13,823 matches
-
intra apă la fel de multă, însă nu înaintam la fel ca la patru rame. Trăgeam tăcuți, uzi până la piele, iar vântul ne lovea fețele cu stropi de apă sărată. Eram obosiți si disperați. Mergând direct spre mal, nu vom reuși să străbatem prin furia valurilor. În suflet se strecură teama pe nesimțite. Până la panică și disperare nu mai era mult. Forțele noastre fizice începeau să scadă. Doi oameni în vârstă, care împreună depășeau 135 ani, se luptau cu natura dezlănțuită. Am înțeles
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
lume, Peste vârf de rămurele până-n vale și ne-ncântă. Râul saltă, clocotește, topind ghețuri până-n vale, Apele își limpezește făcând cerului oglindă, Sălcioara înflorește chiar în faldurile sale... Glastre-nțelegând tot tâlcul par a-nmuguri în tindă, Iar de sus străbate cântul de cocori din lungă cale Spre țări calde-aduși de vântul ce pământul îl colindă. Referință Bibliografică: ANOTIMPURI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1082, Anul III, 17 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate
ANOTIMPURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Anotimpuri_marian_malciu_1387286380.html [Corola-blog/BlogPost/363472_a_364801]
-
Erau orele nouă ale serii zilei de 29 mai 1987. Am plecat singură. Era noapte, orașul era mort, doar mizeria lui întâlnită la tot pasul, era poleită de cuvintele politicienilor optimiști ai vremii, în ziarele pregătite pentru dimineața zilei următoare ... Străbăteam strada întunecată, trotuarul acela îngust, mărginit de un gard de beton, bătrân, înclinat de vreme, fisurat de cutremur, gata să se năruiască ... Peste gard se aplecau salcâmii, își scuturau florile albe, împrăștiind parfumul inconfundabil cu efect sedativ ... Mi se părea
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
Libris făcu semn să i se pregătească escorta, dar Solaris îi spuse: − Îți mulțumesc, dar trebuie să înving timpul de unul singur! − Dar, Maria Ta!... Și prințul ieși că o furtună pe poarta palatului, îndreptându-se către Marea Anotimpurilor. A străbătut în drumul său munți stâncoși, cu vârfurile pierdute în zare și vai adânci. Într-o zi, s-a oprit la țărmul unei mari și i se păru cel mai ciudat loc pe care il văzuse. Valurile erau pictate în culorile
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
peisaje - cel de astăzi pune lumea în câteva ecuații, fluidizează discurscul, reia uneori până la redundanță, chiar până la manierism, unele teme și dă impresia de joc care te prinde, care te țintuiește în lectură, te implică în demonstrație. Dominanta primă care străbate volumul, distribuindu-se discret între poeme dar având grijă să se adune și în spații argumentative de sine stătătoare - este aceea a artei poetice, o temă a cunoașterii în fond. Iată, cât de simplu a cunoașterii în fond. Iată, cât
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
în creierii munților. Știu exact brânele pe care trebuie sămăstrecor, hornurile din care la ora aceea izvorăsc norii de mare înălțime, smocurile de iarbă înșelătoare și micile platforme pe care se însoresc paianjenii de stâncă. Știu păsările care-mi vor străbate respirația și fluturii care vor chicoti în spatele meu ca niște ușuratici, dar netulburat voi continua săurc, printre jnepenii tot mai rări, pânăla caprele săritoare pâlpâind pe abrupturi și de acolo mai sus, spre marile poieni încărcate cu rododendron. Prin locul
AUTOSTOP de RAUL BAZ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Raul_baz_1403772714.html [Corola-blog/BlogPost/368241_a_369570]
-
Acasa > Impact > Relatare > POPASUL MACILOR Autor: Bianca Aura Buta Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Popasul macilor Viața mea este un tren de marfă străbătând drumul șinelor; uneori în liniste, alteori șuierându-și tristețile ori fredonându-și sacadat fericirile! Periodic... înaintez preț de câte un vagon regăsindu-mă în fiecare dintre ele... mereu diferită și totuși aceeași. Uneori mă urc în vagonul cu amintiri și
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1427623299.html [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
poduri sunt în lume, câtă măreție în construcția lor modernă și ce arhitectură în cele vechi, fiindcă podurile au contribuția lor la scrierea istoriei vieții... Nu pot să nu-mi amintesc în aceste clipe de desele treceri peste Dunărea ce străbate țara noastră, peste podul de la Cernavoda, inaugurat cu peste 120 de ani în urmă, în prezența regelui Carol I. Și era, la vremea aceea (1895), cel mai lung pod din Europa, cu cea mai mare deschidere, iar complexul celor trei
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
bunicilor le umplea tinerele lor vieți și îi ajuta să sufere mai puțin depărtarea de părinții, care fuseseră nevoiți să plece să muncească departe. În plimbările lor, câinele mare ciobănesc, Ianoș, îi însoțea adesea și devenise prietenul nedespărțit al copiilor. Străbătuseră împreună potecile pădurii de multe ori înainte de căderea zăpezii și bunicul le dezvăluise multe taine ale codrului și ale viețuitoarelor ce trăiau în desișuri, în scorburile copacilor și în vizuini, sub rădăcinile arborilor bătrâni. Făcuseră împreună câteva adăposturi pentru păsărele
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462146211.html [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
meleaguri depărtate, dar cu îngerii în suflet și în gând, poeta se revigorează, prinde puteri noi, nebănuite, în ciuda vicisitudinilor vieții: „Nu-mi pasă de viscol, de avalanșe de nea.../ Simt susur de ape și cântec de îngeri/ Și-nvăț a străbate orice mare de plângeri//.” (Regenerare) În partea a doua a acestui volum, intitulată simbolic „Singur cu Dumnezeu”, descoperim o suită a trăirilor creștine , uneori devastatoare - induse de încercările vieții - alteori înălțătoare așa cum vom vedea în cele ce urmează. De multe
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1437476363.html [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
umărul nostru plăpând, O “cruce”a greșelilor noastre. O purtăm zi de zi, pana cand Zidita devine, Un monument al faptelor nefaste. ISUS ne-a învățat S-o purtăm pan’la capat pe picioarele noastre. Până ce... sacrificiul devine MIRACOL ! Să străbatem drumul durerii, mergând și nu taraș... Am inteles în sfârșit, De ce trebuie să ne naștem și apoi, să murim. MIRACOLUL VIEȚII își cere jertfă supremă ! SĂ NE IUBIM ! Am inteles în sfârșit, că numai în fața acestui miracol ... Citește mai mult
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
ziPe umărul nostru plăpând,O “cruce”a greșelilor noastre.O purtăm zi de zi, pana candZidita devine,Un monument al faptelor nefaste.ISUS ne-a invatatS-o purtăm pan’la capat pe picioarele noastre.Pana ce... sacrificiul devine MIRACOL !Să străbatem drumul durerii, mergând și nu taraș...Am inteles în sfârșit,De ce trebuie să ne naștem și apoi, să murim.MIRACOLUL VIEȚII își cere jertfă supremă !SĂ NE IUBIM ! Am inteles în sfârșit, că numai în fața acestui miracol... III. RUGA PE
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
nou Aș vrea să am culoarea curcubeului. De-ar fi să mă mai nasc din nou Aș vrea să am aripile vulturului, De-ar fi să mă mai nasc din nou Aș vrea să fiu o apă curgătoare și să străbat ținuturi neumblate. Aș vrea să fiu o pasare măiastra, Să zbor spre culmi de nimeni vreodată aflate. De-ar fi să mă mai nasc din nou Aș vrea să fiu iarbă verde de acasă, la care tânjește fiul cel rătăcitor
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
mai nasc din nouAs vrea să am culoarea curcubeului.De-ar fi să mă mai nasc din nouAs vrea să am aripile vulturului,De-ar fi să mă mai nasc din nouAs vrea să fiu o apă curgătoare și să străbat ținuturi neumblate.As vrea să fiu o pasare măiastra,Să zbor spre culmi de nimeni vreodată aflate.De-ar fi să mă mai nasc din nouAs vrea să fiu iarbă verde de acasă, la care tânjește fiul cel rătăcitor,Si-
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
Eu stau la ușă și bat”... Chemarea ei și a duhovnicului numai în ea sau din interiorul ei, se îndreaptă către toți, și face acest lucru din ziua Cincizecimii, de-a lungul spațiului pământesc, traversând toate vicisitudinile istoriei. Glasul ei străbate veacurile, căci mărturisirea credinței creștine îi aparține doar Ei, în acest fel ajungându-se la o relație simfonică dintre Biserica luptătoare și cea triumfătoare. Trecând puțin, într-un alt registru al acestui material, vom susține că înainte de a săvârși Sfânta
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
de toamnă”, „Dulce aprindere”, „Clipa caldă a iubirii”. Eul zâmbește, se confesează, privește cu pudoare și farmec. Dragostea se naște inopinat, se consumă platonic în surâs și sfială: „Iubirea ta încearcă să-mi aprindă fața...“ („Sub cerul armoniei”). Axa iubirii străbate volumele semnate de Lia Ruse, dezvăluind, în esența lor, motivul dorului. Dorul de țară, de părinți, de tradiții, de obiceiuri este vizibil. Jalea, profunzimea lui o sfâșie, dar o mărturisește cu eleganță: „Vise de dor mai scutură năframe/ De abur
SPICUIRI LIRICE de LIA RUSE în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lia_ruse_1491199611.html [Corola-blog/BlogPost/381492_a_382821]
-
ale oricărui liceu din lume, era un profesor de modă foarte veche, excelent pregătit profesional, foarte corect în aprecieri și, foarte, foarte ciudat, ireproșabil din toate punctele de vedere. Spre disperarea elevilor, a mamelor, convinse toate de geniul ce le străbătea odraslele, a directo- rilor, a șefilor de la inspectorat și a tovarășilor cu munci de răspundere, profesorul folosea toate notele din sistemul de apreciere, îi trecea cu laude pe cei bine pregătiți și înfrunta senin toate tornadele, lăsând corijenți și repetenți
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
propriului tău copil care nu poate cu nimic să se apere. E de-a dreptul monstruos. Puține animale își devoră puii și acelea, doar atunci când le simt slabe, neputând să facă față deșertului sau junglei pe care o au de străbătut și nici să-și procure hrana necesară. Dar și acestea își apără puișorii de atacatori și doar în ultimă instanță îi sacrifică. Însă mai curând se autosacrifică, lăsând loc puilor să trăiască. E o lecție a vieții pe care o
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
Și-atâția vulturi prind în inima să-mi sape Conturul nesfârșit al unui dor preasfânt: Un dor albastru, ce iernile-mi alunga, Ce știe a face zăpezile să plângă Și să tresalte în patru zări uimirea. Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte Către un rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
parfum de apeși-atâția vulturi prind în inima să-mi sapeConturul nesfârșit al unui dor preasfânt:Un dor albastru, ce iernile-mi alunga,Ce știe a face zăpezile să plângăși să tresalte în patru zări uimirea.Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea,Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara,Să nu mă tem pe drumul către seară.Iau luna sfetnic și pășesc în noapteCătre un rug aprins din neuitate șoapte.Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnăși-n suflet
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam. Străbate depărtarea cu visele-i din ram Și-mi pune vară-n suflet, pe gând, cununi de flori. Ce taină poartă-n seva, de cântă peste ere, Când frații lui au ars de secole în vetre? Se poate ca sămânță s-
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi!Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori,Cănd rândunica doarme în cuibu-i de la geam.Străbate depărtarea cu visele-i din ramși-mi pune vară-n suflet, pe gând, cununi de flori.Ce taină poartă-n seva, de cântă peste ere,Cănd frații lui au ars de secole în vetre? Se poate ca sămânță s-a strecurat
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > TAINĂ DIN LABIRINT Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Voi străbate labirintul desculța, la pas, călăuzita de amintiri și vise. La capăt, Dumnezeul meu, îți voi cere un troc: să îmi schimbi iubirea cu moartea! Voi muri frumos, fericită în fiecare zi, în îmbrățișări tandre, săruturi fierbinți, scrisori de dor, mângâieri
TAINA DIN LABIRINT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453751260.html [Corola-blog/BlogPost/383918_a_385247]
-
ușor, dar erau rapoarte de cercetare seci, chiar dacă conțineau frânturi importante din sufletul meu. Emilia Țuțuianu: Cum ai ajuns să scrii despre locurile copilăriei, despre Basarabia? Boris David: Și pentru că ai mai pomenit de Dor de Ducă, un dor ce străbătea deseori din versurile mele, am început să sufăr din ce în ce mai mult de un mistuitor dor de casă, de adevărata mea casă, de Ismail, de Dunăre, de Basarabia mea sfârtecată. Așa mi-am adus aminte de acel ,,Pohod na Sibir” al copilăriei
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
Poet de factură spiritual-metafizică, ce trăiește acut realitatea permanentei treceri și drama omului care și-a pierdut, prin cădere, eternitatea, sensibil la jocul contrariilor, în care sunt prinși muritorii, și la tristețea funciară a celui ce știe că este mereu străbătut de “o falie” care-l face să trăiască două existențe : “într-una am fost fără să știu,/în vremea de astăzi sunt,/ dar îmi pierd trupul prin zboruri joase de păsări/ neștiute..”. Poet ce simte cu ochii și e capabil
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]