28 matches
-
continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22 decembrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitalul, „tehnologia” și experiența necesare. Medicul urbei e romîn, ba și unul din spițeri, dar dentistul și subchirurgul sînt, multă vreme, doar evrei. Evreii se afirmă și în mica industrie de prelucrare a lemnului și a metalelor. Ei dau cei mai mulți stoleri, butnari, lăcătuși, tinichigii. Mai rar, dar îi găsești și printre zidari. La începutul anilor ’80, cîțiva dintre ei, puțini, se declară „muncitori” (vorbă prin care, atunci, adesea, se înțelegea „zilieri”), categorie bogat ilustrată de romîni. Romînii dețin exclusivitatea ca funcționari
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu produse de lux era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura marfa de la Paris. Tot în această perioadă, românii, alături de unguri, dețineau majoritatea și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari, stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]