12,195 matches
-
tradiția de a da copilului numele celui ce îl botează, am devenit în familia mea singurul purtător al acestui exotic nume. - De care scriitori erați mai apropiați? - Propriu-zis, n-am fost apropiat de nimeni. Am fost un spirit izolat. Relații strînse, prietenești am avut doar cu oamenii de vîrsta mea. Dar nu cu somități. Mă bucuram de simpatia lui E. Lovinescu - îl vizitam acasă, de simpatia lui Perpessicius - îl întîlneam la Biblioteca Academiei. I-am admirat pe cîțiva scriitori francezi - Malraux
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
și în care, pe parcursul a 1400 de pagini, în care sunt prezentați 1200 de ani de istorie a muzicii europene, nu se află nici un nume românesc. Între situații de acest fel și cele discutate mai sus este o legătură foarte strânsă. Rezolvarea acestor probleme nu ține atât de acțiuni de "promovare a culturii românești în lume" înfăptuite de fundații, uniuni și ministere (al căror rol nu poate fi negat, mai cu seamă atunci când este vorba de opere literare, strict dependente de
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
Am făcut o haltă în dreptul terasei dintre cele două turnuri, deasupra logiei. Vântul sufla în pânze, eram la Capul Horn. Veneau zorii după o noapte grea, petrecută în manevre. Albatroșii atingeau coama valurilor. Vasul Saint-Sulpice își croia drum, cu pânzele strânse. Cântam: We’ll pull and haul together, we’ll haul to better weather. O să ajungem la Valparaiso. Problema, îmi spunea Treize, e ce facem după aia? Nimeni n-are nevoie de încărcătura de broșuri roșii din cală. Ni s-a
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Nature au front serein, comme vous oubliez / Et comme vous brisez dans vos métamorphoses / Les fils mystérieux où nos cœurs sont liés.» Dacă natura reprezintă o forță a uitării, orașul - orice oraș - este, dimpotrivă, memorie cristalizată, pietrificată. Astfel, există o strânsă legătură între roman, al cărui material este, în general, trecutul, și orașul, care nu-i altceva decât trecut sedimentat, stratificat, suprapus. Acesta este un adevăr general. În cazul particular al acestui roman, Tigru de hârtie, și al acestui oraș, Parisul
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
fin, intuiția, în acord cu ceea ce declara despre el un jurnalist al vremii: Cînd vei vedea pe domnu Z de la Timpul, cu mustățile tocite, să știi că înainte de a-și așterne ideele pe hîrtie cugetă mult, are stilul concis, logica strînsă". Descoperim și faptul că Duiliu Zamfirescu a fost un eminescolog a cărui opinie a anticipat pînă și considerațiile maioresciene din Eminescu și poeziile lui, din 1889. Opinii critice bune are și despre Goga și Coșbuc, cărora le identifica �sărăcia de
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
contradictorii. Sau să fii fericit împreună cu ceilalți, ca o verigă într-un lanț sau să-ți găsești satisfacție întorcându-le spatele, precum melcul în cochilia lui. Au, câteodată, bunătatea să te lase să-ți faci alegerea: spune-ne dacă preferi strânsa solidaritate a unuia sau amorurile solitare ale celuilalt. Totuși ceilalți vor decide pentru tine. Oricum, n-ai dreptul să gândești altfel. Cel mult, ca o grație provizorie, ți se propun cockteil-uri sofisticate, admit să te pronunți în favoarea spiralei-melc sau a
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
forța lucrurilor literatura în limbile minorităților naționale aparțin în egală măsură culturii de origine (lingvistică) și celei de "adopție" (fără ca aceasta să însemne cumva asimilare; însă e un loc comun că orice cultură, mai ales una minoritară, se constituie în strînsă legătură (și) cu spațiul social căreia îi aparține). Introducerea, semnată de Balázs Imre József, și cel puțin unul dintre cele trei eseuri (Láng Gusztáv - Plimbare în jurul unei definiții, Cs. Gyímesi Éva - Perlă și nisip. Ideologia unui simbol (fragment), Balázs Imre
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
de a elibera Țara Românească, este privită de anonim ca un "ficleșug asupra țării și domnului", și prezentată ca o dorință de evidențiere personală lipsită de responsabilitate. Pentru prima dată, cred, apare într-o cronică dezbătută problema salvării "patriei" în strânsă legătură cu "folosul cel de obște": "că cel ce gândește să-și răscumpere patria lui din robia tirănească întâi trebuie să caute folosul cel de obște [...] Iar a începe cineva lucrul căutând numai folosul său osebit și nu de obște
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
țări în ultima vreme au atenuat în plan politic cel puțin cîteva din atitudinile critice față de politica actuală a Kremlinului, mai cu seamă în materie de respectarea drepturilor omului. Nu puțini și-au reamintit un vechi adagiu potrivit căruia prea strînsa amiciție dintre cele două mari țări nu ar fi de prea bun augur... Oricum pe piața cărților de specialitate, în Germania cel puțin, abundă scrierile politice care analizează critic și polemic actualul context internațional, ascensiunea Americii la rangul de unică
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
mult mi-ar plăcea să vorbesc, scrie Alexandru Lungu, despre cei ce-au purtat valul poetic din vremea războiului numindu-i «poeții cărora li s-a sucit vrejul». Împrumut această pitorească, amară și sugestivă expresie de la sculptorul Ion Vlad, prieten strîns al poeților, el însuși un mare poet al materiei, care prin anii ’47, la un pahar și o vorbă de seară tîrzie a cîtorva poeți și artiști, ne-a spus: «Fraților, ne ducem de rîpă. |știa ne-au sucit vrejul
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
problemele importante ale vieții. Istoria dolarului Cînd George Washington a pozat pentru portretul ce avea să împodobească bancnota de un dolar (tipărită în 14 miliarde de exemplare), suferea de o durere de dinți, ceea ce explică poate zîmbetul înțepat, cu buzele strînse, lăsat posterității. Hîrtia de doi dolari ar fi fost respinsă fiindcă în epocă acesta era tariful prostituatelor. Dixieland a devenit sinonimul Sudului american, fiindcă pe bancnota de zece dolari, folosită mult de negustorii care navigau pe Mississippi, era scris în
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
spot/ ( ca-n săli de cinematograf/ provincial sau periferic),/ puteau să dănțuie feeric,/ cum numai pulberile pot,/ și să înlănțuie istoric/ corpuscular-ondulatorii.../ Cît despre amintiți cuci,/ sclipeau de curățenie, însă,/ rugoși, pe-alocuri, ca un tuci,/ se ponoseau de pudra strînsă/ în pori, în cute, în cotloane,/ avînd să cînte numai cînd/ cădea, prin fante de obloane,/ un jet de raze, ca un laser,/ pe ei ( ca,-n cripta lui, pre Lazăr),/ pe care cucii-l așteptau/ ca,-n zori, cocoșii
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
martorilor și în prezența secretă a lui Dumnezeu, mă aud rostind nebunește angajamentul de a scrie. De altfel, sunt din ce în ce mai convinsă că dacă nu ar fi fost la mijloc mereu promisiunea solemnă, aș fi avut astăzi, din și așa puținul strâns, mai nimic. Stăruie parcă numai pentru mine, necesar și crud pentru ieșirile mele neglorioase din izolare, acel din tinerețe vers al meu "cu mult curajul fricii", în voia căruia m-am abandonat de atâtea ori, îndurând o stare de imensă
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
câteva concepte sau idei generale prin care se ajunge îndeobște la Otto Weininger motiv pentru care acestea au devenit, în cazul său, aproape locuri comune. Sinuciderea este poate prima și cea mai spectaculoasă. Cel puțin la fel de notoriu (și într-o strânsă legătură cu cartea) este sfârșitul tragic al autorului ei, survenit în noaptea de 3 spre 4 octombrie 1903, la numai 23 de ani, într-o cameră din casa vieneză în care murise și Beethoven. Închiriată de Weininger special pentru acest
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
extrema gravitate cu care Weininger reia elemente de folclor machist (s-a observat de altfel, în aprecieri mai mult sau mai puțin favorabile, că adesea se amplifică nimic altceva decât prejudecățile cele mai banale) fac parte dintr-o logică foarte strânsă care, la nivelul întregului capitol sau a întregului volum îți taie răsuflarea prin neobișnuita doză de agresivitate fățișă. Weininger poate fi ridiculizat foarte ușor printr-o lectură în diagonală și extrageri din context, în ciuda tuturor referințelor la studii experimentale și
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
folosește metafore din poemele lui Tagore, Rilke și din... propriile lui poeme. Cu alte cuvinte George Popa eseistul îl prețuiește atît de mult pe George Popa poetul, încît îl menționează, într-un studiu critic, alături de clasici ai literaturii universale". În strînsă relație cu caraghioasa egolatrie ni se înfățișează nefirescul căutat, artificiul strigător care trădează fuga după o "originalitate" cu orice preț. E o diversiune frecventă a mediocrității: "Ion Avram își închipuie, probabil, că așa se face literatura, recurgînd la un mod
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
pentru toate... Instalat pe un taburet, se străduia să ducă la gură cu lingurița grea de argint - "fără să faci firimituri" - bucățele mici dintr-un cremșnit, de pe o farfurioară ținută cu grijă - "să n-o scapi" - pe genunchii goi, bine strânși. Își ținea cât putea respirația pentru că, intrând în salonul mare, întunecos, îl izbise mirosul acela grețos "de mormânt", miros de coroane mortuare adunate în capela unde fusese expusă Anna-Tante, prima înmormântare la care asistase de curând, cu mult interes, până când
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
o decizie instantanee arunca actele departe pe gang, astfel că sforile se desfăceau și foile zburau în toate direcțiile, servitorul chinuindu-se să le adune. ș...ț Iar acest excelent servitor își pierdea stăpânirea de sine, se așeza pe actele strânse și nu mai făcea nimic altceva decât să-și balanseze picioarele". Organizarea scenografică a imaginii vizuale nu rămâne la Kafka de domeniul ficțiunii, ci funcționează și în viața cotidiană. Citez doar două exemple menționate în Jurnal. Unul este descrierea lui
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
acestei punți se regăsesc sub forma unui mozaic. Cum l-ați "lucrat"? R.W.: Este greu de explicat pe scurt, fiindcă există foarte multe detalii. Sunt totuși un scriitor german și am avut, dintotdeauna, în sensul cel mai autentic, o strînsă legătură cu cultura și literatura germană în baza identității mele etnice "minoritare". Ceea ce am urmărit în Habseligkeiten a fost descrierea acestei neliniști (Ruhelosigkeit) de care suferă emigranții aflați în căutarea a ceva greu de descris, a ceva ce le lipsea
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
la alți osândiți, el lăsa pe lângă ei pe unii din slujitorii săi ca să vadă dacă nu cumva, biruiți de durere, dau semne de nesimțire, dar și atunci ordinul era și mai fără de milă: ca legăturile lanțurilor să fie și mai strânse, afară de cazul când, după atâtea chinuri, osânditul își dăduse sufletul, în care caz el era azvârlit jos și târât la o parte. Căci vrăjmașii noștri n-aveau voie să arate față de noi nici cea mai mică atenție, ci împotriva noastră
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în 16 orașe ( București, Timișoara, Iași, Albă Iulia, Arad, Târgu Mureș, Brașov, Deva, Vaslui, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Lugoj, Satu Mare, Reșița, Alexandria, Constantă) și va consta în colectarea, la intrarea în cinci mari supermarket-uri, de alimente de primă necesitate. Alimentele strânse vor fi mai apoi donate centrelor sociale din comunitățile mai sus menționate. Că și la edițiile precedente și anul acesta, Clubul Rotaract Iași, alături de Clubul Interact Iași, își propune să strângă cât mai multe alimente pentru a putea oferi bucuria
Blog Iasi4u [Corola-blog/BlogPost/94499_a_95791]
-
răul din viață pe-o seceră bat razele Lunii ea taie din viață binele pe-o seceră bat împreună Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria Formei cu certitudinile ei de neclintit vanitoasă cu muchiile strînse cum dinții cu mersul țeapăn de mecanism ocolind sînul matern pururi cald al informului. Experiență Aceeași Lună ne pîrjolește rănindu-ne dar nu și-același timp același Soare ne oblojește rănile dar nu și-același timp înfrigurați ne privim în
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
scot rîsete de copii. Scriptică Să scrii să cauți să plictisești să nu ierți pe urmă să-ți pară rău de tot cînd ieși în lume să porți o lacrimă cum un breloc. Una lîngă alta Una lîngă alta clipele strînse zgribulite spre-a traversa vremea cum o apă semnalmentele lor deja-n catastiful feribotului aerele lor fumurile lo r (fie și de țigară) dînd tîrcoale înțelesulu i apoi pe malul celălalt despărțindu-se mîngîindu-se clipele cu gesturi de rutină ca și cum
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
cu măsura Vieții ce mi-o trăiești Smuls dintr-un fruct imperial Daca mi-e dor ce am să fac Te aud plîngînd lipsa mea În cercurile concentrice Ale devenirii tale Instabile Mari canioane împotriva ta Genele mele tremură Țin strînsă, sub pleoape, lacrima pentru Cel înstrăinat ca un sîmbure smuls Dintr-un fruct imperial Și îngropat într-un fruct de cenușă În aur? Alte rădăcini ies din pămînt Nu mi-e dat chipul îmbătrînirii Aceasta poate fi pedeapsa cea mai
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
Andrei Bodiu Am privit coroanele de pe scări Strânse una într-alta de frică Mi s-a făcut frig pe Mihaela O chinuia spatele Noi ceilalți eram niște bărbați Tot mai bătrâni. Femeile de la personal de la contabilitate erau tot mai Bătrâne. Tăceam toți de-a valma Tot mai siguri
Garda albă by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Imaginative/6423_a_7748]