114 matches
-
de Jos, Ocna Șugatag, Oncești, Petrova, Poienile de sub Munte, Poienile Izei, Recea, Remetea Chioarului, Remeți, Repedea, Rona de Jos, Rona de Sus, Rozavlea, Rușcova, Săcălășeni, Săcel, Săliștea de Sus, Sălsig, Săpânța, Sarasău, Satulung, Seini, Șieu, Sighetu Marmației, Șișești, Șomcuta Mare, Strâmtura, Suciu de Sus, Tăuții-Măgherăuș, Târgu Lăpuș, Ulmeni, Vadu Izei, Valea Chioarului, Vima Mică, Vișeu de Jos, Vișeu de Sus Județul Sălaj - localitățile: Agrij, Almașu, Băbeni, Bălan, Bănișor, Benesat, Bobota, Bocșa, Boghiș, Buciumi, Camăr, Carastelec, Cehu Silvaniei, Chieșd, Cizer, Coșeiu, Crasna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187485_a_188814]
-
Petrova Comuna Poienile de Sub Munte Sat: Poienile de Sub Munte Comuna Repedea Sat: Repedea Comuna Rona de Jos Sat: Rona de Jos Comuna Rona de Sus Sate: Rona de Sus, Coștiui Comuna Rozavlea Sate: Rozavlea, Sâlța Comuna Ruscova Sat: Ruscova Comuna Strâmtura Sate: Strâmtura, Glod, Slătioara Comuna Șieu Sat: Șieu B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Colegiul uninominal pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Poienile de Sub Munte Sat: Poienile de Sub Munte Comuna Repedea Sat: Repedea Comuna Rona de Jos Sat: Rona de Jos Comuna Rona de Sus Sate: Rona de Sus, Coștiui Comuna Rozavlea Sate: Rozavlea, Sâlța Comuna Ruscova Sat: Ruscova Comuna Strâmtura Sate: Strâmtura, Glod, Slătioara Comuna Șieu Sat: Șieu B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Brașov, România, fiica lui Mieskes Andrei și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 86343 Konigsbrunn, Margeritenstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sânpetru, Str. Republicii nr. 143, județul Brașov. 152. Beskid Maria, născută la 4 ianuarie 1968 în localitatea Strâmtura, județul Maramureș, România, fiica lui Rac Grigore și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 85049 Ingolstadt, Cusanusstr. 100, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Vișeu de Sus, Str. Crângului nr. 9, județul Maramureș. 153. Gottschling Tunde Csilla, născută la 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Curatele(13%) 257.ROSCI 0263 Valea Ierii Județul Cluj: Băișoara(12%), Valea Ierii(33%) 258.ROSCI 0264 Valea Izei și Dealul Solovan Județul Maramureș: Bogdan Vodă(14%), Botiza( 99%), Bârsana(13%), Băiuț( 99%), Lăpuș( 99%), Rozavlea(38%), Sighetu Marmației(15%), Strâmtura(27%), Săcel(69%), Săliștea de Sus(71%), Vadu Izei(11%), Șieu( 99%) Județul Bistrița-Năsăud: Romuli( 259.ROSCI 0265 Valea lui David Județul Iași: Lețcani(3%), Miroslava(3%), Rediu(20%), Valea Lupului(20%) 260.ROSCI 0266 Valea Oltețului Județul Olt: Balș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
situată la o înălțime de 700 m. altitudine absolută (Muzeul Național Brukenthal); Muzeul Mediaș). 3. La poalele cetății "În Șes", s-au descoperit fragmente ceramice. Lipsesc alte precizări. Epoca descoperirilor nu a fost determinată (Muzeul Național Brukenthal). 4. În locul numit "Strâmturi", aflat pe partea din stânga rambleului căii ferate Copșa Mică - Sibiu, s-au descoperit fragmente ceramice ale culturilor eneolitice Petrești și Coțofeni. 5. "În Pădure" s-a descoperit o fusaiolă de lut datând, probabil, din epoca fierului (Muzeul Național Brukenthal). 6
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
a florei (arborele de tisa, jneapănul, floarea-reginei, bulbucul de munte, papucul doamnei) întâlnite pe aria rezervației. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară - "Putna - Vrancea" și include rezervațiile naturale: Cascada Putnei, Groapa cu Pini, Muntele Goru, Pădurea Lepșa - Zboina, Strâmtura - Coza și Valea Tișiței. Parcul prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea alpină aflată în sectorul central nord-vestic al Munților Vrancei (subunitate geomorfologică a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), ce adăpostește, protejează și conservă o
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
Igești (r-ul. Storojineț,), Voloca pe Derelui (r-ul Adâncata), Ostrița și Buda Mare (r-ul. Herța), Mahala, Prut și Tărăsăuți (r-ul. Noua Suliță); și din regiunea Transcarpatia: Biserica Albă (r-ul. Rahău) și Apșa de Jos, Slatina și Strâmtura (r-ul. Teceu). spre deosebire de cei din statele naționale (România și Republica Moldova) nu dispun de totalitatea drepturilor atât culturale, cât și lingvistice. Astfel, ca de exemplu se afirmaă autoritățile ucrainene afirmă ca emisiunile în limba română la televiziune cuprind 426 de
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
fost locuită încă din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentara a localității a fost făcută în anul 1326, cănd Carol Robert de Anjou, purtând război cu Dalmatia, dăruiește cnezatului Stanislau pentru fidelitatea să și pentru serviciile sale pământurile Rozavlei, Strâmturii Cuhei, Sieului, Botizei, Petrovei, Leordinei și Poienile de Sub Munte, de-a lungul timpului comună având parte de mulți stăpâni. Șieul a fost prezent în multe evenimente ale istoriei naționale, deoarece locuitorii lui erau cunoscuți pentru hărnicia, curajul și răbdarea lor
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
o constituie predominanța reliefului deluros, cu o variație a altitudinilor între 600 m și 900 m, dealuri ce poartă diferite denumiri: Dealul Flora, Dealul Rupturii, Măgura Mare. Din punct de vedere geologic predomină formațiunile neogene și cuaternare, iar gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului. Ele sunt relativ dure și se folosesc chiar ca materiale de construcție. Peste aceste structuri geologice s-au depus formațiuni aluvionare de terasă. Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între care și gresiile, marnele și ponoarele în formă
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
ucraineană "Тячівський район") este cel mai mare raion rural din Ucraina cu o populație de 171,9 mii de locuitori. Raionul reprezintă un areal românesc din Ucraina, formând o majoritate din 9 localități - orășelul Slatina și satele Apșa de Jos, Strâmtura, Teteș, Podișor, Bascău, Cărbunești, Bouțul Mare și Bouțul Mic. Suprafață 1818 km². Râul principal care traversează raionul este Tisa (42 km pe teritoriul raionului). Raionul se învecinează cu România în sud, cu regiunea Ivano-Frankovsk în nord-est, raioanele Mizhhiria și Hust
Raionul Teceu () [Corola-website/Science/314802_a_316131]
-
din timpuri preistorice. Urme sigure din paleoliticul superior și neolitic au fost găsite în Țara Oașului și la sud de munții Gutâi. Din neolitic au mai fost găsite la Sighet, Câmpulung și pe malul stâng al Izei, între Rozavlea și Strâmtura. Cu aproximativ două mii de ani î.Hr. au pătruns și în acestă regiune triburi de indo-europeni, încât epoca bronzului este bine reprezentată prin depozite mai importante din Săpânța, Sarasău, Sighet, Tisa, Călinești, Șieu, Rozavlea, Ieud, Cuhea, Săliște și Moisei. Din perioada
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
nu s-au abținut de la vechile obiceiuri și, în trecerea prin Maramureș, au dat foc bisericilor de lemn, au luat prăzi, robi și vite. Au fost opriți la Cavnic de armata imperială, iar, la întoarcere, maramureșenii i-au surprins la Strâmtura, pe Valea Izei, și în Pasul Prislop, la Preluca Tătarilor, mai sus de Borșa. Puținii tătari scăpați cu viață au lăsat prăzile, fugind spre Moldova. Hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevedea unirea cu România a
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
(n. 18 noiembrie 1907, satul Glod, comuna Strâmtura, Județul Maramureș - d. 8 octombrie 2000, București), a fost un folclorist, antropolog cultural și etnolog român, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). S-a născut la data de
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
a fost un folclorist, antropolog cultural și etnolog român, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). S-a născut la data de 18 noiembrie 1907 în satul Glod, comuna Strâmtura, județul Maramureș, provenind dintr-o străveche familie de nemeși maramureșeni, tatăl său fiind preot greco-catolic. Urmează Liceul „Dragoș Vodă” pe care îl absolvă în 1925. Între 1925-1929 urmează studiile la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, obținând
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
Munte, erau ale lui Ion Vodă, fiul lui Ruszka-Polyana. Iuga Vodă era „frate dulce” cu Bogdan Vodă. Cnezatul de Vale al Bogdăneștilor era situat pe Valea Vișeului și pe cursul superior al Izei, cu limita în defileul dintre Bârsana și Strâmtura. De-a lungul istoriei sale, Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri, astfel în anul 1411 a avut mai multe denumiri: "Rusca Poliana", "Poiana Ruscăi", "Poiana Rusului", "Poienile Rușilor", "Rwzkopolania" (Poiana Ruscăi); "Polyana" în 1457; "Poyana" în 1604; "Havasmezei
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
la Cuhea sau Cuhnea - descoperită în timpul săpăturilor arheologice efectuate în deceniul 6 al secolului XX sub conducerea lui Radu Popa), făcea parte dintr-o familie de cnezi ce stăpâneau douăzeci și două de sate pe cursul superior al Izei (între Strâmtura și Bârsana), dar și pe Valea Vișeului. A fost proclamat voievod al întregului Maramureș în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342). În acest interval a reușit să mențină autonomia voievodală, însă la începutul domniei lui Ludovic I de Anjou
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Cuciulat, și-a purtat durerea și bucuria prin focul și tumultul vremurilor, plătind prinos statorniciei locurilor cu dragostea și credința strămoșească. Este străjuită și apărată, pe de-o parte, de șerpuirea ancestrală a Râului Someș, vămuit prin Poarta Someșană din Strâmturile Țicăului, Cetatea lui Pintea din Cheud, iar de cealaltă parte de dealurile din Culmea Meseșului. La miazănoapte veghează Sfinxul năpradenilor, Vârful Prisnel, care coboară spre miazăzi cu dealurile Cozlei, prin Râpele din Vădurele, până la locul care oprește vremea în contemplarea
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
zonă. Prin grija autorităților locale și a școlii a luat ființă un Muzeu al Satului, unde se încearcă păstrarea și conservarea unui trecut, trecut parcă din prezent, și petrecut prin multe încercări. La nordul comunei, vameș la Poarta Someșului din Strâmturile Țicăului, stă de milenii satul Cheud, cu Cetatea Cheudului, cu originea ei care se pierde în vremurile îndepărtate ale dacilor liberi, soarta ei influențînd soarta satului și satelor comunei. Biserica benedictină, despre care se spune că ar fi fost construită
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista; satele ei făceau parte din comuna Hangu din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, comună formată din satele Gura Hangului, Hârțigi, Durău, Răpciune, Schitu, Lețești, Izvoru Alb, Boboteni, Audea, Ciurubucu și Strâmtura, având în total 4167 de locuitori. În comună funcționau zece biserici, două școli primare și 11 mori de apă. Comuna Ceahlău s-a format în 1931 prin desprinderea satelor Letești, Răpciuni și Schit din comuna Hangu. În 1950, comuna Ceahlău
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, și era formată din satele Gura Hangului, Fârțigi, Durău, Răpciune, Schitu, Lețești, Izvorul Alb, Boboteni, Audia, Ciurubucu și Strâmtura, având în total 4167 de locuitori. În comună existau 11 mori de apă, 10 biserici și două școli primare. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Buhalnița, cu satele Buhalnița, Izvorul Alb
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
în nordul țării, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative al comunelor Băiuț, Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Groșii Țibleșului, Ieud, Lăpuș, Moisei, Oncești, Poienile Izei, Rozavlea, Săcel, Șieu, Strâmtura și Vadu Izei; și pe cel al orașelor Dragomirești, Sighetu Marmației și Săliștea de Sus și este străbătuta de două drumuri naționale: DN18 (Baia Mare - Rona de Sus) și DN17C, care leagă municipiul Bistrița de orașul Vișeu de Sus. Zona a
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
și se varsă în valea Agrijului lângă Creaca, reprezintă zona axială a Porții Meseșine, care este practic un culoar cu lățime ce variază între 200-300 m - 2 km (punctul cel mai îngust al văii este identificat prin toponimul actual "„La Strâmtură”"). Dacă la stânga văii se găsesc dealurile Măguricea, Poguior, Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava, Dealul Cigleanului, la dreapta se află aliniamentul geologic inițial format din dealurile Porcarului, Comirii, Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
județul Brașov, România, fiul lui Marton și Magdalina, cu domiciliul actual în Austria, 2353 Guntramsdorf, Pfarrgasse 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hoghiz, Str. Fabricii nr. 65, județul Brașov. 152. Todorovici Ioana, născută la 24 septembrie 1968 în localitatea Strâmtura, județul Maramureș România, fiica lui Boroica Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 153. Todorovici Ion, născut la 19 aprilie 1967 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
65, județul Brașov. 152. Todorovici Ioana, născută la 24 septembrie 1968 în localitatea Strâmtura, județul Maramureș România, fiica lui Boroica Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Strâmtura nr. 224, județul Maramureș. 153. Todorovici Ion, născut la 19 aprilie 1967 în localitatea Strâmtura,. județul Maramureș România, fiul lui Todorovici Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Mariazelierstr. 15/1, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]