85 matches
-
situației sociale a scriitorului. În secolul al XVIII-lea, existența unei aristocrații de sânge simplifică totul: scriitorul profesional, oricare ar fi originea lui, fie el bastard, fiu de cuțitar sau de magistrat, are relații directe cu această aristocrație, pe deasupra burgheziei. Stipendiat de către nobilime sau bătut la ordinul ei, el stă sub dependența sa imediată, căpătându-și de la ea atât veniturile, cât și demnitatea socială; el e „aristocratizat”, ea Îi transmite puțin din a sa „mana”; el participă la trândăvia ei și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
II-lea își caută o compensație în spațiul ficțiunii. Dacă, însă, omul de condei - care debutează în „Foaia populară” (1899) cu poemul în proză Bătrâna - primește aprecieri și mai sincere, și mai ipocrite, mecenatul face multe acte de caritate. Astfel, stipendiază, în țară și în străinătate, studenți merituoși. În 1920, întemeiază Editura Cultura Națională. Mai târziu, instituie Premiul „Techirghiol-Eforia”, primul laureat fiind Mircea Eliade. Îl sprijină pe doctorul N. Lupu în tipărirea ziarului „Aurora” (1921) și, dintr-un capriciu de magnat
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
în cadrul companiilor de teatru experimental „Masca” și „Treisprezece și unu”, fondate la București, în 1932, de G.M. Zamfirescu. Emancipându-se discret de sub tutela mamei, decide a se stabili în capitală, schimbând până în preajma celui de-al doilea război slujbe modeste: stipendiată de Muzeul „Al. Saint Georges”, la Biroul de presă al Fundației Regale sau la Ministerul Muncii, F. mai funcționează, din 1945, ca instructor scenic la Apărarea Patriotică, pictor decorator, regizor de culise la Teatrul Poporului din București și la Naționalul craiovean
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
conflict interesant, de mare actualitate. «Undeva», într-o țară oarecare, forțele democrației în frunte cu Partidul Comunist demască un complot al reacțiunii urzit în anii de după eliberarea țării de sub ocupația fascistă, de către Armata Sovietică. Reacțiunea din țară este condusă și stipendiată de imperialismul american, care vrea să aducă «binefacerile» planului Marshall în tânăra democrație. Conflictul dramatic al piesei este determinat de anumite împrejurări istorice, este conflictul de clasă între oprimatori și foștii oprimați care-și rup lanțurile. Spectacolul prezentat pe scena
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe lângă Restaurantul "Dealul Mare ". Omul, culant, m-a invitat înăuntru (Haideți, dom' doctor, la una mică, se poate, doar mă știți de la balamuc, că io sunt nebun liniștit, bre!), plângându-se și înjurând ingratitudinea Guvernului, care îi jecmănise și lui stipendia anticipată, pe caz de boală. Evident că l-am refuzat! Pacientul de la nr. 3 se prezintă și el mai bine. De altfel, S.N. a părăsit spitalul cel dintâi. Tânăr și viguros, acesta a depășit, la rândul lui, faza cataleptică, dar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
zvon, prima oară auzit la d-l Ialomițeanu, ea a formulat o explicație ce m a derutat și m-a tulburat : că Titi Ialomițeanu ar fi au mieux cu d-l Marghiloman, prin relații vechi de la Buzău. Poate chiar este stipendiat de Legația Germană, mi-a trecut mie atunci, într-un mod total absurd și fugar, prin minte. Nici atitudinea lui veche, de pledant pentru intrare cu Aliații, și nici actuala poziție de funcționar de încredere al guvernului nu susțin însă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
asupra lui Luchian, pribeag, întristat, decepționat, cu încrederea în chemarea lui sfărîmată, a fost, în clipa crucială, decisivă. (...) Pictura românească n-ar fi avut un Luchian fără un Bogdan-Pitești” („Bogdan-Pitești”, în Scrieri, vol. 29, Editura Minerva, București, 1976, p. 366). Stipendiat de Puterile Centrale, între 1913 și 1914, ca director al cotidianului Seara, afacerist cu proastă reputație, arestat, pentru scurtă vreme, în urma șantajului încercat asupra bancherului Aristide Blank (apărat, însă, în paginile propriului ziar, de către Tudor Arghezi), Bogdan-Pitești devine, după 1918
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unui teatru, actorii sunt corpul lui, sunt materia în care se întrupează repertoriul. Dacă națiunea română se va simți dispusă de a contribui într-adevăr și din toată inima pentru un teatru care să-i facă onoare, ea va crea stipendie pentru actori și actrițe. Cumcă în alegerea acestor stipendiști procedura urmează, din însăși natura artei, ca să fie alta decât la conferirea stipendiilor pentru specialități, asta se înțelege de sine și nu cred cumcă aș avea nevoia s-o dovedesc. Care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la adresa statului român, care ar fi sprijinit, spunea Butză, doar pe studenții ce nu erau câtuși de puțin interesați de studiu, conținând și un neadevăr, căci părea a spune că el nu a beneficiat de un ajutor guvernamental, desi fusese stipendiat pe vremea când era la Liège de Ministerul Lucrărilor Publice. Tânărul nostru își exprimă speranța că prin intermediul destinatarului scrisorii, cererile sale, precum și susținerea Ministrului României la Bruxelles, vor ajunge să fie cunoscute de Rege; dacă nici atunci lucrurile nu se
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
să-și desprindă cu totul personalitatea din haosul tinereții, Luchian trebuia să-și piardă întâi toată averea, trebuia să ajungă ca un pachet de tutun să i se pară scump"448. Luchian ia parte la mișcarea secesionistă încurajată și întrucâtva stipendiată de controversatul Al. Bogdan-Pitești, critic amator, extrem de speculativ și bine informat, jucând rolul de Mecena pentru generația de artiști ai sfârșitului de secol. Cercul acestuia cuprinde nu doar boema colorată a epocii, dar aproape tot ceea ce avea epoca mai strălucitor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
răsunau alămurile și chiotele flăcăilor. Dar, o întrebare îi stăruia în minte... De ce Tudor, feciorul Privighetorului din Ținutul Fălciului, îi luase apărarea împotriva obrăzniciei lui Lisandru. Tudor era un tânăr respectat în tot ținutul, cu educație în școlile din occident, stipendiat de Titu Maiorescu, ministru al Educației... Anuca se mai gândea și la reacția tinerilor de seama ei față de ea. Nu reușea să înțeleagă de unde venea acel fel al lor de a gândi. Ei nu aveau decât dispreț față de dânsa. Dar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
2002, am fost plecată la Berlin, cu o bursă (am venit să-mi văd familia după o lună). A fost groaznic acolo. N-aveam aderență la mine însămi, nu știu cum să spun. Mi-am zis că n-o să mai accept nicio stipendie de felul ăsta, nici gând să mai și cer, ca alții. Zis și făcut! Până azi. Mă uitam cum pleacă scriitorii bărbați pe câte un an (unul singur și-a luat, totuși, și familia) și se întorceau cu o carte
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
o poate parafa în cupluri celebre precum Stan și Bran, aceea dintre un elefant și un șoricel, dintre emfaticul, gradilocventul, contrafăcut și livresc pînă la pișicherism, Leon Negrescu, îmbrăcat în togă romană printre elevii școlii de pictură pe care-i stipendiază și-i păstorește magnific și Grig, acest enfant terrible, băgăcios, dar și timid cu ideea sa fixă, de a face un film despre Războiul de Independență, o idee care la vremea ei, în 1911, este apanajul trăzniților sau a iluminaților
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
a suferit mutații importante În ultimele decenii prin utilizarea preparatelor industriale de lapte aparținând altor zone geoclimatice cu adausuri substanțiale de vitamine, oligoelemente, acizi grași polinesaturați și alte ingrediente, chipurile ca rezultat al cercetărilor științifice de avangardă (În bună parte stipendiate de marile companii a căror interese comerciale sunt ușor de intuit), care nu fac altceva decât să deturneze un metabolism ancestral determinat. Rezultatul este unul dezastruos, pentru că obezitatea infantilă a ajuns să depășească 40%, cifră care se regăsește și În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
regulele întocmite pentru stipendiele Statului. 180. Internatele și stipendiele dc cari se face mențiune iu art. 177 și 179 voru purta numele fondatoriloru loru și voru fi trecute anume în statistică anuale a scoleloru. 181. În privința administrării fonduriloru destinate pentru stipendie sau pentru internate, se va esecuta, conformu legii civili, voința fondatoriloru, sub preveghiarea și respunderea ministrului instrucțiunii. 182. Dacă fondatorulu a determinatu numerulu stipendistiloru și dacă sumele afectate pentru întreținerea lor nu sînt de ajunsu, ministrulu va scade numerulu stipendistiloru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
legii civili, voința fondatoriloru, sub preveghiarea și respunderea ministrului instrucțiunii. 182. Dacă fondatorulu a determinatu numerulu stipendistiloru și dacă sumele afectate pentru întreținerea lor nu sînt de ajunsu, ministrulu va scade numerulu stipendistiloru în proporțiune cu sumele afectate. 183. Școlarii stipendiați de municipalități sau de alte corpuri, ori de particulari, voru fi supuși la aceleași regule de disciplină și de ordine că și școlarii stipendiați de Statu. Secțiunea ÎI Despre scolele secondare de fete 184. În tote orașele unde sînt licee
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
nu sînt de ajunsu, ministrulu va scade numerulu stipendistiloru în proporțiune cu sumele afectate. 183. Școlarii stipendiați de municipalități sau de alte corpuri, ori de particulari, voru fi supuși la aceleași regule de disciplină și de ordine că și școlarii stipendiați de Statu. Secțiunea ÎI Despre scolele secondare de fete 184. În tote orașele unde sînt licee se voru stabili scole secundarie de fete compuse de cinci clasi. 185. Scolele secundarie de fete vor fi puse sub inspecțiunea și preveghiarea rectorului
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
făcute. 196. Escluderea unei eleve conformu art. 176 se va pronunța, după ce va fi fostu anunțată acesta parintiloru seu corespondentiloru. Față esclusa se va încredință lor. Asemenea și pentru elevele solvenți. 197. Directricea va reporta ministrului despre ori-ce vacațiune de stipendie s'aru face în internatu în cursulu anului. 198. Scolele actuali de fete, superiori seu centrali, cu internatele loru, cari se întreținu cu spesele Statului se voru transforma, în șese luni după promulgarea acestei legi, în scole secundarie. Secțiunea III
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
Turnu-Severinu. 209. Nu voru fi priimiti în aceste scole, de catu tineri în etate de cincisupradece ani și posedendu cunoscintele prescrise prin art. 32. 210. Toți școlarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole cate cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi și cincideci de jumetati de stipendie. Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi îndestule. 211. Cursulu va
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
fi priimiti în aceste scole, de catu tineri în etate de cincisupradece ani și posedendu cunoscintele prescrise prin art. 32. 210. Toți școlarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole cate cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi și cincideci de jumetati de stipendie. Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi îndestule. 211. Cursulu va fi de patru ani
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
etate de cincisupradece ani și posedendu cunoscintele prescrise prin art. 32. 210. Toți școlarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole cate cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi și cincideci de jumetati de stipendie. Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi îndestule. 211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptiva și desemnu de machine
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
ani și posedendu cunoscintele prescrise prin art. 32. 210. Toți școlarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole cate cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi și cincideci de jumetati de stipendie. Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi îndestule. 211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptiva și desemnu de machine, geometria, chimia, mecanică
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
într'însele se voru vinde și comandele se voru esecuta cu pretulu costului loru, fără nici unu beneficiu. 213. Municipalitățile orasieloru voru contribui spre a procura localulu, mobilile și lemnele de incalditu a le scolei. Ele potu fondă asemenea și stipendie. 214. Se voru institui scole dc comerciu în orașele Bucuresci, Iași, Galați, Brăila, Ploesti, Craiova și Turnu-Severinu. 215. Nu voru fi priimiti în aceste scole de catu tineri în etate de douisupradece pînă la optusupradece ani și posedendu cunoscintele claseloru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
chimia și mecanică; Corespondență comerciale; Economia politică și dreptulu administrativ; Manipulațiuni aplicate la studiulu marfeloru și la descoperirea falsificariloru. 217. Fie-care scolaru va plăti o pensiune anuale de dece galbeni. Statului va fondă în fie-care din aceste scole cate douesupradece stipendie pentru școlarii cei f��ra mijloace sau ale caroru mijloace nu aru fi îndestule. 218. Municipalitățile oraseloru voru contribui spre a procura localulu scolei, mobile și lemnele de incalditu. Ele potu fondă asemene și stipendie. 219. Se va provede prin
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
din aceste scole cate douesupradece stipendie pentru școlarii cei f��ra mijloace sau ale caroru mijloace nu aru fi îndestule. 218. Municipalitățile oraseloru voru contribui spre a procura localulu scolei, mobile și lemnele de incalditu. Ele potu fondă asemene și stipendie. 219. Se va provede prin regulamentele speciali la esecutarea dispositiuniloru de mai susu relativu la scolele de agricultură, de industrie și comerciu. Apendice Scole secundarie de medicină I Scole de moșitu 220. Se va stabili în orasiele mari de prin
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]