari să se poarte după comandă. (...) Americani desăvîrșiți, oameni trecuți prin ciur și prin sită, personalități imposibile în orice partid, care pierduseră orice speranță și orice credință, se grupară în jurul stindardului roșu și d. Brătianu îi reabilită, le dete țara pe mînă. Trebuie să asiste cineva la o ședință a Camerei, să simtă tonul de ironie și de dispreț cu care d. C. A. Rosetti strunește menajeria, pentru a înțelege de ce
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O bomboană aruncată Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Editura Științifică și Enciclopedică Română, 1978; footnote> și 1986<footnote Mic Dicționar Enciclopedic, Ediția a III - a, revăzută și adăugită, București, Editura științifică și enciclopedică, 1986; footnote> ; Cel mai autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de un important director de ziar „primul critic științific român”<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
unui sentiment de pierdere iremediabila a totalitatății - în sens de unitate - a ființei și a cosmosului.” (Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 22). Acest interes crescând pentru muzica lui Mahler coincide cu mai multe orientări conceptuale care ar putea fi grupate sub stindardul postmodernismului (după cum afirmă Gavin Thomas Dixon în lucrarea intitulată “Polystylism aș dialogue: A Bakhtian Interpretation of Schnittke’s Symphonies 3, 4, and his Concerto Grosso no. 4/Symphony no.5”, Goldsmiths College, 2007, pag. 3), iar partea a III-a
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
este foarte greu să îi aduci pe toți la un numitor comun când vine vorba de arta contemporană". El afirma că statuia - realizată de sculptorul Vasile Gorduz - îl reprezintă pe împăratul Traian cu o lupoaică, ce face trimitere și la stindardul dacic, reprezentând mitul genezei daco-romane a Pe de altă parte, directorul MNIR aprecia că "sculptura este controversată". "Unii o consideră monstruoasă, alții, ridicolă", spunea Târnoveanu, adăugând că "este foarte greu să îi aduci pe toți la un numitor comun când
De ce statuia împăratului Traian de la MNI naște controverse () [Corola-journal/Journalistic/22980_a_24305]
-
este foarte greu să îi aduci pe toți la un numitor comun când vine vorba de arta contemporană". El afirma că statuia - realizată de sculptorul Vasile Gorduz - îl reprezintă pe împăratul Traian cu o lupoaică, ce face trimitere și la stindardul dacic, reprezentând mitul genezei daco-romane a poporului român.
De ce statuia împăratului Traian de la MNI naște controverse () [Corola-journal/Journalistic/22980_a_24305]
-
în nici un fel de comisie sau de colegiu. Mulți își pot pune și următoarea întrebare: cum se face că, îndeobște, coaliția mediocrilor se naște și funcționează la cote atât de înalte, de fierbinți, mai ales în momentele când sunt desfășurate stindardele cele mai mărețe, mai scumpe (patrie, popor, neam)? Răspunsul e relativ simplu: pentru că la umbra acestor mari idealuri nu mai pot fi detectați impostorii, e mai greu să deosebești pe păcătoși de virtuoși, pe proști de genii. Parcă o inimă
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]