1,177 matches
-
rușii au fost ajutate și de Sir Robert Sutton (ambasadorul Angliei) împreună cu Jakob Colyen (ambasadorul Olandei) despre care am mai amintit. Problema cea mai grea era relația cu Poarta. Neintervenția lui Brâncoveanu în 1711, defecțiunea lui Toma Cantacuzino și denunțurile stolnicului Constantin și fostului spătar Mihai Cantacuzino care se foloseau și de Dumitrașcu Racoviță (ginerele lui Mihai Cantacuzino și frate cu fostul domnitor al Moldovei Mihai Racoviță aflat în surghiun la Istanbul) ca și intrigile regelui Carol XII al Suediei, stabilit
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
pe de o parte, în politica înțeleaptă de echilibru între Poarta otomană, intrată în declin, și puterile creștine, aflate în ofensivă, pe care prevăzătorul domn a dus-o în exterior cu ajutorul sfetnicilor săi credincioși, și mai ales al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino, care-l crescuse de la vârsta de un an (din 1655), fiindcă tatăl său, Papa Brâncoveanu, fusese ucis de semenii răsculați, iar pe de altă parte în politica de pacificare a spiritelor dusă în interiorul țării prin eliminarea sau compromiterea
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
de altă parte în politica de pacificare a spiritelor dusă în interiorul țării prin eliminarea sau compromiterea adversarilor cu care nu a putut ajunge la înțelegere. Cancelaria secretă a domnitorului - o adevărată structură de intelligence Domnitorului Constantin Brâncoveanu și unchiului său, stolnicul Constantin Cantacuzino 2, le era clar că inițierea măsurilor menite să asigure existența Țării Românești ca stat nu era posibilă fără o cunoaștere prealabilă a intențiilor ostile și acțiunilor probabile sau în curs de desfășurare ale dușmanilor din exterior. De
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
sub protecția mantiei întunericului, soseau necontenit agenți osteniți de drumuri care aduceau vești bune sau rele din toate părțile. Preluate de la agenți, informațile erau analizate și sintetizate în odăile cancelariei Curții domnești de numeroși slujbași, a căror conducere era încredințată stolnicului Constantin Cantacuzino. Sub directa supraveghere și îndrumare a acestuia, au tălmăcit, redacat și scris multă vreme: Giovanni Candido Romano și Anton Maria Del Chiaro, secretari domnești pentru limba italiană; medicul Bartholomeo Ferratai, secretar pentru limba germană; Nicolae Folos de Wolf
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
fără nici o reticență. Referindu-se la acest aspect, într-un raport adresat împăratului Leopold , contele Luigi Ferdinando Marsigli arăta că a văzut personal la Brâncoveanu un sac plin cu scrisori interceptate.3 Italianul Niccolo de Porta, secretarul intim și bibliotecarul stolnicului Constantin Cantacuzino, era în același timp și specialistul în despecetluirea și deschiderea scrisorilor precum și în închiderea și pecetluirea acestora în condiții care să nu permită să se observe că au fost violate. Exploatarea în orb, înțelegând prin aceasta situația îi
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
abilitate discuțiile obține de la interlocutorii săi date despre care aceștia nu-și dau seama că le divulgă, constituia unul dintre procedeele frecvent folosite la curtea lui Brâncoveanu pentru obținerea informațiilor. Neîntrecut în această privință la ospețele organizate la curtea domnească, stolnicul Constantin Cantacuzino nu pierdea ocazia de a iscodi pe dregătorii străini invitați și de a obține de la ei datele care îl interesau. „Conversația lui plăcută, presărată cu vorbe de duh, dar și cu savante citate latinești, îi câștiga pe comeseni
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
de seamă la întrebările meșteșugite prin filiera cărora multe dintre tainele lor diplomatice le strecurau în conștiința subtilului conviv. Vinul domneasc însă era făcut să dezlege limbile și, dacă judecata unora din oaspeți era estompată de aburul lui, cea a stolnicului era mai vie și mai ascuțită, ca unul ce era deprins a gusta mai des din nobila băutură. Bătrânul boier era un mare iubitor de prânzuri bune du vinuri alese. Gustul său rafinat îl făcea să prețuiască tot ce era
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
să prețuiască tot ce era plăcut simțurilor si era mulțumit când împrejurările îl ajutau să îmbine la mese bucatele gustoase cu discuțiile interesante ale unor oaspeți învățați”. 4 Emisarii și agenții guvernelor străine primiți de domnitorul Constantin Brâncoveanu și de stolnicul Constantin Cantacuzino în casele domnești de la Cotroceni, Mogoșoaia, Potlogi etc. Aduceau cu ei știri prețioase, pe care ce doi iluștri bărbați de stat le foloseau în interesul lor și a Țării Românești. Pentru a înșela vigilența agenților turci care mișunau
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
pus în evidență necesitatea utilizării pe scară largă a cifrului atât în corespondența diplomatică a vremii, cât și în numite însemnări cu conținut compromițător în situația în care ar fi fost cunoscute de adversari. Cu ocazia studiilor făcute în Italia, stolnicul Constantin Cantacuzino se inițiase și în tainele criptografiei, folosită în secolul al XIV-lea în rapoartele ambasadorilor venețieni și răspîndită pe vremea lui Brâncoveanu în toate cancelarile statelor europene. La rândul său, Constantin Brâncoveanu îți însușise acest procedeu de asigurare
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
la bogățiile țării, veniturile și obligațiile față de Poartă, circulația monetară, forțele armate, monumentele etc. În sfârșit, scrierile istorice, geografice, etnografice și de artă militară completau izvoarele de informare ale cancelariei lui Constantin Brâcoveanu, cancelarie condusă de iscusitul cărturar al vremii, stolnicul Constantin Cantacuzino. O activitatea informativă benefică țării și domnitorului Prin activitatea informativă desfășurată cu asiduitate de numeroși agenți răspândiți în toată Europa, cancelaria domnească a Țăriii Românești urmărea să cunoască: raportul real de forțe pe plan internațional; intențiile marilor puteri
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
sentimentale ale lui Ludovic l XIV-lea și ale altor personalități, precum și implicațiile acestor aventuri pe diverse planuri; conspirațiile urzite de adversarii politici atât în interior cât și în exterior etc. Cunoașterea acestor realități a permis domnitorului Constantin Brâncoveanu și stolnicului Constantin Cantacuzino să aprecieze că imperiul otoman, deși se afla în acceptarea suzeranității Austriei, chiar dacă ar fi fost posibilă, nu însemna altceva decât schimbarea unei stăpâniri cu alta care se anunța a fi cu mult mai greu de suportat; politica
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
constituiau laolaltă principalul mijloc de realizare a acestei politici. Triumful politicii lui Constantin Brâncoveanu a fost asigurat pe o perioadă de peste două decenii de coeziunea care a existat între el și cei mai apropiați sfetnici în frunte cu unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Disensiunile intervenite între domnitor și frații Cantacuzino au constituit cauzele sfârșitului tragic al tuturor. De această dată mijloacele și metodele specifice muncii informative și contrainformative au fost folosite în scopuri distructive. După primirea plângerii false, vizirul a hotărât
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
la Târgoviște, de unde le-ar fi mai ușor să se refugieze la Brașov. Consfătuindu-se și cu o parte dintre dregătorii săi, aceștia l-au sfătuit să rămână pe loc. Referindu-se la informația primită de la medicul Antonio Corai (Corea), stolnicul Constantin Cantacuzino, „pentru a risipi orice bănuială din partea domnului, îi spuse cu un aer indiferent că grecului i-ar fi trebuit bani, sărbătorile pascale fiind aproape”. Lăsându-se convins de netemeinicia informației primite, domnitorul a distrus scrisoarea fără a răspunde
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
urmat apoi sigilarea vistieriei și scotocirea întregului palat domnesc în vederea confiscrii tuturor bunurilor domnitorului. A doua zi (6 aprilie 1714), la ora prânzului, a sosit în București imbrihorul, care a instalat ca domn al Țării Românești pe Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. După îndelungate torturi aplicate în scopul de a obține declarații cu privire la locurile unde erau ascunse sau depuse prezumtivele bogății care în imaginația turcilor dobândiseră proporții fantastice din moment ce îl numeau de multă vreme Altîn-bei (pințul aurului), la data de
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
decapitați în public într-una din piețele din apropierea seraiului sultanului. La sinistrul spectacol a asistat însuși sultanul Ahmed al III-lea, precum și reprezentanții diplomatici ai Rusiei, Austriei, Franței, Angliei, Veneției, Olandei, Poloniei și Suediei. O soartă asemănătoare a avut și stolnicul Constantin Cantacuzino și fiul său, Ștefan Cantacuzino, numit domn al Țării Românești în locul lui Constantin Brâncoveanu. Ei au fost ridicați de la palatul domnesc din București în seara zilei de 13/25 ianuarie 1716. La Constantinopol au fost întemnițați la Edicule
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
au fost ridicați de la palatul domnesc din București în seara zilei de 13/25 ianuarie 1716. La Constantinopol au fost întemnițați la Edicule și apoi uciși în noaptea de 6/7 iunie 1716. Colaborarea rodnică dintre domnitorul Constantin Brâncoveanu și stolnicul Constantin Cantacuzino a ridicat timp de peste două decenii prestigiul Țării Românești față de marile puteri europene. Dimpotrivă, discordia dintre ei le-a hărăzit un sfârșit tragic și a făcut să se abată asupra țării mari nenorociri. La împlinirea a 300 de
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
asemenea, “cultură - alături de informare, educație și divertisment - înseamnă misiunea publică a SRR” și credem că, respectând aceste convingeri, managementul postului Radio România Actualități va readuce grila de programe la standardele valorilor fundamentale naționale” Iată și lista semnatarilor: Acad. Constantin Balaceanu Stolnici Acad. Eugen Simion Acad. Dan Haulica Acad. Răzvan Theodorescu Acad. Sorin Dumitrescu Mircea Cărtărescu Ana Blandiana Romulus Rusan Radu Ciuceanu Radu Boroianu Georgeta Filitti Andrei Oisteanu Vintilă Mihăilescu Augustin Buzura Dan C. Mihăilescu Ștefan Cazimir Alex Ștefănescu Florin Iaru Dan
„ Derapajul ” Radio România Actualităţi [Corola-blog/BlogPost/93614_a_94906]
-
asemenea,“cultura - alături de informare, educație și divertisment - înseamnă misiunea publică a SRR” și credem că, respectând aceste convingeri, managementul postului Radio România Actualități va readuce grila de programe la standardele valorilor fundamentale naționale. Semnatari: IPS Ioan Robu Acad. Constantin Bălăceanu Stolnici Acad. Răzvan Theodorescu Acad. Sorin Dumitrescu Acad. Eugen Simion Acad. Dan Hăulică Prof. Radu Ciuceanu Radu Boroianu Georgeta Filitti Ștefan Cazimir Andrei Oișteanu Alex Ștefănescu Florin Iaru Mircea Cărtărescu Dan C. Mihăilescu Radu Paraschivescu Augustin Buzura Vintilă Mihăilescu Dan Mircea
Protest amplu la Radio România, față de grila de programe by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77803_a_79128]
-
de vătafi de călărași. În timpul lui Constantin Brâncoveanu(16881714), de pildă, funcționa o cancelarie numeroasă, care primea informații și întreținea legături prin corespondență cu multe țări. Scrisorile erau redactate, după caz, în latină, italiană, germană, turcă etc. În același timp, stolnicul Constantin Cantacuzinoăun fel de ministru de externe) era în corespondență cu personalități de seamă ale vremii: țarul Rusiei, împăratul Austriei, regele Poloniei, patriarhul Ierusalimului și alții. Deși, jugul otoman a fost o piedică în dezvoltarea normală a celor două Țări
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pricep că PNL nu era lucru curat și agresivitatea și șefii. Tineri ai PNL erau din grupul colaboratorilor sau ofițeri sub acoperire, alții bătrâni cam bănuiam că au colaborat și pe filiera familie mele știam cert despre unii. Despre Bălăceanu Stolnici sigur, căci o mătușa a mea lucra cu d-na Aslan. Eu în 1990 am avut noroc. Cerință Europei ca să intrăm în ea era să avem populația pe computer și cărți de identitate/pașapoarte compatibile cu ei. Instituția SINTA acum
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
construit cu imense eforturi și jertfe. Co ntinuăm să fim conduși de foste activiste de partid, membri ai securității, turnători, care dacă s-ar da lista reală, toți am rămâne muți de uimire. Deja câteva nume apărute Mona Musca, Bălăceanu Stolnici, tatăl vitreg al lui Tăriceanu, președinte de onoare PNL Ionescu Quintus, mitropoliții Anania, Corneanu, Pimen arată cât de adâncă a fost colaborarea cu partidul stat și cât de ipocriți sunt cei care ne conduc, care sunt o încrengătura de nepotisme
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
șine de oțel, întocmai cum le-a cerut Ștefan. Ce a ieșit a fost o cale ferată, dar cum ea pe atunci nu avea nu-me, pentru că nu mai fusese alta înainte, oamenii au poreclit-o Calea Nebunului, gândind că fiul stolnicului s-a tulburat la cap, dar n-a spus nici unul pâs, cunoscân-du-l de șturlubatec și zălud, și zburdalnic". (p. 62) Dacă trenul lui Ștefan poate fi luat ca o săgeată ironică aruncată de prozator teoriilor protocroniste, mai bizar este un
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
-mi explic mecansimul lăuntric al unui artist excentric în cel mai strict sens al cuvîntului. Ciudat specimen acest Joachim Wittstock! Noi românii spuneam despre Alexandru Paleologu că este ultimul boier român, dar mai sînt și Neagu Juvara și controversatul Bălăceanu Stolnici și cine-i mai știe, că nimic nu se pierde... Joachim Wittstock aparține și el unei vechi elite germane din Hermannstadtul copilăriei mele, pe care nu-l mai găsesc nici în această zgomotoasă Capitală culturală europeană decît cînd cutreiera ulițele
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
de june berbant și, mai pe urmă, de bătrîn păstrîn-du-și "hîrburile" la fereală, printre blocurile "noii or-dini". Istorisirea începe cu Domnul Tudor, în 19 martie 1821. Mersul pe poduri, casele unde a poposit (fotografia uneia dintre ele, aparținînd în epocă stolnicului Giani Oră-șanu, e reprodusă în carte) dau prilej de incursiuni în viața vechilor familii. Zapisuri și planuri municipale sînt desfășurate spre a se găsi istorii omenești, prietenii, moșteniri, trădări care, înnodate, fac odgonul istoriei mari. De pildă, aceeași casă Orășanu
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]