102 matches
-
substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pulberi, polen, diferite organe de înmulțire ale microorganismelor. Infecția. Aceasta presupune stabilirea unor relații intime între agentul patogen și planta gazdă, moment în care patogenul pătrunde în planta pe care o infectează. Pătrunderea în interiorul plantelor se realizează: prin intermediul deschiderilor naturale: stomate, lenticele. În acest mod, infecția este realizată de majoritatea bacteriilor și de unele ciuperci (mane). prin intermediul unor vectori (ex. virusurile introduse de insecte, nematozi, acarieni); prin contactul între plante (în special plantele care prezintă formațiuni fragile perișori) virusurile; prin străpungere
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale (stomate, hidatode, lenticele) sau prin leziuni provocate mecanic sau de către insecte. După stabilirea relațiilor de parazitism cu gazda începe multiplicarea bacteriilor. Bacteriile care sunt localizate în vasele conducătoare pot fi antrenate de către seva plantei și în acest caz, simptomele parazitare nu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari ierbacei, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2, adică de când prezintă osteolul stomatelor deschis și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de momentul când se produce infecția. În primăvară, petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se îngălbenesc și se acoperă cu sporangiofori și sporangi de culoare albă pe timp umed "rot-gris" sau se brunifică și se usucăpe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din sporangiofori și sporangi, deoarece bacele tinere prezintă stomatele epidermei deschise, neacoperite de pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și se usucăpe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din sporangiofori și sporangi, deoarece bacele tinere prezintă stomatele epidermei deschise, neacoperite de pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din sporangiofori și sporangi, deoarece bacele tinere prezintă stomatele epidermei deschise, neacoperite de pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de Toni., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celule haustori sferici sau piriformi din camera substomatică. După o perioadă de hrănire, ciuperca emite în afară, prin osteolul stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial sporangiofori ce poartă sporagi mici. Sporangioforii sunt ramificați în treimea superioară, prezentând 5-6 ramuri perpendiculare unele pe celelalte, ultimele terminații purtând denumirea de sterigme de care se prind sporangii. Sporangioforii au dimensiuni între 300-1200 µm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de aer și duși la distanțe mari. Ei își pot păstra viabilitatea 7-8 zile. Ajunși pe organele viței de vie, sporangii germinează în picăturile de apă timp de 1,5 ore și produc filamente de infecție ce pătrund prin osteolul stomatelor în țesuturile plantei gazde. Aceste infecții, produse de zoosporii ce sunt eliberați prin germinarea sporangilor poartă denumirea de infecții sau contaminări secundare. În primăvară, oosporii germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de 15-20 de zoospori biflagelați. În timpul ploilor repezi din primăvară, zoosporii eliminați din sporange, plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, își resorb flagelii, produc filamente de infecție și pătrund în țesuturile planteigazdă prin osteolul stomatelor. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece oosporii germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și în funcție de umiditate) contaminările primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Uneori, oosporii pot germina de timpuriu, înainte ca
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la zoospori sau chiar direct la filamente de germinație (dacă temperatura este de mai mare de 12oC). Dintr-un sporange apar cel puțin 8 zoospori globuloși cu 2 cili, ce se deplasează în apa de pe frunze și dau infecții prin stomate.Incubația durează 6-8 zile după care apare o nouă generație de sporangi. Formarea acestora este împiedicată de temperaturi mai mari de 20oC și de uscăciune. Transmiterea ciupercii de la plantă la plantă, se face prin sporangii vehiculați de vânt și apa
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de discuri disjunctoare. La maturitate, aceștia presează asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între 0-20oC (cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili pentru germinarea zoosporangilor din care ies 5-8 zoospori biflagelați, ce vor infecta prin stomatele frunzelor. În urma procesului sexuat, în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile de incubație apar simptomele evidente și o nouă generație de conidii. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de strome din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
simpli sau ramificați, mai groși la bază și susțin conidii pluricelulare, alungite, hialine, rotunjite la bază și ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi saprofitate, ciuperca va forma în primăvară noi generații de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea germinează la +26...+32oC, în condițiile unei umidități de 60-90 %, formând
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ataca și semințele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului (fig. 19). Transmitere-răspândire. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20șC. Sporii germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile apar simptomele evidente și o nouă generație de spori. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de micelii uscate, din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușie-negricioasă, membrana se rupe și sunt puși în libertate sporii ciupercii. Transmitere-răspândire. Sporii de rezistență formați în tumori rămân în sol, au o perioadă de repaus și după germinare formează spori care produc infecții locale prin răni, mai rar prin stomate sau prin străpungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este nevoie de o temperatură de 8-36șC (optima 26 30șC) și de o umiditate ridicată. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspăt sau cu îngrășăminte pe bază de azot, sensibilizează plantele la atacul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în care s-au recoltat semințe de la fructele atacate, atacul poate apărea pe tinerel Evoluția bolii este mai rapidă pe solurile cu umiditate medie și la temperaturi cuprinse între 1821șC. Pătrunderea ciupercii în plantă se face fie prin deschiderile naturale (stomate), fie direct și este favorizată de o umiditate atmosferică cuprinsă între 85-90 %. Prevenire și combatere. În vederea evitării infecțiilor se recomandă pentru sere, dezinfectarea solului cu Dazomet, iar pentru câmp, un asolament de 3-4 ani. Sămânța va proveni numai din fructe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
20 27șC, infecțiile urmează rapid, în 12 zile apărând noi generații de spori. Sporii iernează pe resturi vegetale (unde pot rezista chiar 21-27 luni) și vor germina la temperaturi cuprinse între 3-32șC, formând un miceliu ce pătrunde prin deschiderile naturale (stomate) în țesuturi. Cercetările întreprinse asupra acestei ciuperci, au semnalat prezența a două rase fiziologice, precum și faptul că nici un soi sau o populație locală nu este imună la atacul ciupercii. Soiul Natalia omologat în 2003 este tolerant la această boală. Din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
multiplică, în pământul de lângă rădăcinile grâului (dacă semănăm grâu după ardei,tomate). Temperatura de 23-28șC și umiditatea atmosferică de peste 85 % declanșează atacul, iar precipitațiile însoțite de vânt asigură răspândirea bacteriei, care pătrunde în plantă prin răni sau prin deschiderile naturale (stomate). Prevenire și combatere. Cultivarea de soiuri rezistente este o măsură foarte eficace, însă nu există soiuri imune. Răsadul va fi produs în sol dezinfectat termic sau chimic, iar pe parcursul vegetației se vor face tratamente chimice cu: Dithane M-45 sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]