157 matches
-
cu centimetru. Încep de la tălpile lungi, cu piele fină. De multe ori mă întreb cum au bărbații piele așa de fină pe talpă, parcă de bebeluși?! Poate, datorită faptului, că nu-și chinuie picioarele cu tot felul de încălțăminte incomoda, strâmta, tocuri la modă, pantofi decupați în fața sau în spate. Mângâierea tălpilor mă absoarbe, vreau să intuiesc toate muncile fizice desfășurate pe teren, în grădina sau pe câmp, dar nu dau de nicio bătătura de care sa ma împiedic. Șezlongul alb
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
un băiat bun și eu îți doresc tot binele din lume. Apoi duminica l-a găsiut pe Doriian îmbrăcat ca de obicei, tanti Ana îi stopase costumul în câteva locuri, mai păstra în cufă o cămașă aproape nouă, nițțel mai strâmtă dar nu se vedea, cravat o împrumutase de la un coleg, pantofii bine lustruiți. Se sculase devreme și patruala pe culoar făsă să scape o clipă din vedere poarta căminului. - Doriane, ești aici? - Da, domnule administrator. - Poftim înăuntru. A venit mama
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PARTEA A DOUA) de ION UNTARU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_parte_ion_untaru_1389672342.html [Corola-blog/BlogPost/347366_a_348695]
-
de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar capul și-l acopereau cu așa numită cușmă (căciulă) confecționată
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Nu am cuvinte, astăzi, să-i descriuDezamăgirea-n versuri, dar subscriu...(din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XXI. JOC, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac, Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac, Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac, Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac. Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ambalată simplu, vrac, Ne-agățăm de vagi speranțe, precum vița pe arac, Ne mai dăm de ceasul morții, când ne facem de spanac Ori primim, de la natură-n față câte-un bobârnac. Citește mai mult Azi trăim în lumea noastră, strâmtă cât un vârf de ac,Ne simțim păpuși din cârpe, proaspăt scoase în cerdac,Suntem înveliți în zdrențe, dar ne credem în bumbac,Și ne cernem năzuințe, singuri, în al nostru veac.Ne-mbătăm cu gânduri stranii, stinse în aurolac
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
cartelele de trai le vând mai scumpe reptilele de felul lor avide și-au lipit pe față câte-o mască: au și ele dreptul să trăiască în congregații, sindicate sau partide suntem împinși cu toți într-o arenă ce se strâmtează-n fiecare zi ce greu se mai conjugă azi a fi, când ușa ne-o păzește o hienă! Referință Bibliografică: Trubadurii vor cânta poeme / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de
TRUBADURII VOR CÂNTA POEME de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Trubadurii_vor_canta_poeme.html [Corola-blog/BlogPost/350844_a_352173]
-
mai cu seamă și în primul rând, am simțit-o. De mine, doamna Gabi s-a îndrăgostit din prima, cum m-am îndrăgostit și eu de ea. Mă duc des în atelierul ei, că mereu am ceva de scurtat, de strâmtat, de modificat în vreun fel. De fiecare dată, ne certăm. Eu cu ea pentru că refuză să-mi ia bani, ea cu mine pentru că nu accept să refuze să-mi ia bani. Uneori trec doar să-i las un buchet de
Povestiţi-mi despre un om bun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21298_a_22623]
-
fiindcă încă n-am probat nimic din ce vinde. Ezită puțin, dă să plece, după care năvălește asupră-mi ca o fiară însetată de sânge: - Dar să știți... să știți că avem croitorii noștri. Vă putem lua măsuri și putem strâmta rochița, să fie bună pentru dumneavoastră... - Aaa, nu, mersi... - Dar nu este nici o problemă, să știți, avem croitorii noștri... Mai avea un pic și se tăvălea pe jos, ca să mă convingă. Mai avea un pic și se agăța de mine
Arătaţi superb! Dumnezeule, cât de superb arătaţi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20108_a_21433]
-
nebuni, dar în limite normale. • Somnul rațiunii naște și tâmpenii, nu numai monștri. Sunt de acord să ai părerea ta, dar nu să o contrazici pe a mea. • A fost o seară de vis... Că m-am culcat devreme. Foamea strâmtează mațul, dar ascute spiritul (Vlad Nicolau). • Întotdeauna prostii sunt ceilalți. Sunt formidabili câinii dresați... Probabil că l-au citit pe Pavlov. Tipul e pe creier spălat, apretat și călcat. • Artă este o minciună care exprima adevărul (Pablo Picasso). • Unde-i
ZICERI (59/60) DUBLĂ INVIDIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_59_60_dorel_schor_1387101632.html [Corola-blog/BlogPost/363485_a_364814]
-
este o succesiune de puțuri largi separate de mici târâșuri și meandre urmat de un sector de strâmtori și mici săritori iar în zona finală puțuri de mari dimensiuni, fiind dezvoltate în clopot sau pe fracturi. Urmează o galerie foarte strâmta, aproximativ orizontală, lungă de , unde apare un râu, care după ce parcurge galeria, se varsă într-un afluent al activului principal al sistemului. Peșteră este intens cercetată de biospeologii ISER Cluj Napoca. Peșteră este închisă și poate fi vizitată numai cu aprobarea
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
Iisus despre rugăciune, îngrijorare, credința: Rugăciunea (Luca 11,1-13.) Judecătorul răutăcios, fariseul și vameșul (Luca 18,1-14.) Problemă vieții veșnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29-37.); Maria și Marta (Luca 10,38-42.); Tânărul bogat (Marcu 10,17-31); Calea largă și cea strâmta (Lua 13,22-30.); Bogatul și Lazăr cel sărac (Luca 16,19-31.) 9. Problemă: "cine este Iisus?" Oamenii vor să vadă semne: Profet în propria țară (Matei 13,53-58.); Regina Sudului (Matei 12,38-42.) Titluri distinctive: Fiul Omului; Fiul lui Dumnezeu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
se termină brusc deasupra văii principale, colectoare. Ele au primit denumirea de vai suspendate sau troghuri. Un aspect deosebit îl prezintă văile glaciare îmbucate formate dintr-un uluc larg, în interiorul căruia a fost sculptată o vale mai recenta și mai strâmta. Profilul longitudinal al văii glaciare are mari denivelări, formând praguri pe rocile mai dure și cuvete sau bazinete largi pe rocile mai moi. Ele rezultă din procesul de subsăpare glaciară. Primul prag este cel care separă circul de valea glaciară
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
germană, este doar aceea că la sud, în partea românească, străzile sunt mai largi și distanța între case mai mică pe când la nord este invers. Străzile în sud s-au format pe porțiunea de vârf de pământ care s-a strâmtat, pe când la nord fiind mai mult spațiu, curțile și grădinile sunt mai largi. Strada principală a satului românesc (astăzi JNA) adânc s-a înfipt în creasta diluvială a terasei încât a primit o formă dreaptă și o lungime mai mare
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
contelui Roger I al Siciliei, Nocera fusese reședința centrală a uneia dintre subdiviziunile, fie "actus", fie "comitatus", a Principatului de Salerno. Există unele certitudini asupra faptului că vechile subdiviziuni teritoriale ale principatului au supraviețuit cuceririi normande. Nocera, străjuind o vale strâmta ce asigură legătură Principatului de Salerno cu cel de Capua, și-a menținut semnificația sa strategică atâta vreme cât normanzii din dinastia Hauteville îl controlau pe cel dintâi, iar familia lui Iordan, Drengot, pe cel din urmă. Oricum, nu existtă niciun document
Iordan al II-lea de Capua () [Corola-website/Science/328135_a_329464]
-
cele din Moldova de unde au germinat, turnul ne prezintă o alta înfățișare: o structură de lemn aproape pătrată, cu un sistem de 4 stâlpi fixați în partea de jos pe două perechi de tălpi încrucișate, care pe măsură ce se înalță se strâmtează, terminându-se cu un foișor pătrat în mărime de 1,8 x 1,8 m și cu un acoperiș cu opt pante, totul formând trei suprapuneri de streșini din șiță, asemănătoare cu cele ale bisericilor din Rădulești și Lăpugiu de
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
pentru Nalcik între 17-28 octombrie 1942. În data de 28 octombrie 1942, Corpul 3 Blindat german avea în vedere lichidarea tuturor forțelor din încercuirea de la Nalcik . Divizia 2 Munte ocupă poziții din ce in ce mai solide la Nalcik, inclusiv în localitatea Alexandrovskaia, si strâmtează încercuirea trupelor sovietice prin înaintarea până la Urban. La ora 7.30, după o pregătire de artilerie de 20 de minute, trupele române primesc misiunea de a cuceri Nalcikul. Luptele au continuat și a doua zi, toate fortificațiile și sistemele de
Simion Coman () [Corola-website/Science/315381_a_316710]
-
puternic ornamentate. Sectorul vestic este constituit în principal din Sală Mare, la care se ajunge prin fereastră de acces din Sală Scării, după care se cobora o diferență de nivel de 3 m în ramonaj, pe concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
zeci de metrii debușază în Sala de sub Poartă. În partea opusă sală urca, ca apoi să cadă într-o săritoare de 2 m. terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea, "Galeria H" e ceva mai sus și paralelă cu "V". dar strâmta și joasă. Aici găsim o poartă metalică, numită Poartă Egoiștilor montată de Clubului Sfinx din Garda de Sus. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
trohleei talusului are forma unui scripete patrulater cu axul transversal, convex dinainte înapoi (în sens antero-posterior), cu o rază sagitală a convexității de 20 mm în mediu, dar ușor concav în sens transversal, mai mult lung decât lat, care se strâmtează dinainte-înapoi, având marginea anterioară mai lungă. Aceste curburi talare au structuri omoloage de îmbucare pe epifiza distală a tibiei. Elementele acestui scripete sunt următoarele: două povârnișuri (medial și lateral), un șanț (gât) median antero-posterior și patru margini (medială, laterală, anterioară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
rezistat mai bine eroziunii timpului: "Pasăre din colivie,/ Soartea ta cu soartea mea/ A legat o prietenie,/ Care cred că va ținea,/ Până-ți vor da ție cale,/ De vei vrea, să poți sbura/ Cătră deal au cătră vale,/ Din strâmtă căsuța ta!" Remarcabilă este multitudinea pieselor muzicale cu conținut patriotic. Un astfel de cântec este cel al cărui autor este I. Buteanu și care era executat pe melodia baladei "Pintea Viteazul". Versurile ar fi putut îngrijora autoritățile imperiale: "Prea tirană
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
și aparatul faringian. Arcurile branhiale poartă numeroși spini branhiali (branhiospini) subțiri, lungi și bine dezvoltați, care prin așezarea lor constituie un sistem de filtrare care împiedecă ieșirea alimentelor mărunte. Numărul branhiospinilor crește cu vârsta. Oasele faringiene sunt modificate așa ca să strâmteze intrarea în esofag. Stomacul se divide într-o parte anterioară, dilatabilă, și una posterioară, musculară și seamănă cu o pipotă de pasăre; intestinul este foarte întortocheat și extrem de lung. le au 24-26 vertebre. Centura pelviană și cea scapulară sunt legate
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
canto. Că tânăra de 13 ani, am fost imediat aruncată în brațele sale, însemnând că am învățat secretele bel canto-ului, care, așa cum știți, nu înseamnă doar a cânta frumos. Este un studiu foarte dificil; este un fel de haină strâmta pe care trebuie să ți-o pui, chiar dacă îți place sau nu. Trebuie să înveți să citești, să scrii, să formezi fraze, cât de bine poți, să cazi, să te rânești, să revii mereu pe picioarele tale. De Hidalgo avea
Maria Callas () [Corola-website/Science/298383_a_299712]
-
sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
primește drept afluenți Valea Peștișului, Valea Cristurului și Valea Ursului. Teritoriul străbătut de răul Cerna se compune din unități montane, cărora le sunt intercalate întinse spații depresionare cu caracter colinar. Valea Cernei, de la izvoare până la Lacul de acumulare Cinciș-Cerna este strâmta și adâncă, adică din cauza munților ce se apropie tot mai mult de albia râului, formând adevărate chei și defileuri. Între Teliucul-Inferior și Hunedoara, albia străbate un defileu stâncos. De la confluenta cu acest râu, albia Cernei se lărgește formând o frumoasă
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
călăuză, arătând un pisc abrupt, drept în fața lor. Își șterse sudoarea de frunte. Soarele urcase spre centrul cerului, iar arșița miezului de vară era în creștere. Călugărul o luă din nou înainte, pe cărarea îngustă. După un timp, poteca se strâmtă atât de mult, încât Hideyoshi și însoțitorii săi fură nevoiți să descalece. Chiar în acel moment, oamenii din jurul lui Hideyoshi se opriră. Pare să fie inamicul, spuse cineva, alarmat. Hideyoshi și mica sa grupă tocmai urcaseră prin jurul piscului. Pe coastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]