497 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iustin era din neam păgân ; s-a născut în Flavia La Neapolis (Sihem), ținutul Samaria Marc-Aureliu Filosoful era atuncea Împărat Iar Iustin vroiaa să afle, Adevărul Revelat ! Despre stoici și-Aristotel, apoi c-un pitagorean A studiat Filosofia și c-un platonician ! Doar un bătrân necunoscut, ferindu-l de deșertăciune L-a îndemnat spre Prooroci și DUMNEZEU, prin Rugăciune ! Și să rămână Filosof ! că-i bună Filosofia Omului spre
SF.IUSTIN MARTIRUL ȘI FILOSOFUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1433228415.html [Corola-blog/BlogPost/377196_a_378525]
-
În spatele accepțiunii stă ideea, care e mai sigură decât realitatea percepută prin obiecte și lucruri. Terminând ce avea de spus, magistrul primi aplauzele celor din jurul său iar el se înclină în fața tuturor. -Felicitări Posidonius! exclamă Thrassylus aplaudând și el! Un stoic adevărat! -Suntem deja, cum altfel?...pe teritoriul mult prea sofisticatei filosofii eline! spuse un învățat de la Roma care se știa despre el că avea origini nordice. Să revenim la astre totuși, prieteni! -Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel, Zenon, Epicur și alții
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
foarte, pe noi înșine și rostim ritos că știm multe. Știm însă lucruri care cantitativ sunt insignifiante. -Amintiți-vă de Socrate! spuse cineva. El spunea tuturor că știe doar un singur lucru și anume acela că nu știe nimic! Fiindcă marele stoic înțelegea faptul că o descoperire naște mai multe semne de întrebare care trebuie cercetate fiecare în parte, iar acestea vor naște și ele alte și alte întrebări! -Sărmanul stoic. A murit pentru asta, spuseră mai mulți. Se ridicară cu toții de pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1418842713.html [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
să devoreze biblioteci întregi cu lucrări de filosofie și texte religioase, în căutarea unui răspuns. Nu orice răspuns. Răspunsul la cea mai incomodă întrebare: care este sensul acestei vieți ? Bătrânii filosofi ai umanității i-au trecut prin filtrul minții, de la stoici, la etica lui Spinoza și de la Nietzche, la Schopenhauer. Poate, aplecat peste rândurile următoare, s-a lăsat un pic învins de un sens de exasperantă neputință : „rasa umană se prezintă ca niște păpuși care sunt puse în mișcare de un
Atlas și om. Vizionarea acestor imagini are ceva răvășitor pentru orice ființă umană din carne și oase by https://republica.ro/atlas-si-om-vizionarea-acestor-imagini-are-ceva-ravasitor-pentru-orice-fiinta-umana-din-carne-si-oase [Corola-blog/BlogPost/338448_a_339777]
-
în care abundă neliniștea și eșecul. Singulară în felul ei Opera sa stârnește controvers și dispute. Exprimând o mare admirație față de doi filozofi stoici ai antichității, un sclav și un împărat (Epictet și Marc Aureliu) Cioran despre al treilea mare stoic afirmă: “Seneca, un palavragiu”. Iată o nouă deziluzie a mea fiindcă pentrz Seneca (cca 4 î.Hr. - 65 d.Hr.) am o mareadmirație. Se pare că a fostexilat aici în Corsica. CE bine bine era dacă îl citeam la timp, în
A DOUA SCRISOARE DIN CORSICA DE LA PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/A_doua_scrisoare_din_corsica_de_la_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/361485_a_362814]
-
s-o scoată. Aici e drama neputinței. Ei judecă strâmb, drept pentru care se cred egali cu geniul. Nu catadicsesc să se dea la o parte, din moment ce să-l aprecieze nu pot. Dar cum ar putea, întreb și eu precum stoicii?! Întreb, nu dau cu piatra. Deschideți ochii și vă luminați mintea ce se zbate în atâta confuzie, că zilei îi spuneți noapte, iar nopții îi cereți soare! Să vedeți nu doar cu ochii, ci și cu mintea. Să înțelegeți că
Artistul, între vocație și predestinare by http://uzp.org.ro/artistul-intre-vocatie-si-predestinare/ [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
iau ca exemplu Amfiteatrul ; civilizația de azi n-are așa ceva și asta după două milenii ! Eliza Câmpineanu ne este ghid, zice că e tobă de carte și-i tot dă zor cu Eratostenes din Alexandria, elevul lui Zenon din Kition, stoicul stoicilor... Luat masa la rudele Elizei, la umbra cedrilor bătrâni. Cânta o grecoaică trist, figura ei pe fundalul lui Poseidon semăna cu corpul unei femei din cortegiul Panateneelor săpat în Partenon. Nicu are o discuție aprinsă cu o rudă despre
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1432969554.html [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
ca exemplu Amfiteatrul ; civilizația de azi n-are așa ceva și asta după două milenii ! Eliza Câmpineanu ne este ghid, zice că e tobă de carte și-i tot dă zor cu Eratostenes din Alexandria, elevul lui Zenon din Kition, stoicul stoicilor... Luat masa la rudele Elizei, la umbra cedrilor bătrâni. Cânta o grecoaică trist, figura ei pe fundalul lui Poseidon semăna cu corpul unei femei din cortegiul Panateneelor săpat în Partenon. Nicu are o discuție aprinsă cu o rudă despre Mein
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1432969554.html [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
greu să scapi de moarte, cât este să fugi de păcat, căci acesta aleargă mai iute ca moartea!” Tot el spunea: „Cu cât va fi mai multă necredință decât credință, cu atât va fi mai multă neexistență decât existență”. Filozoful stoic roman Seneca spunea: „Chibzuiește cum ai putea să părăsești cu sufletul împăcat o viață pe care mulți o îmbrățișează și de care se țin precum cei ce sunt furați de șuvoiul apei se agață de buruieni și de pietre ... Cei mai mulți
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gestul_lipsit_de_demnitate_vavila_popovici_1381372764.html [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
se putea obține acea stare privilegiată, de liniște sufletească netulburată, denumită "ataraxia". Filosofia stoică este o filosofie a omului continuu într-o lume continuă. Nimic nu este mai puternic decât Natura, iar cel înțelept își va realiza natura sa. Potrivit stoicilor, accesul la înțelepciune era condiționat de o adevărată cultură a corpului, mergând de la exerciții de respirație până la reprimări dure. Dorința de stăpânire perfectă a corpului este legată de conceptul de ataraxie, văzută ca absența tulburării, care ar conduce corpul la
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
301 - 305 sub titlul de "Enneade", tot el scriind și "Vita Plotini". Cele 54 de tratatele incluse în "Enneade" sunt, de fapt, comentarii asupra unor teme clasice, din filosofia greacă anterioară (inspirate nu numai din Platon, ci și din Aristotel, stoici, etc.) pe baza cărora, Plotin construiește o doctrină originală. Compuse într-un limbaj eliptic și adesea foarte obscur, cu formulări tatonante, ele expun în chip nesistematic o filosofie extrem de sistematică. Plotin a încercat să concilieze în scrierile sale exigențele raționalității
Plotin () [Corola-website/Science/298974_a_300303]
-
imaginar între un evreu și un creștin, în care Iustin relatează felul în care s-a convertit la creștinism. Căutându-l pe Dumnezeu și mai ales simțind nevoia de a se salva, a încercat să se apropie întâi de un stoic. Acesta însă nu credea el însuși în existența unui Dumnezeu, ceea ce lui Iustin i s-a părut o nebunie. A mers apoi la un Peripatetic, adică un urmaș al lui Aristotel, care i-ar fi solicitat onorariu. L-a părăsit
Iustin Martirul și Filozoful () [Corola-website/Science/303842_a_305171]
-
la Roma din fragedă copilarie, sub îngrijirea devotată a unei admirabile mătuși, soția unui viitor guvernator al Egiptului. Ca tânăr discipol, Seneca va admira mai mulți dascăli greci și latini. Cel mai prețuit dintre acești "directori de conștiință" va fi stoicul Attalus. Arta cuvântului și talentul pedagogic ale lui Attalus vor fi recunoscute chiar și de severul conservator Seneca tatăl, care nu-i iubea pe filosofi și acorda atenție mai ales retoricii. Seneca-fiul se va atașa de gânditorii stoici care își
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
va fi stoicul Attalus. Arta cuvântului și talentul pedagogic ale lui Attalus vor fi recunoscute chiar și de severul conservator Seneca tatăl, care nu-i iubea pe filosofi și acorda atenție mai ales retoricii. Seneca-fiul se va atașa de gânditorii stoici care își îndreptau eforturile spre făurirea unei atitudini de demnitate, umanitate și curaj în fața greutăților și suferințelor vieții. Scopul stoicilor era libertatea interioară, sufletească - scut împotriva nedreptății și tiraniei. În vremea împăratului Tiberiu, învățatul stoic Attalus, profesorul lui Seneca, este
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
Seneca tatăl, care nu-i iubea pe filosofi și acorda atenție mai ales retoricii. Seneca-fiul se va atașa de gânditorii stoici care își îndreptau eforturile spre făurirea unei atitudini de demnitate, umanitate și curaj în fața greutăților și suferințelor vieții. Scopul stoicilor era libertatea interioară, sufletească - scut împotriva nedreptății și tiraniei. În vremea împăratului Tiberiu, învățatul stoic Attalus, profesorul lui Seneca, este alungat din Roma. Această măsură de prigonire făcea parte dintr-o campanie de intimidare și represiune împotriva "opoziției stoice". Reacția
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
se va atașa de gânditorii stoici care își îndreptau eforturile spre făurirea unei atitudini de demnitate, umanitate și curaj în fața greutăților și suferințelor vieții. Scopul stoicilor era libertatea interioară, sufletească - scut împotriva nedreptății și tiraniei. În vremea împăratului Tiberiu, învățatul stoic Attalus, profesorul lui Seneca, este alungat din Roma. Această măsură de prigonire făcea parte dintr-o campanie de intimidare și represiune împotriva "opoziției stoice". Reacția lui Seneca va fi decizia de a părăsi Capitala. A plecat în Egipt, unde putea
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
Nero. Acesta, devenind împărat, l-a implicat în conjurația lui Pison și i-a poruncit să-și ia viața. Seneca și-a tăiat venele fără nici o tresărire. Din voluminoasa sa operă este de reținut morala sa apropiată de cea a stoicilor, dezvoltată în "Questiones naturales". Se opune lui Cicero, pentru care viața socială și datoria de cetățean se aflau pe primul loc. Înțelepciunea consta în a-și cultiva voința de a-și găsi fericirea în virtute, și nu în hazardul bogăției
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
o deosebită pasiune pentru filozofie, insuflată, după propria-i mărturie, de reprezentanții principalelor doctrine din acea vreme (epicureismul, stoicismul, neoacademismul) pe care îi audiase la Roma sau în Grecia, cu unii dintre ei păstrând relații chiar familiare (cum ar fi stoicii Diodotus și Posidonius, academicienii Philon și Antiochos). Cicero se va dedica întru totul filozofiei după anul 56 î.Hr., când, dezamăgit de situația politică, caută un rost al existenței sale în scris, propunându-și să dea Romei o literatură filozofică proprie
Marcus Tullius Cicero () [Corola-website/Science/296779_a_298108]
-
să îi conducă pe barbari, deoarece primii erau meniți pentru libertate, iar ultimii pentru sclavie. Aristotel a ajuns la concluzia că "natura unui barbar și aceea a unui sclav este una și aceeași". Diferențele etnice s-au diminuat sub influența stoicilor, care separau natura de convenție, și considerau că toți oamenii erau egali în fața zeilor, și astfel prin natura lor nu pot fi inegali unul față de celălalt. În timp, "elen" a devenit, după Isocrate, o trăsătură a intelectului și nu a
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
și cinstitului nostru boier, jupan Ianachie postelnic, dreptile lui ocine și cumpărături, din dreptele lui direse: satul Stolniceni pe gîrla și satul Scumpia care este în ținutul Iași, care acest sat i-a fost cumpărătura de la Păscălina cheaghina lui Lupul Stoici logofăt și de la fiul lui Ionașcu Stoici, pentru opt sute și cincizeci de ughi de galbeni... Și deasemenea satul Cucueații în ținutul Iași pe care la cumpărat de la Coste și de la sora lui Ticea, copiii Agafiei și a lui Nasture, nepoții
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
bun în sufletul omului și pentru a-l conduce spre nemurire. Așezând astfel o fundație în privința cunoașterii adevărului dumnezeiesc, el trece în "Paedagogus" la descrierea eticii creștine. Structura lucrării sale nu îl împiedică să preia mari părți de material din stoicul Musonius Rufus, maestrul lui Epictetus; dar pentru Clement, pedagogul real este Logosul încarnat. Prima carte tratează despre bazele religioase ale moralei creștine, iar a doua și a treia despre cazuri individuale de conduită. Cât despre Epictetus, virtuțile adevărate se arată
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
filozofia adevărată iar creștinul perfect este gnosticul perfect—dar iarăși, numai "gnostic conform canoanelor Bisericii" nu ca în secta eretică. Clement pune un mare accent pe îndeplinirea obligațiilor morale. În exprimările sale etice, el este influențat puternic de către Platon și stoici, de la care împrumută mare parte din terminologie. El îl laudă pe Platon pentru că a recomandat ca scopul vieții trebuie să fie obținerea celei mai mari asemănări posibile cu Dumnezeu; iar portretul lui pentru gnosticul perfect se asemănă puternic cu cel
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
laudă pe Platon pentru că a recomandat ca scopul vieții trebuie să fie obținerea celei mai mari asemănări posibile cu Dumnezeu; iar portretul lui pentru gnosticul perfect se asemănă puternic cu cel al omului înțelept așa cum a fost el desenat de stoici. Prin urmare, el își sfătuiește cititorii să-și scuture lanțurile cărnii cât mai repede posibil, să trăiască de parcă ar fi deja în afara trupului și, astfel, să se ridice deasupra lucrurilor lumești. El este un grec adevărat prin prețuirea pe care
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
luminează rațiunea umană. Între conținutul filozofiei, care este rațională, și conținutul credinței, care este revelată, nu există așadar nici un contrast, ci o perfectă armonie. Desigur că nu toate ideile filozofilor pot fi acceptate, însă filozofia lui Platon și cea a stoicilor, pot fi considerate ca fiind iluminate de Logosul Divin. Creștinul este, conform lui Clement, adevăratul gnostic. Credința este principiul și fundamentul filozofiei. Aceasta din urmă are o mare importanță pentru creștinul care vrea să aprofundeze propria credință prin intermediul rațiunii. Logosul
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
noi înșine. Libertatea de tip stoic pornește de la ideea că sclavul nu poate fi decât la fel de liber ca și stăpânul său. Dar ce libertate are un sclav? El are de ales între a se supune sau a fi pedepsit. Potrivit stoicilor, alegerea este a sclavului, chiar dacă opțiunile sale sunt supunerea sau moartea. De fapt, sclavul este constrâns să se supună de frica pedepsei. Adepții stoicismului susțin că pentru a fi liberi, trebuie să ne eliberăm de orice temere prin capacitatea de
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]