101 matches
-
facilitează mult cunoașterea topografică și structurală a substanței albe și cenușii, a cordoanelor și fasciculelor nervoase și se ușurează mult înțelegerea realizării arcului și actului reflex. Alt exemplu este cel al machetei cu secțiunea transversală prin frunză, unde se evidențiază stomatele, epiderma superioară și inferioară, țesutul palisadic și lacunos, dispoziția țesuturilor conducătoare; toate aceste structuri ușurează mult înțelegerea circulației sevei, fotosinteza, respirația. Prin urmare, machetele îndeplinesc pentru învățare nu numai funcția intuitiv-informativă, ci și cea formativă. Profesorul de specialitate poate face
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
varză este acoperită de cuticulă, un strat subțire de ceruri, care poate fi continuu, sau sub formă de granule, solzi. Prunele și strugurii au epiderma acoperită cu pruină. Piersicile și agrișele au epiderma prevăzută cu perișori. Legumele de frunze au stomate în epidermă, iar fructele și tulpinile au formațiuni similare numite lenticele, care permit schimbul de gaze și vapori cu exteriorul. Rizoderma (epiderma rădăcinilor) are și ea lenticele. Suberul este un țesut de apărare secundar care este alcătuit din mai multe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de cartof insuficient suberificați, din soiuri timpurii, pierd apa mult mai ușor prin deshidratare și transpirație. Cartofii de toamnă nu se recoltează până nu se face proba decojirii (suberificării). Cutinizarea este diferențiată structural în funcție de specie. Cuticula nu acoperă lenticelele sau stomatele, care participă la transpirație înainte de recoltare. După recoltare, stomatele se închid. După Burton, (1982) intensitatea transpirației epidermei cutinizate este de 0,17 mg/cm 2 mbar/h la castraveți; 0,04 mg/cm2 mbar/h la tomate și 0,1
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mult mai ușor prin deshidratare și transpirație. Cartofii de toamnă nu se recoltează până nu se face proba decojirii (suberificării). Cutinizarea este diferențiată structural în funcție de specie. Cuticula nu acoperă lenticelele sau stomatele, care participă la transpirație înainte de recoltare. După recoltare, stomatele se închid. După Burton, (1982) intensitatea transpirației epidermei cutinizate este de 0,17 mg/cm 2 mbar/h la castraveți; 0,04 mg/cm2 mbar/h la tomate și 0,1 mg/cm2 mbar/h la varză. Căpățânile de varză
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
parțială a vaporilor de apă din atmosferă și deficitul de saturație în vapori. Transpirația produselor horticole este proporțională cu acest deficit. Apa circulă prin țesuturi sub formă lichidă iar în spațiile lacunare sub formă de vapori. Ea se elimină prin stomate, lenticele, cuticulă, caliciu, peduncul sau prin suprafețele lezate. Presiunea vaporilor de apă la nivelul celulelor este mai mare decât a vaporilor din mediul extern. Acest fapt determină un flux continuu de vapori din interiorul produselor spre exterior. Umiditatea relativă a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
legată de particularitatea lor morfologică, anatomică, biochimică (concentrația în săruri, presiunea osmotică a sucului celular, prezența fitoncidelor, pH-ul, sistemul enzimatic etc.), dar și de starea lor de integritate. Rezistența pasivă se datorează structurii și texturii specifice. Microorganismul infiltrat prin stomate, pori sau leziuni, intră în contact cu rezistența activă a citoplasmei, nucleului și vacuolei. La soiurile rezistente, plasmalema își mărește mai greu permeabilitatea sub acțiunea hidrolazelor emise de microorganismul parazit, iar exosmoza substanțelor organice și anorganice din celula parazitată se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
peste un centimetru [3]. Rareori congenitale, defectele diafragmului poros sunt de obicei dobândite prin alterarea integrității diafragmului afectat de diverse patologii abdominale [18, 21, 23, 26]. Kirschner atrage atenția asupra diferențierii clare între diafragmul poros și stomele peritoneale diafragmatice (peritoneal stomata), acestea din urmă evidențiabile doar prin microscopie electronică, neputând, deci, permite transferul rapid transdiafragmatic al fluidelor în situațiile patologice ce urmează a fi descrise [7]. Kirschner a clasificat afecțiunile în care apare sindromul diafragmului poros în funcție de substanța ce traversează diafragmul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
pulberi, polen, diferite organe de înmulțire ale microorganismelor. Infecția. Aceasta presupune stabilirea unor relații intime între agentul patogen și planta gazdă, moment în care patogenul pătrunde în planta pe care o infectează. Pătrunderea în interiorul plantelor se realizează: prin intermediul deschiderilor naturale: stomate, lenticele. În acest mod, infecția este realizată de majoritatea bacteriilor și de unele ciuperci (mane). prin intermediul unor vectori (ex. virusurile introduse de insecte, nematozi, acarieni); prin contactul între plante (în special plantele care prezintă formațiuni fragile perișori) virusurile; prin străpungere
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rizomi, tuberculi); prin sol, în cazul în care aici rămân resturi ale plantelor parazitate; prin plantele perene infectate; prin insecte, animale, păsări, nematozi; prin mașini, unelte și ambalaje; prin apă sau prin aer. În plantă bacteriile pătrund prin deschiderile naturale (stomate, hidatode, lenticele) sau prin leziuni provocate mecanic sau de către insecte. După stabilirea relațiilor de parazitism cu gazda începe multiplicarea bacteriilor. Bacteriile care sunt localizate în vasele conducătoare pot fi antrenate de către seva plantei și în acest caz, simptomele parazitare nu
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari ierbacei, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2, adică de când prezintă osteolul stomatelor deschis și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcție de momentul când se produce infecția. În primăvară, petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie, au un contur difuz, atingând dimensiuni ce
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se îngălbenesc și se acoperă cu sporangiofori și sporangi de culoare albă pe timp umed "rot-gris" sau se brunifică și se usucăpe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din sporangiofori și sporangi, deoarece bacele tinere prezintă stomatele epidermei deschise, neacoperite de pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și se usucăpe timp secetos. Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din sporangiofori și sporangi, deoarece bacele tinere prezintă stomatele epidermei deschise, neacoperite de pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Bobițele se acoperă cu un puf albicios format din sporangiofori și sporangi, deoarece bacele tinere prezintă stomatele epidermei deschise, neacoperite de pruină, ceea ce permite ieșirea acestora în exterior. Infecția pe boabe continuă și după închiderea stomatelor, când ciuperca pătrunde prin stomatele ce se găsesc pe partea lățită a pedicelului de la baza bobului cât și prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Bobițele atacate se brunifică, se zbârcesc și uneori se desprind de pe ciorchine și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de Toni., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celule haustori sferici sau piriformi din camera substomatică. După o perioadă de hrănire, ciuperca emite în afară, prin osteolul stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial sporangiofori ce poartă sporagi mici. Sporangioforii sunt ramificați în treimea superioară, prezentând 5-6 ramuri perpendiculare unele pe celelalte, ultimele terminații purtând denumirea de sterigme de care se prind sporangii. Sporangioforii au dimensiuni între 300-1200 µm
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de aer și duși la distanțe mari. Ei își pot păstra viabilitatea 7-8 zile. Ajunși pe organele viței de vie, sporangii germinează în picăturile de apă timp de 1,5 ore și produc filamente de infecție ce pătrund prin osteolul stomatelor în țesuturile plantei gazde. Aceste infecții, produse de zoosporii ce sunt eliberați prin germinarea sporangilor poartă denumirea de infecții sau contaminări secundare. În primăvară, oosporii germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de 15-20 de zoospori biflagelați. În timpul ploilor repezi din primăvară, zoosporii eliminați din sporange, plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, își resorb flagelii, produc filamente de infecție și pătrund în țesuturile planteigazdă prin osteolul stomatelor. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece oosporii germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și în funcție de umiditate) contaminările primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Uneori, oosporii pot germina de timpuriu, înainte ca
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din fructificațiile asexuate ale patogenului . Agentul patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la zoospori sau chiar direct la filamente de germinație (dacă temperatura este de mai mare de 12oC). Dintr-un sporange apar cel puțin 8 zoospori globuloși cu 2 cili, ce se deplasează în apa de pe frunze și dau infecții prin stomate.Incubația durează 6-8 zile după care apare o nouă generație de sporangi. Formarea acestora este împiedicată de temperaturi mai mari de 20oC și de uscăciune. Transmiterea ciupercii de la plantă la plantă, se face prin sporangii vehiculați de vânt și apa
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de discuri disjunctoare. La maturitate, aceștia presează asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între 0-20oC (cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili pentru germinarea zoosporangilor din care ies 5-8 zoospori biflagelați, ce vor infecta prin stomatele frunzelor. În urma procesului sexuat, în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile de incubație apar simptomele evidente și o nouă generație de conidii. Ciuperca iernează în resturile vegetative de pe sol sub formă de strome din care în primăvară vor apărea noi spori. În condiții de monocultură atacul este
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
simpli sau ramificați, mai groși la bază și susțin conidii pluricelulare, alungite, hialine, rotunjite la bază și ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi saprofitate, ciuperca va forma în primăvară noi generații de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea germinează la +26...+32oC, în condițiile unei umidități de 60-90 %, formând
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice ale nervurilor foliare blochează eficient extinderea unor agenți patogeni de natură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]